Forumul Furnizorilor Industriali și de Inginerie stimulează dezvoltarea economică a Moldovei în cadrul Antreprenor Expo

Chișinău, Moldova – 10 octombrie 2024 – A treia ediție a Antreprenor Expo, desfășurată la Chișinău, a găzduit joi, 10 octombrie, Forumul Furnizorilor Industriali și de Inginerie, un eveniment crucial dedicat dezvoltării durabile a sectorului industrial din Republica Moldova. Forumul, organizat în parteneriat cu Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) și Uniunea Europeană, a reunit peste 100 de antreprenori, reprezentanți guvernamentali, parteneri internaționali și experți în domeniu. Evenimentul a subliniat importanța colaborării public-private, a accesului la finanțare și a adaptării la standardele europene pentru succesul IMM-urilor moldovenești.

Antreprenor Expo, un eveniment de referință pentru antreprenoriatul moldovenesc, oferă o platformă vitală de networking și schimb de experiență. Participanții au avut ocazia să comunice cu colegi din sectorul privat, cu reprezentanți ai guvernului și cu parteneri de dezvoltare, stabilind parteneriate strategice pentru viitor.

Viceprim-ministrul, Ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, a confirmat angajamentul guvernului pentru dezvoltarea durabilă a țării. „Suntem aici să celebrăm antreprenoriatul, munca depusă cu suflet și curajul de a crea și construi. Susținerea noastră pentru antreprenori este necondiționată,” a declarat Dumitru Alaiba. Acesta a subliniat eforturile guvernului de a reduce birocrația și a promova digitalizarea, menționând economiile semnificative realizate de antreprenori datorită acestor inițiative.

Reprezentantul Uniunii Europene în Moldova, Adam Grodzicki, Șef Adjunct de Cooperare al Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, a reiterat sprijinul UE pentru integrarea europeană a Moldovei. "Perspectiva aderării Moldovei la Uniunea Europeană și integrarea cu piața unică poate fi un factor decisiv care va avea cu siguranță un impact asupra economiei și societății Moldovei în ansamblu," a afirmat Adam Grodzicki. Acesta a subliniat succesul Acordului de Asociere UE-Moldova, care a dus la o creștere semnificativă a exporturilor de bunuri moldovenești către piața UE.

ODA, în parteneriat cu Uniunea Europeană și Banca Mondială, a acordat peste 430 de contracte de suport financiar nerambursabil pentru o serie de programe dedicate IMM-urilor. Un nou instrument financiar, lansat cu sprijinul UE, va subvenționa costurile de finanțare pentru antreprenorii moldoveni. "Ne bucurăm să anunțăm că grantul oferit de Uniunea Europeană a fost absorbit aproape în totalitate mult mai rapid decât era planificat, ceea ce demonstrează apetitul investițional și dorința de dezvoltare a antreprenorilor," a declarat un reprezentant al ODA.

Zinaida Popa, reprezentant al Moldexpo, co-organizatorul evenimentului, a adresat un mesaj de apreciere antreprenorilor moldoveni: "Consider că este un act de curaj, de determinare, de multă muncă și pasiune să alegi să faci antreprenoriat în Republica Moldova. Vă suntem foarte recunoscători."

Forumul Furnizorilor Industriali și de Inginerie s-a concentrat pe oportunitățile și provocările actuale din domeniul industrial, abordând teme precum tranziția verde și digitală a industriei și integrarea în piața unică europeană. Participanții au avut ocazia să adreseze întrebări și să asculte viziunea de dezvoltare a sectorului industrial din partea guvernului și a mediului asociativ. Secretarul de Stat din cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Viorel Garaz, a prezentat perspectivele întreprinderilor industriale din Republica Moldova în contextul integrării UE, subliniind noul program de dezvoltare industrială aprobat recent de guvern.

Antreprenor Expo și Forumul Furnizorilor Industriali și de Inginerie au demonstrat încă o dată importanța susținerii și promovării antreprenoriatului din Republica Moldova, contribuind la creșterea economică durabilă a țării și la integrarea sa cu piața europeană.

[Bună dimineața] Bună dimineața, doamnelor și domnilor, stimate domnule viceprim-ministru, stimați parteneri, onorați și distinși oaspeți, stimați membri ai antreprenorilor din Republica Moldova, stimați antreprenori. Bun venit la cea de a treia ediție Antreprenor Expo.

Un eveniment care crește de la an la an și crește atât ca învergură, cât și ca prestație. Este o mare onoare să vă avem alături de noi astăzi aici și fapt care confirmă angajamentul dumneavoastră și al nostru pentru dezvoltarea sustenabilă a Republicii Moldova.

Antreprenor Expo reprezintă un punct de referință pentru viitorul antreprenorial al țării noastre. Iar pentru dumneavoastră reprezintă o platformă în care puteți comunica cu colegii dumneavoastră, cu reprezentanții guvernului și puteți stabili parteneriate de dezvoltare sustenabilă pe viitor.

Astăzi avem angajamentul și susținerea deplină a guvernului și a partenerilor de dezvoltare pentru a ne angaja în dezvoltarea economică sustenabilă a Republicii Moldova. În acest sens, am onoarea să îl invit în scenă alături de noi, pentru un cuvânt de salut, pe domnul viceprim-ministru al Republicii Moldova, ministrul al Dezvoltării Economice și Digitalizării, domnul Dumitru Alaiba.

[Bună dimineața] Bună dimineața! Vă salut și mă bucur foarte mult să vă văd. De aici nu prea bine, dar de acolo se vede mai bine.

Eu îmi amintesc că este a treia ediție și, de fapt, e a treia ediție la care sunt, am onoarea să să fiu prezent. Stimați antreprenori, în primul rând, dar, desigur că, stimați oaspeți, stimați parteneri, ne bucurăm să fim aici.

Suntem aici să celebrăm antreprenoriatul, să celebrăm munca din din tot sufletul și din toate puterile și lupta, lupta pentru a crea, lupta pentru a construi, curajul, capacitatea de a te reinventa, reziliența și adaptabilitatea. Pentru că asta este ceea ce înseamnă să fii antreprenor, să fii un mic antreprenor care creează, construiește o afacere.

Desigur că susținerea noastră și încurajarea noastră este una necondiționată. În acești, în această perioadă, am depus toate eforturile ca să susținem antreprenorii, să susținem oamenii care creează valoare, oamenii care creează noi locuri de muncă, care schimbă comunități la față, care dau un loc de muncă, în primul rând, familiilor lor, după care celor din comunitate, din mahala cum se spune, pentru că aici sunt foarte mulți antreprenori din regiuni. Și asta oferă un viitor satelor noastre, comunităților noastre, oferă un viitor familiilor noastre aici acasă.

Suntem alături la fiecare pas pe care îl faceți, de la inițierea afacerilor, la derularea afacerilor, la dezvoltarea afacerilor, la extinderea lor, la export. Și știu că de lucru mai avem împreună. Suntem aici, în primul rând, ca să ascultăm ce mai putem face împreună.

Dar avem și unele succese. Știți bine, cu gândul la micii antreprenori, la antreprenorii mici și mijlocii, prin una dintre cele mai proeminente părți ale agendei noastre în această perioadă a fost reducerea birocrației. Asta pentru ca micii antreprenori, pentru că atunci când ești un mic antreprenor, ești și administrator, și jurist, și curier, și șofer, și tot ce vrei și contabil.

De aceea, cu cât mai puțin timp petreci pentru a-ți rezolva problemele cu statul în lupta cu birocrația, cu atât mai mult timp ai ca să-ți dezvolți afacerea. De aceea, aici vedem o sursă mare pentru creșterea productivității și eficienței. Doar din această agendă, doar în anul trecut, prin reducerea birocrației, am economisit antreprenorilor cel puțin echivalentul la jumătate de procent din PIB în fiecare an.

Asta sunt bani pe care voi, antreprenorii, nu i cheltuiți luptând cu birocrația statului. Și de lucru mai este foarte, foarte, foarte mult și o să continuăm. Digitalizarea este una dintre, este o altă parte a agendei noastre și aici mă bucur foarte mult să să fi realizat împreună faptul că de fapt antreprenorii sunt printre marii campioni ai digitalizării.

Ori 80% din interacțiunea antreprenorilor cu statul, fie asta certificate, autorizații, rapoarte și așa mai departe, sunt deja în mod digital. Și asta economisește alt cel puțin 1 miliard de lei vouă, antreprenorilor, în fiecare an, pentru că nu mai irosiți timp și nervi călătorind de fiecare dată pe la instituțiile statului.

Viziunea noastră aici este simplă: voi nu trebuie, nu sunteți obligați să știți unde este oficiul, nu știu, ANSA, Fiscului sau a a Sănătății Publice și așa mai departe, pentru că totul trebuie să fie online. Unde anume este biroul lor și unde unde lucrează acești oameni devine tot mai irelevant, pentru că suntem în secolul 21.

Suntem aici, desigur că, pentru că avem și mai multe de făcut. Și aici vorbesc de ajutorul și de susținerea statului prin intermediul ODA și prin intermediul altor instituții de stat, cu ajutorul partenerilor noștri, ca să vă ajutăm să vă dezvoltați, să creșteți, astfel încât producția voastră, astfel încât ceea ce faceți să crească an de an. Și pentru asta, deseori, este nevoie de resurse.

Am ajutat și nu din din, știți, din bunăvoință, este o investiție pe care statul o face în fiecare din afacerile voastre, astfel încât să puteți să creșteți, să angajați mai mulți oameni, să exportați mai mult. Doar în acești ultimi trei ani avem peste 2100 de beneficiari ai programelor ODA.

Vorbim de granturi, vorbim de garantare a creditelor și alte progragrame, cum ar fi programul 373 prin care oamenii de afaceri își extind activitatea și, respectiv, valoarea ceea la ceea ce produc. Doar prin 373 ați investit aproape alte alt 1% din PIB.

Asta sunt investiții în micile afaceri, investiții în ceea ce faceți, fie asta un nou echipament, fie asta o nouă construcție, fie asta în retehnologizare sau eficiență energetică. Deci investiții de aproape 3 miliarde de lei printr-un singur program, prin programul 373. Și aici mă bucur să avem un parteneriat și cu băncile comerciale care susțin micii antreprenori și o să continuăm aceste parteneriate, pentru că totul este posibil dacă suntem de aceeași parte a problemei, dacă muncim împreună, dacă înțelegem, avem aceeași înțelegere a soluției și ne dedicăm prin muncă multă și prin multă, multă, multă sârguință.

Eu mă bucur foarte mult să fim aici. Avem câteva zile în care o să o să mă asigur că comunicăm cu fiecare în parte, pentru că am revăzut foarte mulți oameni buni, oameni pe care deja îi cunoaștem și ne bucurăm de succesul lor. Vă îndemn pe cei care ați reușit să accesați mai multe fonduri din din ODA, de exemplu, pe cei care știți cum să valorificăm oportunitățile oferite prin instituții cum ar fi ODA, cu ajutorul partenerilor noștri, să mai transferați această experiență și colegilor voștri din sectorul privat, pentru că avem nevoie de mult mai mulți antreprenori.

În țara noastră avem aproximativ 60.000 de antreprenori. Imaginați-vă cât de diferit ar arăta economia noastră și țara noastră și piața noastră de muncă dacă am avea 120.000 de antreprenori.

Avem nevoie de mult mai mulți, avem nevoie de cei care acuma se califică mici, să-i creștem la mijlocii. Suntem alături la fiecare pas al al drumului vostru, pentru că, într-adevăr, succesul nostru este succesul vostru. Și eu mă bucur de faptul că, iată, chiar două săptămâni în urmă am văzut un sondaj foarte îmbucurător.

Am văzut că antreprenorii văd viitorul în lumini pozitive. Am văzut planurile antreprenorilor de a-și extinde și a-și dezvolta afacerea. Am văzut că antreprenorii sunt printre cei mai proeuropeni categorie din din societatea noastră.

Și este adevărat că acesta este principal, marele, marea oportunitate pentru economia noastră și pentru fiecare din antreprenorii noștri, anume integrarea europeană. Asta este ceea ce o să ajute în sine la dezvoltare, la creșterea voastră și, respectiv, la creșterea economiei noastre. Și suntem siguri în faptul că anume asta o să o să aducă multe, multe, multe beneficii pe viitor.

Și, de fapt, chiar dacă ne putem mândri cu multe succese și victorii pe piața europeană, de la produse alimentare, la produse la procesate, la produse industriale, sunt ferm convins că odată cu integrarea noastră în piața unică europeană, succesele și victoriile voastre în Europa sunt încă în viitor. Pentru că ceea ce avem acuma o să crească mult mai rapid și mult mai energic. Vă mulțumesc foarte mult.

[Vă mulțumim] Vă mulțumim, domnule viceprim-ministru, pentru viziune și leadership pentru dezvoltarea economică a țării. Noi, în continuare, o să vorbim puțin despre partenerul cheie al ODA și al ministerului în sensul politicilor de susținere a antreprenoriatului și în sensul suportului tehnic și financiar pe care îl avem astăzi și de care beneficiază antreprenorii din Republica Moldova.

Uniunea Europeană a oferit un grant care a suplinit fondurile de oferite de către Guvernul Republicii Moldova pentru suportul financiar nerambursabil destinat întreprinderilor mici și mijlocii. Grantul acesta a fost planificat pentru a fi absorbit de către antreprenori, de către dumneavoastră, într-o perioadă de timp. Ne bucurăm să vă anunțăm că grantul acesta a fost absorbit practic aproape tot mult mai rapid.

Și asta înseamnă că apetitul investițional și dorința de a ne dezvolta este una semnificativă. În acest sens, o să-l invităm aici pe domnul Adam Grodzicki, șef adjunct de cooperare al Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, care va transmite un mesaj în numele Uniunii Europene.

[Bună dimineața] (în limba engleză) Bună dimineața tuturor! Stimate domnule viceprim-ministru, permiteți-mi să vă spun Dumitru, stimați parteneri moldoveni și internaționali și toți antreprenorii adunați aici. Și eu sunt foarte încântat să mă alătur dumneavoastră la acest eveniment de astăzi, care este deja a treia ediție a Antreprenor Expo.

De fapt, am fost martor deja la evenimentul de anul trecut, care s-a dovedit a fi un succes și s-a întâmplat cu puțin timp înainte ca Moldova să vadă o dezvoltare istorică foarte remarcabilă și importantă, care a fost deschiderea negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană.

Și cred că putem fi cu toții de acord că perspectiva ca Moldova să adere la Uniunea Europeană și să se integreze cu piața unică poate fi într-adevăr un factor de schimbare care va avea cu siguranță un impact asupra economiei și societății Moldovei în ansamblu.

Și am văzut deja cât de puternic poate fi procesul de aderare la UE, cât de puternic poate fi motorul de creștere, pe baza exemplului foarte pozitiv și a călătoriei de mare succes pe care statele membre din Europa Centrală și de Est au făcut-o de la aderarea lor la Uniunea Europeană, în 2004.

Și, cu siguranță, alinierea cu și accesul la piața unică a UE le-a adus un impuls economic semnificativ și a făcut ca economiile lor să înflorească. Și așa se întâmplă că astăzi această oportunitate este larg deschisă și pentru Moldova. Și suntem cu adevărat încântați să continuăm această călătorie cu dumneavoastră.

Dar, de fapt, nu trebuie să ne uităm înapoi la exemple foarte îndepărtate în timp, pentru că cred că, de fapt, avantajele integrării economice a Moldovei cu Uniunea Europeană pot fi deja demonstrate destul de bine dacă ne uităm doar la rezultatele Acordului de Asociere UE-Moldova, care a fost implementat cu succes în ultimul deceniu.

Și astfel, ca urmare a acestui efort comun, UE este acum, de departe, cel mai important partener comercial al Moldovei. Și exporturile de bunuri moldovenești către piața UE aproape s-au dublat din 2014.

Și cred că este destul de firesc să ne așteptăm ca alinierea continuă cu legislația UE, pe care cu toții vrem să o vedem implementată, să conducă la o îmbunătățire suplimentară a mediului de afaceri din Moldova și să deblocheze un potențial și mai larg pentru creșterea IMM-urilor în țara dumneavoastră.

Și, în această privință, cred că este destul de liniștitor să observăm rezultatele Barometrului Antreprenorilor, publicat săptămâna trecută, conform căruia IMM-urile moldovenești văd oportunități uriașe în procesul de integrare în UE, în timp ce, în același timp, rămân conștiente de multiplele provocări pe care acest proces le poate aduce în continuare.

Dar, în acest context, permiteți-mi să vă asigur că sprijinul pentru antreprenoriat și dezvoltarea durabilă a întreprinderilor mici și mijlocii se află în centrul pachetului integrat de asistență al UE pentru Moldova. Și, de fapt, printr-o combinație de diverse instrumente diferite, dar complementare, cum ar fi granturi pentru investiții, asistență tehnică, garanții, împrumuturi preferențiale, ne străduim să maximizăm oportunitățile de creștere a IMM-urilor, care este o condiție prealabilă pentru o economie puternică.

În mod firesc, aceste instrumente de sprijin merg pe cele trei linii principale de sprijin, care sunt accesul la finanțare, îmbunătățirea serviciilor de dezvoltare a afacerilor și îmbunătățirea mediului favorabil afacerilor. Și, desigur, făcând acest lucru, ajutăm și IMM-urile să se adapteze la noile realități și condiții predominante pe piața UE.

Și, în acest context, suntem bucuroși să vă informăm că am văzut o serie de povești de succes ale întreprinderilor mici și mijlocii moldovenești care au reușit să-și exporte bunurile și să concureze cu succes pe piața europeană, respectând în același timp standardele și normele destul de exigente ale UE. Deci există cu siguranță câteva povești de succes pe care să construim.

Și cred că avem, de asemenea, dovezi solide pentru a spune că, per ansamblu, atât numărul de companii care beneficiază de sprijinul UE, cât și robustețea lor au crescut continuu. Și acest lucru este, desigur, foarte liniștitor.

Acum, în ceea ce privește inițiativele de sprijin în curs de desfășurare, cred că merită menționat programul nostru emblematic, care are un nume foarte lung, dar, pe scurt, îl numim „UE pentru IMM-uri”. Și, cu acest program, pur și simplu oferim ODA un grant de investiții pentru ca ei să deruleze o serie de programe naționale care sprijină dezvoltarea afacerilor locale.

În același sens, permiteți-mi să menționez încă un instrument de sprijin al UE, care este asistența noastră și sprijinul acordat Fondului FACEM, care este o dezvoltare destul de nouă. Și cu care știu că alți colegi își pun mari speranțe în acest în acest nou instrument. Și așteptăm cu nerăbdare să lucrăm cu dumneavoastră împreună pe acest front.

Dar, desigur, acestea sunt, în afară de aceste programe naționale, există și alte opțiuni de sprijin pentru întreprinderile moldovenești la nivel european, ca să spunem așa. Și, în acest sens, aș dori cu adevărat să încurajez antreprenorii moldoveni să contactați omologii dumneavoastră europeni, astfel încât să puteți colabora cu ei și să depuneți propuneri pentru următoarele apeluri în cadrul așa-numitului Program Piață Unică, în cadrul pilonului Competitivitate IMM.

Aceste apeluri sunt anunțate destul de regulat, așa că vă rugăm să vă faceți timp să vă familiarizați cu oportunitățile de sprijin care există acolo. Și, desigur, este de la sine înțeles că participarea la programe, programe UE, programe la nivel european, cum ar fi Programul Piață Unică pe care tocmai l-am menționat, dar există și un număr mare de altele, cum ar fi, de exemplu, Programul Europa Digitală sau Orizont Europa, vă va consolida inevitabil legăturile cu comunitatea de afaceri din UE și ecosistemul de inovare.

Și, în consecință, ar trebui să conducă și la creșterea competitivității economiei Moldovei. Așa că vă rugăm să nu ezitați să explorați aceste oportunități. În cele din urmă, pentru a concluziona, aș dori să reiterez încă o dată că Uniunea Europeană rămâne angajată să sprijine Republica Moldova pe calea sa către integrarea europeană.

Și vom continua, desigur, să lucrăm îndeaproape împreună cu partenerii noștri din instituțiile guvernamentale și ODA în efortul lor de a asigura o dezvoltare economică rapidă și durabilă, în care întreprinderile private sunt principalul motor al creșterii reziliente, inovării și creării de locuri de muncă.

Permiteți-mi, de asemenea, să închei cu mulțumiri tuturor gazdelor și susținătorilor evenimentului de astăzi pentru că și-au unit forțele în organizarea acestei platforme de networking atât de necesare. Și vă doresc, de asemenea, tuturor trei zile foarte inspirate și de succes de schimb de informații și construire de parteneriate. Mulțumesc pentru atenție.

[Thank you] Thank you, Mr. Grodzicki. Vă mulțumim și noi. Noi vrem să vă anunțăm că, fac asta anticipat, vă anunțăm că mâine, în cadrul sesiunii de acces la finanțare sau evenimentul de acces la finanțare, vom anunța primul instrument la care a făcut referință domnul Grodzicki, care este lansat cu suportul Uniunii Europene prin subvenționarea costurilor de finanțare pentru pentru beneficiul antreprenorilor din Republica Moldova.

De asta, vă invităm mâine să fiți parte la agenda noastră de afaceri, pentru că vom lansa acest produs nou de finanțare, cât și alte produse noi care vor fi lansate în cel mai scurt timp, inclusiv garanții de portofoliu, inclusiv alte forme de finanțare. Încă o dată, vă mulțumim pentru suportul oferit până acum și pentru toată deschiderea pe care de care ați dat dovadă pe parcursul ultimilor ani.

Astăzi, exporturile din Republica Moldova merg în primordial pe piața Uniunii Europene și ăsta este un lucru foarte îmbucurător. Antreprenor Expo este astăzi sau este și continuă să crească spre o platformă B2B și B2G, în sensul în care este o platformă unde astăzi peste 100 de antreprenori se vor întâlni și vor schimba idei de afaceri și potențial, vor crea potențial de parteneriate.

Vor, se vor întâlni cu finanțatori, cu investitori. Iar noi vă încurajăm să fiți foarte activi în acest sens. În acest sens, în anul 2024, v-am pregătit o agendă de afacere de trei zile, care, în primul rând, are menirea să răspundă nevoilor reale ale dumneavoastră, antreprenorilor.

Nevoile reale care se referă atât la integrarea în lanțul valoric și internaționalizare și avem aici parteneri dedicați care ne ajută zi de zi să facem aceste eforturi împreună. Mă refer aici la GIZ, mă refer la Banca Mondială, nu în ultimul rând, Uniunea Europeană ne ajută cu suport financiar pentru asta și tehnic.

Accesul la finanțare și soluțiile guvernamentale disponibile pentru sprijinirea antreprenorilor este unul din elementele cheie pentru care ODA este cunoscută astăzi în piață și vrem să dezvoltăm acest concept spre unul mult mai sustenabil pentru dumneavoastră. Abilitarea economică a femeilor, cu accent pe promovarea antreprenoriatului feminin, este alt altă componentă a agendei de afaceri și vom avea și aici paneluri de discuții și invitați de marcă care vor comunica despre instrumente și posibilități, oportunități pe piața Republicii Moldova, atât prin intermediul ODA, cât și oferite de către alți parteneri care sunt și partenerii noștri.

Și tranziția verde și digitală a economiei și impactul acesteia asupra IMM-urilor, cred că cunoașteți eforturile făcute de către Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării în vederea transformării digitale a IMM-urilor din Republica Moldova, pentru că, unu, este una din prerogativele necesare pentru competitivitatea întreprinderilor, având în vedere integrarea în circuitul economic regional și internațional. Și, doi, se adresează dificultăților pe care le întâmpină fiecare dintre dumneavoastră astăzi și anume instrumentele sau este un instrument de a adresa problema forței de muncă sau a specialiștilor calificați.

Prin digitalizare, în primul rând, transformăm companiile în a fi mai competitive și a putea să a putea să le integrăm sustenabil în circuitul regional. Și prin asta adresăm și problema cu forța de muncă și specialiști calificați. Astăzi avem în premieră, pentru o expoziție de această amploare, organizat Forumul de Inginerie și Furnizori Industriali, un eveniment de referință care reunește peste 100 de întreprinderi, la care ne vor vorbi domnul Viorel Garaz, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, despre perspectivele întreprinderilor industriale din Republica Moldova în contextul integrării în UE.

Vom avea și alți vorbitori de marcă, notorii. Forumul va oferi oportunități concrete de finanțare și dezvoltare și necesități de adaptare a proceselor în cadrul întreprinderilor pe care le conduceți, astfel încât să putem să ne integrăm mai ușor. De asemenea, vă invităm să rămâneți alături în a doua parte a zilei, în care vom avea onoarea să decernăm alte 75 de companii beneficiare de suport financiar nerambursabil din bugetul de stat și din fondurile oferite de către delegația UE sau UE în Republica Moldova și Banca Mondială.

Vă invităm să fiți parte la această ceremonie. Trebuie să vă informez că anul acesta am ODA, prin intermediul ODA, au fost acordate peste 430 de contracte de suport financiar nerambursabil pentru o serie de programe gestionate de către noi. Totodată, vă invit să atrageți atenția la agenda de afaceri pentru zilele de mâine și poimâine, astfel încât să vorbim despre instrumentele la care am făcut referință mai devreme și să creăm relații pe care să le putem multiplica în viitor.

Astăzi, domnul Grodzicki a spus despre suportul pe care îl oferim pentru Fondul FACEM. Fondul FACEM este un fond de abilitare economică a Republicii Moldova, întreprinderilor din Republica Moldova. Și suntem abia la început, foarte multe chestii vor trebui să fie adaptate în dependență de feedback-ul pe care o să-l recepționăm de la dumneavoastră.

De asta, vă invităm să fiți foarte atenți mâine la prezentarea acestor instrumente și la suportul tehnic disponibil în cadrul acestor instrumente. Întreprinderile din Republica Moldova vor fi eligibile pentru suport tehnic oferit de către partenerii noștri, Banca Poloneză de Dezvoltare. Instituția noastră este ajutată de către Banca Poloneză de Dezvoltare și de către Banca Germană de Dezvoltare în a ne transforma pentru a oferi servicii mai calitative pentru dumneavoastră și pentru a dezvolta instrumente noi.

În final, doresc să mulțumesc tuturor partenerilor care ne sprijină în organizarea acestui eveniment. Și sunt mulți, puteți să-i vedeți pe sus pe toți. Ei toți au contribuit într-un fel sau altul pentru dezvoltarea și organizarea acestui eveniment.

Și noi suntem optimiști în sensul că vom reuși să organizăm evenimentul acesta ca fiind unul de cea mai mare amploare destinat întreprinderilor mici și mijlocii din Republica Moldova. Trebuie să vă spun că partener în cadrul prezent sau coorganizator al acestui eveniment este Centrul Internațional de Expoziții Moldexpo, cu sub leadershipul doamnei Zinaida Popa.

Eu vreau să vă rog să o aplaudăm, cu un cuvânt de salut, și să-i mulțumim pentru suportul oferit.

[Domnule] Domnule viceprim-ministru, stimați reprezentanți ai misiunilor diplomatice, domnule director, domnule Codreanu, stimați invitați și antreprenori. Echipa Centrului Internațional de Expoziții Moldexpo vă salută și vă spune: „Bun venit pe teritoriul oportunităților Moldexpo!”.

Permiteți-mi să vă povestesc un moment care mi s-a întâmplat ieri. Am fost la o emisiune și am vorbit despre expozițiile care urmează să se desfășoare în luna octombrie a acestui an.

Și, în momentul în care am ajuns să vorbesc despre Antreprenor Expo, m-a cuprins un val de emoții. A fost niște emoții foarte mari de recunoștință și respect față de oamenii care aleg să facă antreprenoriat în Republica Moldova.

Consider că este un act de curaj, de determinare, de multă muncă și pasiune. Și să știți că vă suntem foarte și foarte recunoscători. Îmi aduc aminte când aveam perechi la colegiu și învățam despre activitatea de întreprinzător, foarte des apăreau cuvinte: schimbare, oportunități și riscuri.

Iată voi, cei care sunteți astăzi în sală și cei care prezintă serviciile lor, bunurile lor la această expoziție, sunteți cei care aduc schimbarea. Sunteți cei care valorifică oportunitățile și sunteți cei care își asumă riscuri. Datorită aportului și implicării dumneavoastră vin bani la buget.

Datorită acestor bani, bunicii noștri, părinții noștri primesc pensii, se dezvoltă infrastructura în Republica Moldova. Să știți că faceți un lucru foarte și foarte mare. Să vă spun un secret, mi-am dorit și eu să fiu antreprenor, dar probabil că la etapa actuală nu am suficient curaj pe care pe care îl aveți dumneavoastră.

Și de aceea, astăzi vă spunem: „Bun venit și un mare mulțumesc că ați ales să faceți parte din această expoziție!”. Noi, echipa Centrului Internațional Moldexpo, simțim o mare bucurie că avem oportunitatea de a vă uni pe toți la o pe o platformă unică, unde putem să socializăm, să ne cunoaștem și să facem cunoscut întregii Republicii Moldova că avem oameni de calitate, oameni muncitori și oameni dedicați.

Mulțumim sprijinul care ne oferă Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării Republicii Moldova pentru organizarea acestei expoziții. Mulțumim foarte mult ODA și domnului Codreanu pentru sprijin și că sunteți coorganizatori și de fiecare dată veniți cu un program de afaceri foarte, foarte bun, care este util pentru cei care participă la această expoziție.

Vreau să spun un mare mulțumesc partenerului general al expoziției Antreprenor Expo, Madison Park, și partenerului financiar, maib Moldova. Mulțumim pentru că sunteți alături și sper să avem patru zile productive împreună și să petrecem aceste zile cu cu mare importanță și utilitate. Mersi tare mult și să ne fie cu izbândă!

[Vă mulțumim] Vă mulțumim și noi, doamna Popa. Noi vrem să vă mulțumim pentru tot efortul de organizare, coorganizare a acestui eveniment. Înțelegem că a fost din timp scurt și a fost un efort colosal și vă mulțumim pentru toată deschiderea.

În acest spirit, vă invit să ne îndreptăm către prima sesiune a Industrial Suppliers and Engineering Forum, un moment cheie din cadrul Antreprenor Expo. Și primul panel al zilei, intitulat „Dezvoltarea sectorului industrial prin accelerarea tranziției verzi și digitale a industriei și integrarea în piața unică europeană”, se va concentra pe oportunitățile și provocările actuale din domeniul industrial.

Veți avea posibilitatea să adresați întrebări și să ascultați viziunea de dezvoltare a sectorului industrial în Republica Moldova din partea guvernului, dar și a mediului asociativ. Și cum să facem ca companiile noastre industriale să devină mai competitive. În context, am plăcerea de a transmite microfonul către colegul meu, Cornel Coșer, partener și CEO la Gateway and Partners.

Dumnealui va fi acel care va ghida panelul de discuții ce urmează și va invita vorbitorii în fața dumneavoastră. Cornel, te rog.

[Mulțumesc] Mulțumesc. Până colegii de la regie, Cornel, să garnitura.

Să mă aud mai tare. Bună dimineața! Numele meu este Cornel Coșer și sunt bucuros să ne revedem sau să ne vedem la a treia ediție Antreprenor Expo.

De ce este important Antreprenor Expo? Pentru că, de fapt, așa cum înțelegem noi, reunește mai multe ramuri ale, de fapt, ale economiei naționale, ceea ce noi o numim „real economics”.

Și din perspectiva asta, aș vrea să mulțumesc antevorbitorilor mei din partea oficială, care au punctat foarte bine câteva elemente cheie ale antreprenorilor. Și anume, curajul, determinarea, capacitatea de a prelua riscuri și de a acționa foarte, foarte, foarte prudent pe o piață care, din păcate, nu este încă atât de stabilă.

Din această perspectivă, o să vreau să vă zic că o să ne concentrăm pe discuții. Și urmează trei paneluri, unde o să încercăm să scoatem în evidență niște aspecte foarte practice, cu speakeri, cu vorbitori care sunt chiar din domeniu.

În mod concret, panelul unu se va referi la două subiecte foarte importante și anume tranziția spre digitalizare și economia verde. Și al doilea subiect va fi integrarea în piața unică europeană. Din punctul ăsta de vedere, sunt foarte bucuros să avem invitații în scenă.

Și o să încep prin a invita pe Irina Tolstous, directoare adjunctă a Agenției de Investiții. Irina, vă rog, în aplauzele dumneavoastră. Irina.

Mariana Rufa, directoare executivă a Asociației Businessului European, aka EBA. Da, vă rog.

Și, OK. Și domnul Viorel Garaz, secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării. Probabil îl avem undeva pe domnul Garaz. Iată, el se apropie cu pași rapizi.

Domnul Garaz, vă rog să-l primim în aplauzele dumneavoastră. Vă mulțumesc. Mersi.

Dacă sincer, panelul respectiv urmează a fi, cum este planificat, mai interactiv, din perspectiva în care nu avem și nu am planificat niciun fel de prezentare. De aceea, o să improvizezăm.

Și o să improvizezăm începând cu domnul secretar de stat, conform protocolului. Aveți un microfon.

[Bună ziua!] Bună ziua! Domnule Garaz, cum voi vă simțiți la Antreprenor Expo? Fantastic sau foarte bine?

Foarte bine. Nu știu ce ar însemna fantasticul, doar că nu știu dacă neapărat regret că nu avem o prezentare, pentru că ar cuprinde, nu știu, ar lua prea mult timp, ne-ar lua prea mult timp. Și nu cred că îl avem suficient ca să intrăm în detalii despre ceea ce cu adevărat aș vrea să să vă relatez, legat în mod direct de susținerea industriei.

De asta, cumva... Da, dar oricum la acest panel cumva să vorbim așa, mai în linii generale, la nivel conceptual, iar cu altă ocazie o să revenim cu mai multe detalii despre cum intenționează guvernul să susțină să susțină stimularea investițiilor, în mod special în industrie.

Eu cred că noutatea bună a anului este că Moldova finally are un program de dezvoltare industrială. El e aprobat?

Da. Programul a fost aprobat de către guvern acum câteva luni și el face parte dintr-un puzzle, aș spune eu, de mai multe documente strategice care cumva îmbunătățesc sau creează acest mediu investițional foarte atractiv, atât pentru potențiali investitori din Republica Moldova, cât și pentru cei străini.

Dacă până nu demult, aș zice eu, noi cumva aveam o o stare de incertitudine sau cumva de lipsă de convingere că,uite, Republica Moldova este un loc bun pentru investiții, dar iată mai sunt și alte țări învecinate care au oferă condiții mai bune. Deci să știți că noi deja suntem în condiții foarte bune și foarte atractive în raport cu alte țări din regiune și suntem ferm convinși că aceste instrumente care au fost create recent sau care încă se mai creează și urmează să fie adoptate în practic în zilele imediat următoare, vor crea acest tablou general investițional, repet, unul foarte atractiv și prietenos pentru investitorii din industrie.

[Cornel Coșer] Eu cred că noutatea bună a anului este că Moldova finally are un program de dezvoltare industrială.

[Viorel Garaz] Da, programul a fost aprobat de către guvern acum câteva luni și el face parte dintr-un puzzle, aș spune eu, de mai multe documente strategice care cumva îmbunătățesc sau creează acest mediu investițional foarte atractiv, atât pentru potențiali investitori din Republica Moldova, cât și pentru cei străini.

Dacă până nu demult, aș zice eu, noi cumva aveam o o stare de incertitudine sau cumva de lipsă de convingere că, uite, Republica Moldova este un loc bun pentru investiții, dar iată mai sunt și alte țări învecinate care au oferă condiții mai bune. Deci să știți că noi deja suntem în condiții foarte bune și foarte atractive în raport cu alte țări din regiune și suntem ferm convinși că aceste instrumente care au fost create recent sau care încă se mai creează și urmează să fie adoptate în practic în zilele imediat următoare, vor crea acest tablou general investițional, repet, unul foarte atractiv și prietenos pentru investitorii din industrie.

[Cornel Coșer] Eu cred că noutatea bună a anului este că Moldova finally are un program de dezvoltare industrială. El e aprobat?

[Viorel Garaz] Da, programul a fost aprobat de către guvern acum câteva luni și el face parte dintr-un puzzle, aș spune eu, de mai multe documente strategice care cumva îmbunătățesc sau creează acest mediu investițional foarte atractiv atât pentru potențiali investitori din Republica Moldova, cât și pentru cei străini.

Dacă până nu demult, aș zice eu, noi cumva aveam o stare de incertitudine sau cumva de lipsă de convingere că, uite, Republica Moldova este un loc bun pentru investiții, dar iată mai sunt și alte țări învecinate care au oferă condiții mai bune. Deci să știți că noi deja suntem în condiții foarte bune și foarte atractive în raport cu alte țări din regiune și suntem ferm convinși că aceste instrumente care au fost create recent sau care încă se mai creează și urmează să fie adoptate, în practic, în zilele imediat următoare, vor crea acest tablou general investițional, repet, unul foarte atractiv și prietenos pentru investitorii din industrie.

[Cornel Coșer] Da, dar la acest panel cumva să vorbim așa mai în linii generale, la nivel conceptual, iar cu altă ocazie o să revenim cu mai multe detalii despre cum intenționează guvernul să susțină să susțină stimularea investițiilor, în mod special în industrie.

Eu cred că noutatea bună a anului este că Moldova finally are un program de dezvoltare industrială.

[Viorel Garaz] Da, programul a fost aprobat de către guvern acum câteva luni și el face parte dintr-un puzzle, aș spune eu, de mai multe documente strategice care cumva îmbunătățesc sau creează acest mediu investițional foarte atractiv atât pentru potențiali investitori din Republica Moldova, cât și pentru cei străini.

Dacă până nu demult, aș zice eu, noi cumva aveam o stare de incertitudine sau cumva de lipsă de convingere că, uite, Republica Moldova este un loc bun pentru investiții, dar iată mai sunt și alte țări învecinate care au oferă condiții mai bune. Deci să știți că noi deja suntem în condiții foarte bune și foarte atractive în raport cu alte țări din regiune și suntem ferm convinși că aceste instrumente care au fost create recent sau care încă se mai creează și urmează să fie adoptate în practic în zilele imediat următoare, vor crea acest tablou general investițional, repet, unul foarte atractiv și prietenos pentru investitorii din industrie.

[Cornel Coșer] Dacă ține de schema de ajutor de stat, puteți da careva detalii? Am auzit că tot e o inovație, să zic, în politici.

[Viorel Garaz] Da, deci să le luăm așa pe rând. Programul de industrializare prevede o viziune generală despre cum trebuie să se dezvolte industria în Republica Moldova. Asta pentru că în ultimii 30 de ani, să spunem așa, de la independență încoace, contribuția industriei în PIB a scăzut considerabil, da, de la și noi acum avem o limită la 11, 12% contribuție în PIB.

Aceasta s-a întâmplat și din, să spunem așa, circumstanțe care nu neapărat am fi putut noi să le schimbăm, pentru că Republica Moldova sau Moldova în perioada sovietică a fost industrializată cu întreprinderi mari și foarte mari, în cea mai mare parte, care erau conectate la o anumită piață. E bine, după destrămarea Uniunii Sovietice, aceste întreprinderi au rămas funcționale, doar că ele și-au pierdut din o anumită parte din funcționalitate și nefiind competitive pe alte piețe decât cea a fostei Uniuni Sovietice, cele cumva au pierdut și din operativitate.

De asta, o bună parte din ele au fost privatizate, divizate, în cel mai bun caz, dar mai vedem și unele ruine, din păcate, acestor acelor întreprinderi industriale. E bine, noi trebuie să renaștem sau să relansăm aceste aceste industrii și în rezultatul anumitor mai multor studii și consultări și aici atât cu specialiști în economie, în industrie, cât și cu mediul academic, cu specialiștii în domeniul resurselor umane.

Deci noi am analizat care este potențialul industrial al Republicii Moldova. Deci în care industrii noi trebuie să ne concentrăm eforturile, astfel încât noi, cu adevărat, să creăm, să spunem așa, industrii viabile în Republica Moldova. Cu siguranță, în lume există industrii mai avantajoase sau mai profitabile decât cele pe care noi le-am identificat, doar că nu neapărat ele au sorți de izbândă în Republica Moldova.

Și țin să menționez că în rezultatul acestor studii au fost identificate șase industrii. Și aici vorbim despre industria agroalimentară, care este una tradițională pentru Republica Moldova. Deci noi mai folosim uneori fraza că Republica Moldova este o țară agrară, nu neapărat aceasta reflectă adevărul.

Dar oricum, Republica Moldova produce multe multă materie primă, care, din păcate, este exportată în în starea ei de materie primă și nu este procesată. E bine, noi intenționăm să stimulăm tot ce înseamnă procesare de producție agricolă și aici țin să menționez nu doar cea de din producție locală, dar inclusiv din materie primă din import.

Un alt domeniu tradițional deja pentru Republica Moldova este industria ușoară, inclusiv cea textilă. Aici ne focusăm eforturile sau ne ne cum mai ne concentrăm eforturile să trecem de la perfecționarea activă în vânzarea brandurilor proprii, cei cu valoare adăugată mai mare, pentru că atunci când vorbim despre perfecționare activă, noi, în mare parte, prestăm un serviciu, nu neapărat creăm un produs.

Un alt domeniu deja tradițional în Republica Moldova este cel din industria automotive și aici, iarăși, țin să menționez că ne concentrăm eforturile să schimbăm, să spunem așa, paradigma de la piese elementare, foarte simple, de la, nu știu, fire și cablaje care, de asemenea, nu au valoare foarte mare, la produse mai complexe. Și aici țin să menționez că avem deja și exemple foarte bune în materie de inginerie.

Deci noi avem companii care dezvoltă și produc componente de o complexitate mare și noi intenționăm să susținem anume dezvoltarea acestor tipuri de de companii. Un alt domeniu care ne este foarte, să spunem așa, interesant și de o perspectivă probabil una din cele mai spectaculoase creșteri care noi le vedem și am putea să le să o urmărim în continuare este industria electronică.

Da, aici ne bucurăm să menționăm că avem companii, deci pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, am devenit ca țară producători de transport electric. În scurt timp urmează să fie inițiată sau deja a fost pusă cumva bazele înființării unei uzine de producere a transportului electric.

În Republica Moldova deja au fost produse 22 de troleibuze cu cu VIN cod din al Republicii Moldova. Acum sunt acum este testat un prim autobuz electric cu autonomie de peste 400 de km, care urmează, sper eu, în anii imediat următori să circule acest tip de transport pe drumurile naționale și prin pe străzile orașelor din Republica Moldova.

Dar, repet, această industrie este una foarte promițătoare și suntem ferm convinși de faptul că transportul electric produs în Republica Moldova va circula și pe străzile orașelor europene și nu numai. Un alt domeniu al industriei pe care noi intenționăm să îl susținem este cel al materialelor de construcții.

De asemenea, o ramură tradițională în Republica Moldova, dar, repet, intenționăm să susținem susținem producerea materialelor de complexitate mai înaltă, cu valoare adăugată mai mare. Deci mă bucur să aud, deja sunt mesaje pozitive din domeniu.

În curând vom auzi și așa în public despre investiții foarte mari, spectaculoase, în materie în domeniul materialelor de construcții. Asta inclusiv în contextul în care țara noastră vecină Ucraina se află în în război și nimeni încă nu îi vede capătul acestui acestui acestui război și cu siguranță toată lumea își va consolida eforturile pentru a participa la reconstrucția Ucrainei și cu siguranță va fi nevoie de de materiale de construcții.

În proximitatea zonei care urmează să fie reconstruită, pentru că materialele de construcții, de obicei, sunt sau în unele cazuri pot fi chiar mai ieftine decât cheltuielile de transport, da? De asta trebuie să fie produse în proximitatea șantierului, să zicem așa.

Și al șaselea domeniu al industriei care noi intenționăm să îl susținem este industria farmaceutică. Republica Moldova are una dintre cele mai mari universități de medicină din Europa de Est. Anual, această universitate este absolvită de mii de farmaciști.

Din păcate, o bună parte din ei părăsesc Republica Moldova în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit, iar noi, prin acest program, intenționăm să stimulăm crearea acestor, să spunem așa, platforme farmaceutice care să le ofere loc de muncă bine plătit și fiind apreciați în Republica Moldova.

Deci farmaciștii din Republica Moldova, cu adevărat, sunt la mare căutare în nu doar în regiune, dar în lume. Și asta o pot confirma inclusiv în rezultatul mai multor întâlniri și discuții pe care le-am avut cu autorități altor state.

E bine, am identificat aceste șase industrii pe care intenționăm să le susținem pentru a le, să spunem așa, a realiza aceste planuri și noi venim cu câteva instrumente de suport. Întrebarea următoare ar fi: bine, unde amplasăm aceste investiții? Pentru că Republica Moldova este destul de mică, limitată în suprafață.

Nici pentru noi, cei locali, și nici pentru cei străini nu este foarte atractiv să începem să cumpărăm terenuri care de multe ori pot fi vândute la prețuri speculative. Investi interesul nostru este să facem investiție în ceva care generează valoare adăugată, nu neapărat în în teren care este doar un suport pentru o pentru o întreprindere.

De asta noi am modernizat legea privind parcurile industriale și noi acum intenționăm să creăm câteva parcuri industriale noi. Și asta inclusiv în contextul care l-ați menționat dumneavoastră la bun început privind ecologizarea și tranziția la o industrie ecologică, curată și digitalizată. Asta pentru că noi intenționăm să creăm parcuri specializate.

Primele două proiecte care deja sunt cumva pe rol așa sunt este Parcul Agritech pe platforma fostei Universități Agrare și al doilea parc va fi specializat în electronică și inovații. Asta pentru că în momentul în care, deci, iată, noi, patru, intenționăm să facem, de exemplu, o investiție în în într-un anumit domeniu, fie același electronică sau sau agricultură.

Deci noi, în primul rând, putem coopera între noi. Deci nu este necesar să să repetăm aceleași operațiuni, da, fiecare în mod individual. Putem avea un laborator centralizat, da? Deci nu este necesar să să investim fiecare în laboratorul său.

Putem folosi anumite utilaje de care dispune unul și le poate împărți cu ceilalți. Deci asta aduce, pe lângă această colaborare care reduce considerabil costurile, dar și investiția inițială, mai și generează acest fenomen de clusterizare, dezvoltă și alte întreprinderi mai mici care care prestează anumite servicii și creează noi locuri de muncă.

Deci asta este un un, să spunem așa, un efect secundar foarte benefic pentru pentru mediul de afaceri. Un alt avantaj al parcurilor industriale este faptul că nu este necesar de procurat teren. Din contră, statul oferă acest teren la condiții preferențiale, deci practic cu o reducere de 70% în comparație cu cu suprafața sau locațiunea care ar putea fi plătită în afara perimetrului acestui parc.

Toată infrastructura fiind deja conectată la această platformă investițională, investitorul venind doar și conectându-și afacerea la la parcul industrial. Deci noi facem o economie considerabilă de bani și o altă economie considerabilă de timp.

Deci imaginați-vă ce ar însemna pentru un investitor, repet, nu facem deosebire între investitorii locali sau cei străini, să înceapă să-și caute teren cu destinație pentru industrie, într-un loc cât de cât apropiat de de resursă resursă umană, să-și înceapă să-și tragă comunicațiile necesare și tot așa. Deci sunt eforturi colosale.

Un alt element pe care noi acum cumva îl analizăm așa în detaliu este tot ce înseamnă resursa umană, care este la mare căutare în Republica Moldova. Și aici vorbim nu doar despre resursele mai necalificate, dar și cele necalificate. Ia cumva amploare sistemul de învățământ dual.

Totodată, sunt în plină construcție acum este centrul pentru pregătirea specialiștilor în domeniul electronicii. Și acolo vor fi pregătiți ingineri atât, să spunem așa, care încă sunt pe băncile universității, cât și cei care deja activează în anumite instituții, dar au nevoie să în întreprinderi, pardon, dar intenționează să-și ridice nivelul de calificare sau din contră să învețe să mânuiască un utilaj performant.

Acolo vor fi oferite agenților economici mai multe echipamente, să spunem așa, de ultimă generație, care vor putea fi atât utilizate în scopuri didactice, cât și nemijlocit în procesul de producere. Și unul din cele mai importante instrumente cu care noi venim acum, care este un document care încă se mai cizelează, să spunem așa, deci punem ultimele virgule, este schema de ajutor de stat, care prevede o recuperare a investiției din partea statului în proporție de până la 60%.

Deci este pentru prima dată în istoria Republicii Moldova că noi vom putea veni și cu componentă de grant. Deci dacă mai mulți agenți economici cumva au beneficiat sau în continuă în continuare beneficiază de reduceri la impozit pe pe venit ca instrument stimulator de atragere a investițiilor în zonele economice libere.

E bine, noi trecem acest instrument stimulator și peste gardul, da, după perimetrul zonelor economice libere, care va acoperi întreg teritoriul Republicii și mai vine suplimentar și cu componentă de grant. Deci după ce a fost realizată investiția, o parte este restituită sub formă de în formă bănească, iar restul, până la 60%, repet, va fi restituit în timp sub formă de scutire la impozit pe venit.

Deci noi, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, ne permitem acest acest instrument și care este, să spunem așa, aliniat la practicile europene și ne face pe noi, deci, repet, acest puzzle, deci fiecare piesă despre care am încercat să o vorbesc așa în linii generale, deci ea face ca Republica Moldova să aibă acest tablou investițional, unul foarte atractiv și competitiv în în regiune.

Sper că n-am vorbit prea mult timp.

[Cornel Coșer] Mersi mult. Interesant cum ați anticipat următoarele două întrebări, dar chiar și dacă le-aș fi pus, n-am fi avut timp. Deci mersi mult. Doar o precizare, la modul practic, aceste instrumente o să înceapă să lucreze de când? De anul viitor sau?

[Viorel Garaz] De anul viitor. Noi suntem acum în proces de reorganizare a Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării. Va fi creată o direcție nouă specializată în ajutorul de stat. Deci colegii vor lua practic de la zero proiectul investițional, îl vor gestiona și atunci când el va fi realizat, deci în momentul realizării lui va începe procesul de recuperare a investiției.

[Cornel Coșer] Super, adică un investitor local, fie străin, începând cu convențional ianuarie, februarie, anul viitor, poate beneficia la modul practic de

[Viorel Garaz] Da. Și aici este o mică trebuie să fac o o precizare. Deci noi vorbim despre industrie. Deci cele șase ramuri pe care eu le-am enumerat mai devreme țin să stimuleze industria. Industria reprezintă investiții de o anumită valoare, de o anumită mărime, da?

Deci mărimea minimă a investiției care va fi eligibilă pentru acest această schemă de ajutor de stat va fi de 500.000 de euro, care, pentru, repet, pentru o industrie nu este atât de mult, iar pentru investitorii care intenționează să să-și extindă afacerile sau să genereze afaceri noi de valoare mai mică, deci sunt eligibile celelalte proiecte ale Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului.

Deci noi am făcut o divizare între întreprinderile mici și mijlocii care sunt eligibile pentru programele ODA, iar cei mari care nu sunt eligibile pentru aceste programe. Deci prin ODA noi le oferim garanții garanții pentru creditele care intenționează să le acceseze și în paralel venim și cu această schemă de ajutor de stat, repet, pentru întreprinderile mari care nu sunt eligibile pentru programele ODA.

[Cornel Coșer] Locale sau străine?

[Viorel Garaz] Nu contează, nu facem diferență. Da, vă mulțumesc.

[Cornel Coșer] Ok, mersi mult, mersi. Haideți să aplaudăm inițiativele, în primul rând, și și discursul domnului secretar de stat. Mersi mult, domnul Garaz. Irina, ați așteptat intervenția, dar e cumva complementară la discursul domnului secretar de stat, pentru că sunteți într-o poziție nouă.

Sunteți directoare adjunctă a Agenției de Investiții din Republica Moldova, pentru ce vă felicităm și vrem să vedem cum se aliniază sau cum se sincronizează Agenția de Investiții la implementarea programului, la instrumentele de suport. Cum o faceți?

[Irina Tolstous] Bună ziua. Într-adevăr, partea teoretică a fost spusă de domnul secretar de stat, iar noi, ca Agenție de Investiții, venim exact să implementăm acele politici pe care le realizează statul. Iar și ne ajută foarte mult, de fapt, direcțiile și instrumentele pe care le fac ei pentru ca climatul investițional să devină nu doar o promisiune lirică, dar una foarte cumva practică și una care are un impact economic foarte concret.

În acest sens, noi nu facem o mare deviere de la anumite sectoare să le cumva să le prioritizăm. Noi lucrăm cu toate sectoarele economiei. Domnul secretar de stat a spus despre cele incluse în strategia de industrializare și vreau să confirm lucrul că acestea devin unele atractive pentru potențiali investitori în țară.

Chiar în cadrul Moldova Business Week am anunțat lansarea unei noi investiții de 1,5 milioane de euro, o companie care vine din România și vine în domeniul construcțiilor. Ea își propune să deservească atât piața locală din Republica Moldova, dar cu siguranță mizează pe acele planuri de reconstrucție a Ucrainei, pe care devine cumva un o o propunere foarte interesantă pentru regiune acest acest domeniu.

Noi avem o serie de instrumente prin care promovăm acele platforme, acele instrumente, acele politici pe care le are statul. Sunt expozițiile internaționale la care participăm. Colegii mei sunt acum la Expo Real, este cea mai importantă expoziție internațională pentru potențiali investitori ce caută modalități de relocare sau expansiune a investițiilor sale.

Acolo, de fapt, s-au creat foarte multe din parteneriatele pe care le-am văzut deja realizate în Republica Moldova. Avem forumurile de afaceri, la care, iarăși, povestim despre toate aceste oportunități de țară. Avem o serie de acțiuni cu investitorii existenți prin încadrarea și o închegare a departamentului de Aftercare, în care dăm un surplus în plus investitorilor existenți, acel surplus care să-i facă să se simtă și mai confortabil pentru extinderea afacerilor lor și să devină ambasadori pentru Republica Moldova în afară.

Eu am să încerc pe scurt ca să avem mai multe interacțiuni.

[Cornel Coșer] Sigur. Și la fel, o întrebare scurtă. Mai aveam o întrebare. Doar una, doar una. Suntem în tema tranziție, inovație și digitalizare. Care e formatul de inovație sau care e aportul agenției la ceea ce ține de inovație și de expunere pe piața internațională? Care e canalul acela prin care mergem?

[Irina Tolstous] De fapt, noi când spunem inovație, digitalizare, oricum avem în vedere investițiile străine. Investițiile străine nu înseamnă capital doar. Investițiile străine vin cu know-how-uri noi, vin cu inovații care ulterior le transferă celor de pe loc, pentru că se creează parteneriate cu furnizorii locali.

Se creează best practice, chiar în interiorul asociațiilor de business din care deja fac parte investitorii străini. Cu siguranță că ei comunică cu alte companii și astfel se face transferul ăsta de inovație, de tehnici noi. Împreună participă la evenimente din care, iarăși, află alte informații, trenduri internaționale pe care le pot aplica local.

[Cornel Coșer] Super, mersi. Ai făcut o tranziție organică către către asociațiile de afaceri. Haideți s-o felicităm pe pe Irina pentru noua poziție și să-i urăm succes. Sunt sigur că sub auspiciul funcției, agenția deja a crescut și știm că are mai multe în farfurie. Mariana, fiind reprezentanta și chiar și directoare executivă a Asociației Businessului European, aka EBA, și pentru că aici vorbim în mare parte despre și nu doar despre tranziție, dar și despre accesarea și integrarea pe piața UE.

Cum se simte acum trendul? Ce tendințe sunt? Ce vă spun membrii asociației? Ce spun antreprenorii despre piața UE? Care sunt barierele? Care sunt facilitățile? Ce se întâmplă în general acum? Care e tabloul, atmosfera, temperatura?

[Mariana Rufa] Mulțumesc mult, Cornel. În primul rând, salut toți cei care au ales să vină astăzi la acest eveniment important și în primul rând aș vrea să felicit Ministerul Dezvoltării Economice și a Digitalizării, precum și ODA pentru acest eveniment foarte important. Și este o onoare pentru mine să fiu în fața dumneavoastră. Într-adevăr, parcursul european a devenit o prioritate nu doar pentru Guvernul Republicii Moldova și pentru întreaga echipă de guvernare, ci și pentru business.

Din simplu motiv că acest imperativ al transpunerii legislative impactează direct, în primul rând, businessul, care mereu a fost un driver, a fost un motor și un catalizator al dezvoltării economice în orice stat. Și a fost primul care a venit pe piață cu tot felul de soluții inovative, cu soluții de digitalizare, cu solicitări de ajustări legislative care să permită implementarea și absorbția acestor tehnologii în piața locală.

Motiv pentru care acest parcurs european vine și în Republica Moldova cu mai multe modificări, în primul rând, pe plan legislativ. Și doar ca să vin cu unele exemple recente, este vorba de legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal, care recent a fost aprobată și pentru care s-a acordat un termen de tranziție de doi ani de zile, astfel încât toate companiile, nu doar cele internaționale, să-și pregătească politicile interne în acest sens.

Ori companiile multinaționale, pentru că fac parte deja de de fac parte din companiile mamă care au implementat aceste sisteme în țara de origine, cumva s-a impus inclusiv companiei din Republica Moldova sau companii fiice din Republica Moldova implementarea acestor sisteme. Deci dacă vorbim de sectorul bancar, dacă vorbim despre acele companii care sunt listate la bursă etc., aceste politici de protecția datelor cu caracter personal în mare parte au fost implementate, respectiv un semnal, nu știu cât de bun pentru industrie, ar fi să vă pregătiți pentru pentru aceste politici, pentru că ele, cu adevărat, sunt foarte importante, mai ales când vorbim despre managementul personalului sau când vorbim de sectorul financiar bancar sau când e vorba de lanțul valoric, atunci în general când aveți în gestiune mai multe date a persoanelor cu caracter personal.

Bine, n-o să enumăr acuma tot felul de inovații care vin, pentru că ele sunt multe și pe plan legislativ. Doar am vrut să menționez că nu doar pe plan legislativ vin aceste inovații și de regulă cum se întâmplă, industria și invenția și soluțiile tehnologice sunt acelea care catalizează și generează modificările legislative.

Și un simplu exemplu ar fi acelea care se întâmplă, acele inovații care se întâmplă în domeniul de mediu, odată pentru că tot vorbim despre digitalizare, tranziție verde, o linie directoare a acestui panel. Tot ce se întâmplă la moment pe politicile Green Deal-ului și tranziției verzi care derivă din prioritățile agendei Uniunii Europene, observăm că foarte multe companii care țin la sistemul său de guvernanță, care țin la reputația și imaginea sa, au venit cu investiții enorme pentru a transpune în practică ceea ce numim noi sustenabilitate, economie circulară, ESG.

Deci companiile au venit cu soluții extrem de concrete care în mod direct implementând ISO-ul, deci 14001, pentru că este și un standard în acest sens, un standard de mediu, care deja este și o atracție de marketing, de vizibilitate, de reputație reputație pentru compania dată, și au venit cu investiții enorm pe mari în sisteme care țin sisteme moderne care țin de tratarea apei, pe care ulterior o folosesc pentru apă de irigare sau apă potabilă, în sisteme de, nu știu, identificare a insectelor, astfel încât să facă față oricăror intemperii sau inclusiv când e vorba de dăunători.

Sau atunci când vorbim despre sistemele de telefonie mobilă, observăm și companii care s-au lansat pe platforme de plăți în acest sens pentru ca să permitem cu dispozitivul de de telefon mobil să recurgem la tot felul de achitări, inclusiv în scop de business. Deci ori dacă vorbim pe plan digital, evident că a avut loc o izbucnire după perioada de COVID și o cerere pentru tot felul de soluții digitale pe care sectorul de afaceri le-a absorbit imediat.

Și în sensul acesta, dacă tot îl avem pe domnul Garaz împreună cu noi, probabil prima chemare pe care o are industria către autorități când vorbim despre soluții digitale ar fi digitalizat serviciile publice pe adevărat, pentru că ar economisi foarte mult timp în cazul agenților economici.

[Irina Tolstous] Da, deja

[Cornel Coșer] Da, da, da, vă rog, Irina.

[Irina Tolstous] Am vrut să contribui la interactivitatea panelului spunând că și în acest sector anul ăsta tot am cunoscut o investiție străină care vine din România ca o extindere, dar de fapt compania mamă este una germano-americană și anume vine cu suport în prelucrarea deșeurilor medicale și chirurgicale, ceea ce, cu siguranță, va spori nivelul de sustenabilitate și ecologizare a Republicii Moldova și alinierea sa la trendurile internaționale de prelucrare a acestor acestor deșeuri.

[Cornel Coșer] Mersi pentru cizire, da. Dincolo de aceste inițiative legislative, cum e dialogul public-privat acum? Iată cum cum se vede puntea care ODA e o punte între antreprenori și mediul public în în mare parte?

[Mariana Rufa] Domnul Garaz, vorbim de bine, așa-i?

[Viorel Garaz] Da.

[Mariana Rufa] Bine, asta ca să Dacă să vorbim sincer și nu de ceea că domnul Garaz este alături, că cumva ne permitem să fim deschiși și sinceri în ceea ce spunem și ceea ce facem. Într-adevăr, există un dialog foarte constructiv cu toate autoritățile, da? Inclusiv acele autorități poate care cândva erau un pic mai conservative în ceea ce înseamnă comunicarea cu sectorul privat, pentru că noi foarte bine ne dăm seama că inclusiv în acest parcurs european, resursa publică este limitată.

Este un adevăr, noi nu trebuie să ne ascundem și atunci inclusiv în colaborare cu businessul putem împreună lucra în contextul pregătirii pachetului de negocieri, în contextul armonizării legislative, dar și în contextul permiterii sectorului public, mai ales când e vorba de metrologie, standardizare, să contribuim la acreditarea și plasarea noilor sau lansarea noilor standarde care, asta doar ca un exemplu, care în Moldova încă nu sunt.

Cu alte cuvinte, această colaborare pe care o avem inclusiv pe platforma Consiliul Economic pe lângă prim-ministru, dar și pe platformele fiecărui minister în parte, este extrem de eficientă, este la un sunet de telefon, este la un email la care se răspunde imediat. Asta nu înseamnă că tot ce propune businessul se aude, pentru că nu poți să implementezi totul peste noapte.

Dar faptul că există acest dialog, faptul că și noi suntem constructivi prin prezentarea acestor documente de poziție nu doar declarative și așa pline de emoții, dar venim cu acele documente de poziție în care argumentăm propunerile noastre, aducând și referințe de practici internaționale care funcționează deja în alte țări. De ce ar trebui noi să inventăm bicicleta?

[Cornel Coșer] Pot confirma asta, Mariana. Noi, ca și Gateway, suntem membri EBA și primesc de la EBA uneori câte patru mesaje pe zi cu documente de poziție, ceea ce e impresionant, de fapt. Mersi pentru organizare și intervenție. Ați vrut ceva să adăugați, domnul Garaz?

[Viorel Garaz] Da, am vrut și eu să confirm cele spuse de doamna Mariana. Și noi, cu adevărat, avem o comunicare foarte bună. Noi în cadrul ministerului cumva ne-am angajat să fim un fel de avocați ai mediului al mediului de afaceri și nu nu cred că ar trebui să vorbim doar despre bine, că, uite, este tot într-atât de roz și luminos.

Țin să recunosc că mai există și anumite deficiențe, nu atât în comunicarea noastră sau în colaborarea noastră cu mediul de afaceri, dar trebuie să recunoaștem că progresul tehnologic cumva se mișcă cu pași mult mai rapizi decât reușesc să-l asimileze autoritățile publice.

Și se mai întâmplă, deci se mai întâmplă, recunosc, ca noi să intervenim nu doar în, să spunem așa, pe cadrul legal care ne vizează pe noi la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, dar și să mai intermediem și alte discuții cu colegii de la alte instituții care poate undeva nu, repet, nu

[Cornel Coșer] Țin pasul, da?

[Viorel Garaz] Nu țin pasul cu acele schimbări care au loc. Deci mai apar tehnologii noi, mai apar Deci vă dau un exemplu așa practic, da, care cu care m-am confruntat eu din primele zile a angajării mele în cadrul ministerului. Deci un producător de a unei, să spunem așa, unui component care se produce se face din plastic reciclat.

Deci o o afacere inovativă nu doar în țară, dar în lume în genere. Deci din plasticul aruncat, ulterior colectat, este procesat și inclus în mixtura asfaltică care care elimină vreo 15%, 30, 15% din bitum, bitumul fiind produs 100% importat și generează cam 60% din costul mixturii asfaltice.

Deci impactul este mult mai mare decât doar o simplă economie. Deci noi, pe lângă faptul că mai strângem niște deșeuri de prin, nu doar din țară, dar și de prin regiune, mai avem și o economie la la preț și mai reducem și emisiile de CO2. Deci, vă zic, mi-a luat aproape un an, da, până când noi am aranjat producerea acestui investitor în Republica Moldova. Asta pentru că am avut multiple discuții cu tot felul de laboratoare, cu colegii din alte ministere și tot așa.

Deci există și asemenea și asemenea situații, dar partea bună este că noi totuși prin comunicare le depășim. Pe această cale țin să le mulțumesc investitorilor pentru răbdare și înțelegere, pentru că lucrurile astea se întâmplă nu doar în Republica Moldova. Deci nu credeți că noi suntem cei mai, nu știu, înapoiați, da?

Tehnologiile noi cumva necesită un pic de timp să fie asimilate până se modifică și cadrul legal, astfel încât ei să poată fi certificați. Deci noi mai avem o problemă la capitolul certificarea produselor, diferitelor produse. Deci una din, să spunem așa, domeniile la care noi vom acorda atenție sporită este inclusiv partea de, să spunem așa, acreditare și certificare, mai multe laboratoare în diferite domenii.

Deci noi chiar avem domenii în care nu avem un laborator acreditat care să le certifice. Deci este o realitate cu care noi ne confruntăm astăzi, da, după 30 de ani de independență în care încercăm cumva să stimulăm economia și industria, dar nu toți cei care produc în Republica Moldova își pot certifica producția în Republica Moldova. Da, de asta, repet, vom acorda atenție sporită și acestui domeniu.

Mersi mult. Chiar la panelul, doar o secundă, chiar la panelul următor vom discuta despre standardizare și certificare și vom intra în detaliu la tema asta foarte importantă.

Dar, vă rog, Mariana.

Corneliu, știu că noi nu avem foarte mult timp, dar odată ce avem atâția producători în țară, oameni eroi ai ai națiunii, eroi ai neamului care s-au lansat în afaceri în Republica Moldova și foarte mulți sunt de succes. Eu personal chem să participați în acest proces legislativ, pentru că acele documente de poziție la care s-a referit Cornel și în care noi chiar foarte profesionist explicăm motivele unor modificări legislative.

Aceste propuneri vin de la business. Asta înseamnă că acel jurist din compania ABC dedică timp să expună poziția, să cerceteze legislația internațională în pe o anumită speță. Nu știu, haideți să luăm responsabilitatea extinsă a producătorului și raportarea pe Olmed, că nu vreau să fiu foarte tehnică.

Dar este un concept nou pentru Moldova, pentru că până acuma s-a achitat doar taxa de pe deșeuri, deșeurile nu se prelucrau și nimic nu se întâmpla, dar din ban, din buzunarul propriu, agentul economic achita. Și tot am venit cu o revoluție în acest sens ca asociație, ori în spate sunt 120 de companii care au susținut și nu doar EBA, dar foarte multe alte asociații.

Doar am vrut să vă dau un exemplu că dumneavoastră sunteți acei care puteți să modelați lucrurile spre bine și doar cu contribuția dumneavoastră, cu participarea dumneavoastră, cu implicarea dumneavoastră, nu doar oratorică, dar și de implicare prin expertiză și având acest dialog, lucrurile pot fi schimbate. Deci nu vă așteptați că nefăcând nimic și neimplicându-vă, cineva trebuie să cunoască că lucrurile sunt într-un fel anume.

Deci această implicare este absolut obligatorie pentru ca să putem împreună schimba ceva.

Mersi mult, Irina. Aveți pe final un cuvânt de rămas bun, în sensul ăsta?

Eu pot doar să confirm ceea ce au spus antevorbitorii mei. Într-adevăr, fiecare dintre noi este responsabil pentru dezvoltarea pe care o vede în față. Atât timp cât nu suntem la cârmă, nu putem avea cumva întrebări de ce lucrurile nu se mișcă într-un anumit fel.

E timpul toți să trecem la cârmă și să direcționăm nava în direcția în care vrem să meargă.

Mersi mult, colegi. Pe această notă pozitivă propun niște rafale de aplauze și cred că am dezghiocat destul de bine tematica de tranziție și de integrare europeană. Și încă avem două minute la dispoziție pentru a trece la următorul panel, pentru ce vă mulțumesc.

Că am fost și în timp și în subiect. Mersi tare mult.

Mersi. Mulțumim.

Mulțumim, colegi. Și acum, cum ziceam în primul panel, o să trecem imediat la standarde și certificări și la oportunități de finanțare. Și din perspectiva asta avem cei mai potriviți vorbitori să să ne spună despre aceste subiecte.

Și cu bucurie o să invit în scenă pe Liliana Buza, expert în certificări internaționale, business consultant, auditor calificat internațional și prin cumul administratoare Top Consulting. Vă rog s-o aplaudăm.

Poftim.

Și îl invităm neapărat pe domnul Aureliu Casian, director executiv Unitatea de Implementare a Proiectului Băncii Mondiale de Ameliorare a Competitivității. Domnule Casian, rafale de aplauze.

Ați contribuit semnificativ la finanțările IMM-urilor.

Colegi, iată aveți, regia mi-a zis că aveți o prezentare.

Păi, așa a fost.

Da? Eu propun în felul următor, să auzim mesajele cheie ale colegilor, respectiv Liliana, după care domnul Aureliu și o să mergem cu cu întrebările. Mai întâi Liliana face prezentarea, dăm întrebări, după care trecem la domnul Casian.

Suntem ok așa?

Da, da, super fain.

În primul rând, vă mulțumesc mult pentru prezență și chiar mi-aș dori să puneți întrebări, pentru că eu sunt fată tehnică și tot ce înseamnă expertiza pe care o am, prefer să să fie transmisă, cum s-ar zice, pentru că nu prea mi-ar plăcea să să stau și s-o țin în mine. Dacă m-ați instrui pe care butonaș că nu merge pe ăsta.

Care-l simțiți acela e.

Vai de mine, mă scuzați.

Ceva se vede.

Ceva se vede, dar se vede de la sfârșit.

Da, cred că așa. Îmi cer scuze, eu așteptam pe.

Super. Mulțumesc mult. Deja ați văzut toată prezentarea.

Am ajuns la cheie.

Da. Eu sunt Liliana Buza și vă voi povesti astăzi din expertiza mea de peste 20 de ani din parte de experiență de implementare de tot ceea ce au zis colegii, că trebuie antreprenorul să facă. Și atunci atât pe parte de calitate, cât și pe parte de mediu, pe parte de siguranță ocupațională, pe parte de responsabilitate socială.

Deci este expertiza care o văd zi de zi, atât prin prisma consultanței, pentru că întâi citesc cartea, după care merg cu ei, facem instruirile și încercăm aia să facem la locul de muncă. După care mai am și o expertiză de auditor extern, ceea ce înseamnă că mai vin cu un ochi de soacră și mă uit dacă corespunde sau nu, dar nu pentru companiile în care eu fac consultanță.

De aia tot ce vă povestesc, vă zic din ceea ce am văzut cu ochii mei și chiar aștept întrebări din partea voastră.

Disclaimer, sunt și soacre bune, Liliana.

Nu, cred eu.

Nu? Ok.

Ceea ce ziceam, că pentru ce avem nevoie de certificările astea? Păi, iarăși hârtii, iarăși cineva ceva vrea de la noi. Mai avem pe capul nostru diferite verificări, fiscul, ANSA, agenției de mediu, toată veselia.

Și atunci, da, într-adevăr, povara asta asupra antreprenorilor este mult prea mare, dar este o credibilitate în fața clienților. Deci clientul și noi ca consumatori, noi avem nevoie să fim siguri în ceea ce mâncăm, în ceea ce îmbrăcăm, în ceea ce consumăm. Când construim casa aia sau reconstruim țara vecină, toată lumea vrea să fie sigură în materialele care le folosește.

Și atunci corespunderea cerințelor astea unice internaționale, de fapt nu face altceva decât să dea un credit de încredere atunci când antreprenorul nostru iese pe o piață. Deci este o cerință internațională a rețelelor internaționale, în special cei care sunt din industria alimentară și cei care sunt din industria textilă știu foarte bine că în momentul în care vrei să intri pe piață, prima întrebare este: ok, dar ai o certificare atât pe parte de sistem, cât și pe parte de produs?

În momentul în care nu ai, atunci ai a doua șansă. Confirmi că produsul tău corespunde și atunci apar necesitățile de testare de produs și corespunderea normelor internaționale. În momentul în care tu nu ai parte de corespundere pe parte legislativă, atunci nu ai nicio șansă să mergi mai departe, nici măcar pe piața locală, dar ditamai pe piața internațională.

Ceea ce ține de concurență. Da, noi suntem conștienți că avem și o astfel de element ca concurența neloială. Avem ditamai produse care nu sunt calitative, care sunt importate și la noi în țară, dar mai ajung și pe alte piețe.

Și noi ca antreprenori trebuie să facem față la la situație. Și atunci certificările astea la fel sunt un o confirmare că cineva cel puțin, cel puțin o dată în an vine și face o verificare la mine în companie și atunci îmi confirmă și mie și clientului, dar și mediului, că ele ele sunt ok, atât ca procese, cât și ca produse.

În situația în care noi ca antreprenori nu avem o confirmare de corespundere a procesului nostru, noi nu putem proba că produsul de fapt corespunde. Și o cerință, hai să zicem așa, cu roșu trasă prin toate standardele, prin toate cerințele internaționale, este abordarea conceptuală față de risc, risk managementul.

Deci în momentul în care antreprenorul de acum din 2018 este obligat, în situația în care mergeți pe o piață internațională, să efectueze evaluări de riscuri pe fiecare domeniu în care el activează. Ceea ce înseamnă atât pe procese administrative, cât și pe procese de producere. Ditamai dacă merge pentru o certificare de produs, cum este CE markul despre care am să discut un pic mai târziu.

Deci este un element obligatoriu care trebuie să fie inclus în documentația tehnică prezentată pentru certificările internaționale. Un alt element care de fapt toată lumea îl pronunță cuvântul, dar puțini și conștientizează, este trasabilitatea, atât trasabilitatea de procese, cât și trasabilitatea produselor. În special în industria alimentară este o regulă obligatorie să confirmi trasabilitatea produsului.

Dar fără digitalizarea despre care colegii ne povesteau, credeți-mă, este practic imposibil, pentru că să faci manual la produse complexe cum sunt panificație, cofetărie sau ditamai mezeluri care au o sumedenie de compoziție, în compoziție foarte, foarte multe ingrediente. Deci este practic imposibil.

De aia companiile care nu au capacitate nu pot face față acestor cerințe. Deci nu este o poveste de groază că nu toți pot să obțină certificatul. Ba da, se mai obține, din păcate, doar se obține, dar confirmarea că se corespunde cerințelor astea internaționale, din păcate trebuie să fie și ajunge după.

În ceea ce privește implementările sunt divizate, hai să zicem, ca primă parte împărțite, hai să zicem, pe parte de domenii. În special pentru că zicea domnul Garaz că este una din domeniile agroalimentare, domeniile de bază. În special în Moldova noi facem față și într-adevăr avem de mult implementate cerințele pe parte de siguranță a alimentului.

Și avem foarte buni producători, mult mai buni decât sunt unii în Uniunea Europeană, pentru că am avut fericita ocazie să merg pe fabricile, inclusiv Germania, Austria. Sunt unele fabrici care sunt la o etapă sau la o condiție mai slabă decât sunt producătorii noștri care depun un efort extraordinar și investiții bune, mari pentru a corespunde la nivel internațional.

De aia, dacă să ne uităm din aspectul de agroalimentar, atunci cerințele pentru implementare de sisteme și pentru a intra pe piața europeană sunt: începând de la baza HACCP ISO 22000, continuând pentru următoarea etapă este IFSe-ul International Food Standard și BRC-ul British Retail Consortium, în dependență de piețele pe care se merge. Este partea de food safety, ceea ce înseamnă Global GAP-ul, ceea ce e o certificare de produs de fapt, dar include în sine și certificare de sisteme.

Și nu în ultimul rând, în special pentru piețe așa mai specifice cum sunt piețele din Asia, este halalul și kosherul.

Respectiv, în momentul în care se obțin certificatele astea, ele au ca bază aceeași structură. Nu înseamnă că trebuie să le faci pe toate odată, dar ca bază inițială, ca bunele practici în industria alimentară, ele au aceeași aceeași bază.

Dat fiind faptul că optăm și pentru partea de industrializare și într-adevăr avem companii bune, sunt standardele de sistem care sunt aplicate pentru toate companiile, dar în speță ceea ce ține industria textilă și industria electronică, partea de industrializare, automotivele inclusiv. Astea sunt în special standardele de calitate, standardul pe siguranța mediului, standardul pe parte de siguranță ocupațională.

Și nu în ultimul rând, avem o colaborare foarte frumoasă cu organizația internațională OEKO-TEX, care merge pe parte de certificare de produse textile și laboratoare acreditate, în special pentru tot ce înseamnă textilele și produsele din piele: încălțăminte, centuri, genți și tot restul. Scopul la toate implementările astea nu este altceva decât confirmarea că produsele care sunt efectuate, sunt produse în speță sunt sigure.

Deci bazate pe confirmări de testare de laborator și pe audite de terță parte. În momentul în care se face o implementare, se trece pe un drum nu foarte scurt, dar se începe de la o decizie. Decizia nu trebuie să fie spontană și deseori este că mie îmi trebuie un standard, cât costă?

Deci nu este tocmai prima întrebare care ar trebui să și-o pună antreprenor în momentul în care merge pentru o implementare. Decizia trebuie să fie bazată pe o analiză de resurse pe care le are. Resurse mă refeream și la partea financiară, dar asta vă povestește inclusiv Aureliu un pic după, cum facem rost și cum putem aplica la diverse proiecte, programe, dar și resurse umane.

Din păcate, cea mai mare problemă cu care se confruntă antreprenorii este lipsa resursei umane. Și primul lucru pe care îl fac când îl întreb pe antreprenor atunci când mă contactează este care este dimensiunea companiei și cât personal este angajat pentru a-mi da seama, nici nu de nivelul de dezvoltare a companiei, pentru că asta este în timp și o vezi din partea de cât timp e pe piață și astea, dar cât de mare capacitate are de a face față, inclusiv suplimentar cerințelor care sunt impuse de un standard internațional.

Și da, sunt niște cerințe documentare, birocratice pe alocuri, dar care inspiră încredere și asigură un control al proceselor de producere și a proceselor administrative. Pe locul doi este partea de a identifica resursele astea interne și a defini o persoană responsabilă din partea organizației și a identifica consultantul sau o persoană care să ghideze, să fie un manager de proiect pentru asta.

Tot ce ține de identificarea persoanei, din păcate ne ciocnim cu situația că nu avem pe cine pune. Da, avem parte de lipsă de personal calificat, nu doar la nivel de executori, dar și la nivel managerial. Aici, împreună cu colegii din ACAM discutam anterior despre partea de unele servicii de interim management, ceea ce ar putea să fie în multe proiecte o soluție pentru antreprenori care să angajeze o persoană pe o perioadă anumită în care să transmită responsabilitatea de gestiune a unui proces sau a unui proiect.

Și atunci am putea face față cel puțin la implementare sau la partea asta de transmitere a know-how-ului mult mai rapid. De asemenea, în momentul în care se definește și se merge pentru o bună implementare, este necesar compania să fie pregătită și să accepte documentarea și implementarea cerințelor. Implementarea nu înseamnă de a le avea pe polițe sau în mapă niște proceduri scrise.

Implementarea se recomandă a fi făcută prin infiltrarea instrumentelor de confirmare și după care faceți procedurile și instrucțiunile. Testăm întâi instrumentele, după care le punem și le documentăm. Este unica, din punctul meu de vedere, soluție prin care poți vedea dacă într-adevăr instrumentul ăsta este valid sau nu.

Nu în ultimul rând este acea evaluare de pericole sau evaluare de riscuri care este obligatorie deja în toate absolut sistemele de management internaționale. Inițial evaluările de riscuri erau mai mult utilizate în domeniul financiar bancar, atunci când se mergea și se solicita un credit. După care a fost transpusă evaluarea de riscuri pe parte de siguranță a alimentului și acum este absolut pentru toate.

Și nu contează în ce domeniu activează compania, dar ea trebuie să facă o evaluare de pericole și evaluare de riscuri. Se validează proiectul printr-un audit intern și printr-un audit extern, ceea ce înseamnă că se verifică tot ceea ce s-a implementat și se invită organizația de certificare.

Ceea ce ține de sisteme nu este altceva decât o parte din ceea ce trebuie antreprenorul să facă. Certificarea produselor este o latură foarte importantă, pentru că noi intrăm într-o piață în care se cere obligatoriu, în special pentru cele practic 27 de categorii de produse, se cere așa numitul CE mark. Respectiv, CE markul ăsta conține auditul de proces despre care până acum am povestit, plus verificarea produsului cu testare de laborator.

Ceea ce înseamnă, în primul rând, trebuie să fie definită produsul în ce fel de categorie intră și la ce fel de directivă europeană se atribuie. Care sunt cerințele din documentele normative europene, care sunt testările care trebuie să fie efectuate. Se caută autoritatea notified body, organul organul notificat pentru domeniul ăsta.

Și sunt două categorii de produse: categoria de produse care este cu risc mai jos, care este suficient să fie o declarație de conformitate în baza dosarului tehnic al producătorului și este produsul cu o categorie de risc mai sporit, care este obligatoriu să fie trecut prin confirmarea a unui organism notificat la nivel internațional. Și aici iarăși apare lipsa și carența noastră de specialiști tehnici.

Pentru a elabora un dosar tehnic, noi avem nevoie de specialiști tehnici. Spre marele regret, eu personal de trei luni de zile caut o expertiză într-un domeniu, zicea colega, despre deșeuri medicale, dar caut într-un domeniu la fel îngust pe parte de recipiente de plastic. Deci noi nu avem, nici măcar în România nu avem expertiză tehnică pe domeniul ăsta.

Și intuiesc eu că am să-i pun mâna pe carte și atunci am să fiu nevoită să merg, să găsesc organismul de certificare și să merg prin de la invers, da? Să punem noi, moldovenii, să facem expertiză tehnică, pentru că în caz contrar noi nu putem face față la cerințele internaționale.

De aia unica soluție care v-aș îndemna, spre care v-aș îndemna, este să identificăm resursele potrivite și să găsim soluțiile pentru a acoperi lipsa de personal și lipsa de resurse financiare inclusiv, care au nevoie antreprenorii. Ce ține de personal, am văzut recent ideea sau proiectul de lege care va fi cu învățământul dual, care din punctul meu de vedere și văzând cum încetul cu încetul se infiltrează, se încadrează companiile, poate ar fi o soluție.

De aia, ce ține de alte resurse, deja rămâne să vedem cum cum se face față.

Mersi mult, Liliana. Practic noi am avut în trei slide-uri o lume întreagă a certificărilor, a standardizărilor, a felului în care se se procedează. Iată din din practica aceea a ochiului de soacră care ai zis, da?

Care totuși sunt obstacolele cele mai des întâlnite la la la companii, care fie le vine greu să le treacă, fie sunt insistente pe partea asta că apar și apar și apar. Ce vezi în primul rând ca obstacol, care îi ține departe de de de piața asta de certificare?

Până acum jumătate de an, cu certitudine spuneam că este reticența personalului.

Ok.

Deci oriunde mergeam, este absolut firesc, sunt norme, sunt cerințe, sunt aia vrea, mai fă aia, mai fă altceva și oamenii nu sunt gata să să să fie deschiși pentru implementări. Acum este lipsa persoanelor. Deci prima și cea mai complexă este lipsa personalului în în companii, în toate domeniile și în industria alimentară și în nealimentară și în servicii și absolut peste tot.

Deci asta este prima. Ceea ce ține a doua parte este partea de know-how și de calificare. Deci în momentul în care noi nu avem, chiar să zicem că avem o persoană, dar el nu este eficient, el nu este suficient de calificat, atunci practic nu ai ce face cu el.

Și nu în ultimul rând sunt resursele financiare care ele sunt orientate în prim plan pentru materia primă, pentru ca să acoperi partea de, hai să zicem, de strictul necesar și după care sunt părțile astea de implementări, de instruiri, de inclusiv de automatizări, pentru că tu nu poți face față la o automatizare, să-ți iei un echipament mai performant care poate exclude persoana, pentru că el costă.

Și atunci în ansamblu cam cam asta e situația.

E o provocare serioasă, da?

Da, da, pe mine trebuie de le soluționat, uite.

Și pe final voiam să zic, știu că nu sunt scurtături, drumuri scurte, dar ce ar trebui o companie sau cum ar trebui să procedeze o companie ca s-o apropie mai rapid de o certificare sau de un sistem de? Sunt niște pași care din practică tu ai văzut că cumva ar ajuta compania să fie mai dinamică din perspectiva asta?

Da. Compania cu certitudine va avea succes dacă este implicarea top managementului.

Ok.

Fără implicarea top managementului, practic poți face orice investiție vrei, oricare schimbări, proceduri, nu știu, sisteme informaționale. Dar în momentul în care top managementul și însuși proprietarii, directorii care sunt puși, ei nu sunt împreună, dacă au consultantul, nu sunt împreună cu consultantul în procesul ăsta, nu merge și nu este implicat. Deci el nu poate să facă față, pentru că nimeni, din păcate, din personalul angajat nu trage atât de mult la companie.

Nu avem cultura asta organizațională încă pentru ca să fii sigur că dacă ai dat sarcina, aia se va face. Dar în momentul în care nu este personal implicat.

Da, e vorba de inițiativa personală și de aia întreprinderile private întotdeauna sunt mai performante decât întreprinderile de stat, pentru că proprietarul sau coproprietarii înțeleg.

Se simte pe pielea lui și atunci orice investiție el vrea return of investment. Deci el vrea o returnare de la investiție, inclusiv investiția de timp și emoțională, dar nu neapărat financiară. El a alocat timp, el are timp după aia să întrebe: ai făcut?

Și dacă nu face, atunci trebuie să să aibă un rezultat.

Mersi, Liliana. Haideți să aplaudăm, colegii, sprintul ăsta în domeniu și toate bine și frumoase, dar dacă nu am avea finanțări sau bugete, nu putem să ne mișcăm chiar deloc. Din perspectiva asta îl avem aici pe domnul Aureliu Casian, director executiv al Unității de de Implementare, care o să ne zică ceva interesant, după care noi o să dăm întrebări interesante.

Domnul Casian, the floor is yours.

Mulțumesc mult, Cornel, stimați colegi. Am plăcerea și onoarea să fiu astăzi aici. Înainte de acest eveniment am rugat colegii și partenerii de la de la Oda și vreau să le mulțumesc pe această cale.

Au invitat un șir de potențiali beneficiari la programul de internaționalizare și nu doar la programul de internaționalizare, dar și la alte programe care sunt promovate de Oda. Vreau să-ți mulțumesc în primul rând pentru faptul că cumva ne-ai ridicat mingea la plasă, într-un termen așa mai mai sportiv, fiindcă într-adevăr, după denumirea proiectului, așa cum este competitivitatea, în viziunea donatorului, asta nu e altceva decât dezvoltarea capacităților personalului în cadrul companiei din mai multe perspective.

Nu punem și nu ignorăm desigur și partea de echipament și dotări, tehnologii și așa mai departe, dar tehnologiile și echipamentul ar fi nimic fără personal bine pregătit, competitiv, care face față tuturor provocărilor care sunt la moment în mediul concurențial acerb, aș zice eu, și și provocările care le au companiile noastre. Totodată sunt plăcut surprins că am avut în am am văzut în sală și reprezentanți ai mediului academic, deoarece de fapt temelia și baza, da, o pune mama și tata cu șapte ani în urmă, dar ulterior vine și mediul academic care vine în susținerea și în dezvoltarea capacităților umane.

Ceea ce ar însemna că acest program pretind a spune va avea succes și are succes. Am început să-l implementăm împreună cu colegii de la Oda și în două cuvinte vreau să vorbesc în general despre proiect. Sunt vreo trei slide-uri doar, să înțelegeți ce facem noi și ulterior să trec la câteva finanțări despre despre care ați menționat, care în viziunea noastră vor veni în sprijin aspectelor discutate anterior.

Deci proiectul are trei componente de bază și trei obiective. Asta e acces la finanțare pentru IMM-uri, reducerea poverii cadrului de reglementare, ceea ce spunem noi așa e frumos ca ca generic, dar este vorba despre crearea unor reguli de joc și condiții pentru a face business în Republica Moldova cu mai mai puține obstacole și cu mai mici costuri administrative. Și încă o componentă importantă este promovarea la export și întărirea competitivității întreprinderilor de a concura în piețele externe.

Toate aceste trei componente sunt interconectate în viziunea autorilor și echipei care a negociat atât din partea Guvernului, cât și din partea Băncii Mondiale acest proiect, fiindcă o activitate este complementată cu alta și sunt multe activități care ulterior derivă din din aceste obiective, rezultând în în finanțări care sunt oferite pentru mediul de afaceri. Digitalizarea este un instrument de a atinge obiectivele despre care am menționat.

Prin digitalizare vedem în primul rând suport pentru simplificarea procedurilor, reducerea poverii, reducerea costurilor administrative în obținerea tot felul de acte și hârtiuțe de la autoritățile statului. Totodată infrastructura calității este vizată la fel în în proiect în calitate de un sub o subcomponentă importantă, fiindcă exportul nu-l putem imagina fără certificări a produselor, fără fără aceiași trasabilitate a produselor despre despre care s-a vorbit anterior.

Și nu în ultimul rând, facilitarea accesului la finanțare care, un instrument care este oferit la fel prin colegii noștri și partenerii de la Oda, e vorba despre accesul la finanțare prin garanții de portofoliu. 85 din sursele proiectului sunt au scop investițional. Avem un buget de circa 50 de milioane de dolari și care presupun de a fi implementate până la finele anului 2027.

Puțin despre componente, am vorbit despre digitalizare, vorbim despre actele permisive, licențe, autorizații și obținerea lor, simplificarea procedurilor, reducerea costurilor prin dezvoltarea sistemelor informaționale care permit acces la distanță și obținerea documentelor permisive la fel. Un un component important în crearea acelui mediu de afaceri este simplificarea procedurilor, duratei și a numărului de controale la care sunt supuse întreprinderile.

Aici proiectul vine cu sprijin Guvernului pentru a a simplifica aceste proceduri, pentru a crea reguli de joc clare și de a promova inspecțiile în baza riscurilor, ceea ce s-a vorbit anterior. Adică riscurile sunt peste tot și trebuie să le luăm în în calcul.

Păi le scriem și noi, le scriem prin regulamente, prin și așa mai departe.

Important să le rezolvăm.

Deci cu infrastructura calității am menționat. Aici sunt vizate câteva instituții din domeniu, Institutul de Metrologie, Centrul de Acreditare, la fel și alte instituții din din acest domeniu. Accesul la finanțare vine vine prin fortificarea fondului de garantare a creditelor și aici banca vine cu suport direct prin capitalizarea fondului de garantare a creditelor, la fel și prin întărirea capacităților instituționale a echipei care din cadrul Oda, care gestionează aceste activități.

Și suntem bucuroși să să anunțăm că prima tranșă pentru decapitalizarea fondului a fost, mai bine zis, condițiile pentru capitalizarea și transferul primei tranșe au fost îndeplinite și suntem în proces acuma de, împreună cu colegii de la Oda, de a pregăti acei ultimi pași pentru a lansa fondul fondul de garantare cu garanțiile de portofoliu. Ce ar permite acest fond?

Nu sunt surse financiare care sunt oferite direct unui unui agent economic, este un instrument care permite de a asigura gajul. În momentul în care ne adresăm, vă adresați la o bancă și banca, evident că cere pe lângă alte aspecte legate de sustenabilitatea afacerii, riscuri și așa mai departe, cer și o parte de gaj. Păi iată anume banii ăștia sunt preconizați pentru a asigura bani cash în cazul în care agentul economic nu are suficient gaj.

Și ultima componentă, aici sunt activități care vin direct în suportul agenților economici. Și dacă în sală sunt reprezentați din din domeniu, i-aș încuraja să asculte mai atent ce voi vorbi aici, dacă anterior au fost așa chestiuni generale și un sprijin care este cumva indirect și are impact indirect asupra businessului. Aici sunt programe concrete care vin în susținerea agenților economici care fac export, agenții economici care au dorința de a exporta, la fel și cei care sunt parte a lanțului valoric, ori furnizează servicii și componente pentru un exportator direct.

Misiunile de export, așa zisele B2B, care sunt organizate în cadrul proiectului, sunt în total patru B2B-uri, care două, una din care a fost organizată în toamna anului trecut. Urmează încă trei, a câte una în fiecare an. Nu e altceva decât conectarea companiilor locale, dependență de profil și dependență de planurile care le are, la buyeri din afara țării.

Avem și primele rezultate pe programul de B2B care a fost anul trecut, în toamna anului, a fost țintită piața României. Deci după peste opt, nouă luni după finalizarea acelui B2B, la care au participat 57 de companii din Republica Moldova, au fost înregistrate un volum de vânzări de circa la export de circa 2,32 milioane de euro. Și asta încă nu este ultimul rezultat, fiindcă monitorizarea merge practic din din trei în trei luni.

Programul programul de suport și de impulsionare a exportului, cum îl numim noi, în toate sursele de media ăsta e numit program de internaționalizare, program care este gestionat cu suportul partenerilor de la de la Oda. Avem un obiectiv de 300 de firme care urmează să dezvolte capacitatea la export prin acces la servicii de consultanță în afaceri, la fel și dotarea cu careva echipament.

Crearea programului de pregătire pentru export la fel cu partenerii de la de la Oda. Aici se presupun circa 400 de companii din domeniu din sectorul IMM care sunt potențiali exportatori și care au nevoie de sprijin pentru a fi propulsați, a fi pregătiți și propulsați la export. Și ultimul ultima activitate la fel importantă în viziunea noastră și la fel susținută de Oda și de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, asta e programul de așa numitul program de supplier linkages, cum se numește el în în actele, în documentele noastre.

Este programul de integrare, am înghițit o literă, integrare în lanțurile valorice la export. 60 de companii în total în cadrul acestui program vor fi evaluate în primul rând și ulterior pregătite pentru, dependență de standardele care există la potențiali cumpărătoriai componentelor care le produc aceștia, să fie integrați în lanțul valoric pentru producători locali, dar nu în ultimul rând și pentru producători din afara țării.

Componentă de granturi despre care am menționat anterior, pentru întărirea capacității la export.

Vorbeam despre, am vorbit azi despre suport, despre sprijin. Proiectul, din păcate sau din fericire, nu știu, el este axat în special pentru cofinanțarea serviciilor de consultanță.

Și aici avem, aș zice eu, provocări, provocări mari, deoarece serviciile de consultanță și efectul lor nu este în permanență perceput la justa valoare.

Multe companii, din păcate, evident că au nevoie de și de echipamente, dar serviciile de consultanță și valoarea lor sunt subestimate. Pe prim plan fiind pus echipamentul. Nu neg, este important, dar nu trebuie să uităm și de partea cealaltă, de pregătirea personalului pe toate domeniile și pe toate segmentele.

Ori echipamentul fără personal bine instruit și fără operator nu are absolut nicio valoare. Programul presupune grant în valoare de 600000 RON.

Sunt câteva detalii aici în slide, în jur de 300 de companii până la finele proiectului le așteptăm în program. Și cofinanțăm, după cum am spus, parțial servicii de consultanță, dar și echipamente.

Am, încercăm și noi să ne aliniem eventual la cererea și tendința existentă, dar nu lăsăm și nu punem pe planul doi totuși serviciile și promovarea componentei de servicii de consultanță pentru întărirea capacității personalului din cadrul companiei.

Și aici vorbim despre servicii de un spectru foarte larg de servicii. Am avut mai multe discuții și înțelegeam că percepția este că dacă e program de internaționalizare, înseamnă că noi dezvoltăm și promovăm servicii de consultanță care vin în a promova, de a ne promova la export.

Nu știu, prin activități de marketing, da, este important, prin alte activități de vizibilitate și așa mai departe, dar spectrul este mult mai larg. De a fi competitiv înseamnă a fi competitiv pe tot lanțul, începând de la furnizor și finalizând cu front office-ul și cu front desk-ul care interacționează cu clientul într-un final.

O listă, bine, sunt prezentate aici câteva puncte generice, că nu putem da nici într-un slide, nici în două, nici probabil în cinci slide-uri, serviciile care sunt eligibile în cadrul acestui proiect.

De la dezvoltarea imaginii corporative până la dezvoltarea și integrarea sistemelor informaționale, procesul de producere, nu în ultimul rând, apropo, dacă tot vorbim despre certificări, Liliana a menționat. Certificarea este parte a procesului de management, exact, dar și, dar procesul de management presupune și producerea.

De asta vreau să atenționez că în calitate de servicii eligibile sunt inclusiv serviciile care țin de asigurarea și optimizarea procesului de producere în cadrul companiei.

Cam asta ar fi. Nu vreau să anticipez întrebările, Cornel, de la tine.

Le am, le am. Mulțumesc mult pentru tabloul mare cu finanțări. Mi-a provocat, dacă sincer, interes ultimele două activități din prezentare care se refereau la programul pentru pregătire pentru export și programul integrare a lanțului valoric de aprovizionare.

Ne puteți zice puțin mai multe despre ele că sunt foarte importante și sunt chiar la tema panelului nostru, dacă ne puteți da câteva detalii pe parte de program.

Aceste, da, sigur, mulțumesc, Cornel. Aceste două programe anticipează cumva într-o anumită măsură fondurile europene care urmează, care urmează.

De exemplu, programul de pregătire pentru export, din experiența ODA, din experiența noastră cu implementarea programului anterior, sunt marea majoritate a cazurilor atunci când compania, de fapt, se adresează pentru câteva servicii de consultanță, dar ei nu înțeleg ce trebuie să facă pentru a exporta.

Ori programul respectiv vine în cu expertiză, deci consultanță, consultanță și expertiză străină, care va permite evaluarea a circa 400 de companii din sectorul privat, cei care sunt exportatori, dar mai mult potențiali exportatori, care au potențial la export.

De a evalua și a efectua o analiză pentru identificarea lacunelor care există în procese și nu doar, și cu elaborarea unui plan de activități, de acțiuni pentru a se alinia la cerințele unei piețe de export.

Ăsta e un exercițiu, ziceam despre planul de acțiuni, fiindcă acest program sau această activitate, în viziunea noastră, trebuie să asigure un flux de potențiali beneficiari la programele care sunt gestionate de partenerii noștri din cadrul ODA.

Și nu este vorba despre potențiali beneficiari care urmează să vină mâine sau peste o lună, dar este, vă imaginați 400 de companii, deci nu este o cifră atât de mică.

Ea trebuie să asigure un flux de proiecte de finanțare în cadrul programelor guvernamentale. Și programul ăla de integrare în lanțurile valorice are cam aproximativ aceeași idee, doar că expertiza care vine este axată în mare parte pe aspectul de producere și de standarde, certificări, echipamente.

Este un audit, nu altceva, este un audit extern specializat, care la fel urmează să identifice lacunele pe aspectele de integrare cu potențiali producători locali și, de ce nu, ancorarea lor, adică mă refer la IMM-urile care vor fi beneficiare, la câteva producători din afara țării.

Și aici va fi efectuat un benchmark cu cerințele care sunt înaintate de producătorii din Uniunea Europeană pentru a alinia procesul de producere și procesul de management din cadrul companiilor la cerințele care sunt înaintate de potențiali cumpărători mari din țările Uniunii Europene.

Și nu în ultimul rând, ODA, mai bine zis, companiile care vor fi parte a acestui program și care vor promova programul vor fi ulterior incluși într-o bază de date gestionată de ODA și o platformă care asigură o vizibilitate pentru aceste companii în afara țării.

Ori acces la această platformă au, deci producătorii mari vor avea producătorii și bănuiesc că au acum deja platforma e funcțională din câte eu cunosc, având acces la informații, la profilul acestor companii.

Respectiv, în modul ăsta încercăm să facem vizibilitate și să promovăm companiile la export.

Mersi. 400 de companii e un număr important. Dacă ne raportăm că avem în Republica Moldova un total de vreo 2000 și ceva de exportatori, asta ar fi o cincime aproape.

Dacă adăugăm încă cele 60 de jos, ar fi o cincime din numărul total de exportatori, deci e un număr challenging așa. Și iată pe parte de challenging anticipați câteva provocări cu implementarea proiectului sau dacă facem referință la câteva rezultate anterioare?

Noi nu ne-am, nu ne-am, nu am coordonat, Cornel, cu provocările, dar, dar din întâmplare, da, asta probabil că e inteligența artificială a generat încă un slide.

Noi vedem, tot dacă discutăm despre servicii de consultanță și întărirea capacităților personalului din cadrul companiei, vedem mari provocări pentru noi și pentru piața serviciilor de consultanță din Republica Moldova, fiindcă donatorul atunci când a alocat aceste resurse, care au fost negociate inclusiv și este firesc cu guvernul, a considerat aceste resurse cu un obiectiv, aș zice eu, ascuns, de a face un imbold pentru, inclusiv pentru dezvoltarea pieței serviciilor de consultanță din Republica Moldova.

Așa un suport indirect care vine prin faptul că sunt cofinanțate serviciile de consultanță. Și perfect înțelegem că impulsionarea, de fapt, a pieței serviciilor de consultanță va spori încrederea companiilor și ei vor fi gata să plătească și să angajeze prin contracte noi servicii de consultanță în dezvoltarea afacerii, dacă acestea vor genera o valoare adăugată și un rezultat care sunt pe așteptările companiilor din domeniu.

Astea, în viziunea noastră, ar fi provocările de bază, de a încerca cumva și a ridica nivelul percepției în rândul companiilor, IMM-urilor, de a contracta servicii de consultanță, fiindcă acestea aduc valoare adăugată business-ului.

Da, mersi. Acum mai ales că avem și asociația companiilor în consultanță și în management și cumva sunt niște eforturi de sincronizare, ceea ce confirmă 100% temerea sau cel puțin percepția de nontangibil a ceea ce produce consultanța.

Vă mulțumesc mult. Liliana, ceva vreți să adăugați?

Am vrut de fapt să mulțumesc foarte mult Aurel pentru mențiunea asta de focusare asupra serviciilor de consulting, pentru că într-adevăr noi discutam și cu colegii asupra subiectului că am putea fi un pilon de ajutor antreprenorilor și am putea acoperi găurile care nu le au la capacitatea de management, la capacitatea tehnică, la multe alte lucruri.

Și în acest context vreau să provoc toți colegii care sunt în breaslă să punem mână de la mână, să ne instruim și să ne dezvoltăm capacitățile și să venim în ajutor și în sprijin, pentru că cei care văd companiile care investesc, mă refer la business-urile din Moldova care investesc în echipamente, care investesc în oameni, care investesc în astea și rămân fără oamenii ăștia și fără produs, noi nu avem cine să ne facă produsele.

De aia trebuie să sprijinim atât partea de dezvoltarea noastră a consulting-ului, cât și a întreprinderilor. Și în contextul ăsta, mâine facem un exercițiu de B2B meeting într-un fel partea asta de speed dating meeting, ceea ce înseamnă cei care sunt gata să vină și să facă cunoștință cu unii din consultanți ar putea să o facă acum, pentru că vor fi centrați nemijlocit la evenimentul ăsta.

Vă mulțumim. Mulțumim mult participanților. Iar până atunci eu vă provoc la un prânz întârziat care are loc în spatele scenei și ne revedem la 13:00.

Mulțumesc tare mult. Mersi. Mulțumim. Mulțumesc, mersi.

Mulțumim, colegi. Și acum, cum ziceam în primul panel, o să trecem imediat la standarde și certificări și la oportunități de finanțare.

Și din perspectiva asta avem cei mai potriviți vorbitori să ne spună despre aceste subiecte. Și cu bucurie o să invit în scenă pe Liliana Buza, expert în certificări internaționale, business consultant, auditor calificat internațional și prin cumul administratoare Top Consulting.

Vă rog să o aplaudăm. Poftim.

Și îl invităm neapărat pe domnul Aureliu Casian, director executiv, Unitatea de Implementare a Proiectului Băncii Mondiale de Ameliorare a Competitivității.

Domnule Casian, rafale de aplauze. Ați contribuit semnificativ la finanțările IMM-urilor.

Colegi, iată aveți, regia mi-a zis că aveți o prezentare.

Păi așa a fost.

Da? Eu propun în felul următor: să auzim mesajele cheie ale colegilor, respectiv Liliana, după care domnul Aurel și o să mergem cu întrebările.

Mai întâi Liliana face prezentarea, dăm întrebări, după care trecem la domnul Casian. Suntem OK așa?

Da, super fain. În primul rând, vă mulțumesc mult pentru prezență și chiar mi-aș dori să puneți întrebări, pentru că eu sunt fată tehnică și tot ce înseamnă expertiza pe care o am prefer să fie transmisă, cum s-ar zice, pentru că nu prea mi-ar plăcea să stau și să o țin în mine.

Dacă m-ați instrui pe care butonaș că nu merge pe ăsta. Care îl simțiți acela e. Vai de mine, mă scuzați.

Ceva se vede. Ceva se vede, dar se vede de la sfârșit.

Da, cred că așa. Îmi cer scuze, eu așteptam pe, super.

Mulțumesc mult. Deja ați văzut toată prezentarea.

Deci, da. Eu sunt Liliana Buza și vă voi povesti astăzi din expertiza mea de peste 20 de ani din parte de experiență de implementare de tot ceea ce au zis colegii, că trebuie antreprenorul să o facă.

Și atunci atât pe parte de calitate, cât și pe parte de mediu, pe parte de siguranță ocupațională, pe parte de responsabilitate socială, deci este expertiza care o văd zi de zi, atât prin prisma consultanței, pentru că întâi citesc cartea, după care merg cu ei, facem instruirile și încercăm aia să facem la locul de muncă.

După care mai am și o expertiză de auditor extern, ceea ce înseamnă că mai vin cu un ochi de soacră și mă uit dacă corespunde sau nu, dar nu pentru companiile în care eu fac consultanță.

De aia tot ce vă povestesc, vă zic din ceea ce am văzut cu ochii mei și chiar aștept întrebări din partea voastră.

Disclaimer, sunt și soacre bune, Liliana. Nu, cred eu. Nu? OK.

Ceea ce ziceam, că pentru ce avem nevoie de certificările astea? Păi iarăși hârtii, iarăși cineva ceva vrea de la noi, mai avem pe capul nostru diferite verificări, fisc, ANSA, agenții de mediu, toată veselia.

Și atunci, da, într-adevăr, povara asta asupra antreprenorilor este mult prea mare, dar este o credibilitate în fața clienților.

Deci clientul și noi ca consumatori, noi avem nevoie să fim siguri în ceea ce mâncăm, în ceea ce îmbrăcăm, în ceea ce consumăm. Când construim casa aia sau reconstruim țara vecină, toată lumea vrea să fie sigură în materialele care le folosește.

Și atunci corespunderea cerințelor astea unice internaționale, de fapt nu face altceva decât să dea un credit de încredere atunci când antreprenorul nostru iese pe o piață.

Deci este o cerință internațională a rețelelor internaționale, în special cei care sunt din industria alimentară și cei care sunt din industria textilă știu foarte bine că în momentul în care vrei să intri pe piață, prima întrebare este: OK, dar ai o certificare atât pe parte de sistem, cât și pe parte de produs?

În momentul în care nu ai, atunci ai a doua șansă. Confirmi că produsul tău corespunde și atunci apar necesitățile de testare de produs și corespunderea normelor internaționale.

În momentul în care tu nu ai parte de corespundere pe parte legislativă, atunci nu ai nicio șansă să mergi mai departe, nici măcar pe piața locală, darămite pe piața internațională.

Ceea ce ține de concurență. Da, noi suntem conștienți că avem și un astfel de element ca concurența neloială.

Avem d-ta mai produse care nu sunt calitative, care sunt importate și la noi în țară, dar mai ajung și pe alte piețe. Și noi ca antreprenori trebuie să facem față la situație.

Și atunci certificările astea la fel sunt o confirmare că cineva cel puțin, cel puțin o dată în an vine și face o verificare la mine în companie și atunci îmi confirmă și mie, și clientului, dar și mediului că ele sunt OK, atât ca procese, cât și ca produse.

În situația în care noi ca antreprenori nu avem o confirmare de corespundere a procesului nostru, noi nu putem proba că produsul de fapt corespunde.

Și o cerință, hai să zicem așa, cu roșu trasă prin toate standardele, prin toate cerințele internaționale, este abordarea conceptuală față de risc, risk management-ul.

Deci în momentul în care antreprenorul de acum din 2018 este obligat, în situația în care mergeți pe o piață internațională, să efectueze evaluări de riscuri pe fiecare domeniu în care el activează.

Ceea ce înseamnă atât pe procese administrative, cât și pe procese de producere. D-ta mai dacă merge pentru o certificare de produs, cum este CE mark-ul, despre care am să discut un pic mai târziu, deci este un element obligatoriu care trebuie să fie inclus în documentația tehnică prezentată pentru certificările internaționale.

Un alt element care de fapt toată lumea îl pronunță cuvântul, dar puțini și conștientizează, este trasabilitatea, atât trasabilitatea de procese, cât și trasabilitatea produselor.

În special în industria alimentară este o regulă obligatorie să confirmi trasabilitatea produsului, dar fără digitalizarea despre care colegii ne povesteau, credeți-mă, este practic imposibil, pentru că să faci manual la produse complexe cum sunt panificație, cofetărie sau d-ta mai mezeluri care au o sumedenie de, în compoziție foarte, foarte multe ingrediente, deci este practic imposibil.

De aia companiile care nu au capacitate nu pot face față acestor cerințe. Deci nu este o poveste de groază că nu toți pot să obțină certificatul.

Ba da, se mai obține, din păcate, doar se obține, dar confirmarea că se corespunde cerințelor astea internaționale, din păcate, trebuie să fie și ajunge după.

În ceea ce privește implementările sunt divizate, hai să zicem, ca primă parte împărțite, hai să zicem, pe parte de domenii, în special pentru că zicea domnul Garaz că este una din domeniile agroalimentare, domeniile de bază.

În special în Moldova noi facem față și într-adevăr avem de mult implementate cerințele pe parte de siguranță a alimentului. Și avem foarte buni producători, mult mai buni decât sunt unii în Uniunea Europeană, pentru că am avut fericita ocazie să merg pe fabricile, inclusiv Germania, Austria.

Sunt unele fabrici care sunt la o etapă sau la o condiție mai slabă decât sunt producătorii noștri care depun un efort extraordinar și investiții bune, mari pentru a corespunde la nivel internațional.

De aia, dacă să ne uităm din aspectul de agroalimentar, atunci cerințele pentru implementarea de sisteme și pentru a intra pe piața europeană sunt: începând de la baza HACCP ISO 22000, continuând pentru următoarea etapă este IFSC-ul International Food Standard și BRCO British Retail Consortium, în dependență de piețele pe care se merge.

Este partea de food safety, ceea ce înseamnă Global GAP-ul, ceea ce e o certificare de produs de fapt, dar include în sine și certificare de sisteme.

Și nu în ultimul rând, în special pentru piețe așa mai specifice cum sunt piețele din Asia, este halalul și kosherul.

Respectiv, în momentul în care se obțin certificatele astea, ele au ca bază aceeași structură. Nu înseamnă că trebuie să le faci pe toate o dată, dar ca bază inițială, ca bunele practici în industria alimentară, ele au aceeași bază.

Dat fiind faptul că optăm și pentru partea de industrializare și într-adevăr avem companii bune, sunt standardele de sistem care sunt aplicate pentru toate companiile, dar în speță ceea ce ține industria textilă și industria electronică, partea de industrializare, automotivele inclusiv.

Astea sunt în special standardele de calitate, standardul pe siguranța mediului, standardul pe parte de siguranță ocupațională.

Și nu în ultimul rând avem o colaborare foarte frumoasă cu organizația internațională OEKO-TEX, care merge pe parte de certificare de produse textile și laboratoare acreditate, în special pentru tot ce înseamnă textilele și produsele din piele, încălțăminte, centuri, genți și tot restul.

Scopul la toate implementările astea nu este altceva decât confirmarea că produsele care sunt efectuate, sunt produse în speță sunt sigure, deci bazate pe confirmări de testare de laborator și pe audite de terță parte.

În momentul în care se face o implementare, se trece pe un drum nu foarte scurt, dar se începe de la o decizie.

Decizia nu trebuie să fie spontană și deseori este că mie îmi trebuie un standard, cât costă? Deci nu este tocmai prima întrebare care ar trebui să și-o pună antreprenor în momentul în care merge pentru o implementare.

Decizia trebuie să fie bazată pe o analiză de resurse pe care le are. Resurse mă refeream și la partea financiară, dar asta vă povestește inclusiv Aurel un pic după, cum facem rost și cum putem aplica la diverse proiecte, programe, dar și resurse umane.

Din păcate, cea mai mare problemă cu care se confruntă antreprenorii este lipsa resursei umane. Și primul lucru pe care îl fac când îl întreb pe antreprenor atunci când mă contactează este: care este dimensiunea companiei și cât personal este angajat?

Pentru a-mi da seama nici nu de nivelul de dezvoltare a companiei, pentru că asta este în timp și o vezi din partea de cât timp e pe piață și astea, dar cât de mare capacitate are de a face față inclusiv suplimentar cerințelor care sunt impuse de un standard internațional?

Și da, sunt niște cerințe documentare, birocratice pe alocuri, dar care inspiră încredere și asigură un control al proceselor de producere și al proceselor administrative.

Pe locul doi este partea de a identifica resursele astea interne și a defini o persoană responsabilă din partea organizației și a identifica consultantul sau o persoană care să ghideze, să fie un manager de proiect pentru asta.

Tot ce ține de identificarea persoanei, din păcate, ne ciocnim cu situația că nu avem pe cine pune. Da, avem parte de lipsă de personal calificat, nu doar la nivel de executori, dar și la nivel managerial.

Aici, împreună cu colegii din ACAM, discutam anterior despre partea de unele servicii de interim management, ceea ce ar putea să fie în multe proiecte o soluție pentru antreprenori care să angajeze o persoană pe o perioadă anumită în care să transmită responsabilitatea de gestiune a unui proces sau a unui proiect.

Și atunci am putea face față cel puțin la implementare sau la partea asta de transmitere a know-how-ului mult mai rapid.

De asemenea, în momentul în care se definește și se merge pentru o bună implementare, este necesar compania să fie pregătită și să accepte documentarea și implementarea cerințelor.

Implementarea nu înseamnă de a le avea pe polițe sau în mapă niște proceduri scrise. Implementarea se recomandă a fi făcută prin infiltrarea instrumentelor de confirmare și după care faceți procedurile și instrucțiunile.

Testăm întâi instrumentele, după care le punem și le documentăm. Este unica, din punctul meu de vedere, soluție prin care poți vedea dacă într-adevăr instrumentul ăsta este valid sau nu.

Nu în ultimul rând este acea evaluare de pericole sau evaluare de riscuri care este obligatorie deja în toate absolut sistemele de management internaționale.

Inițial evaluările de riscuri erau mai mult utilizate în domeniul financiar bancar, atunci când se mergea și se solicita un credit.

După care a fost transpusă evaluarea de riscuri pe parte de siguranță a alimentului și acum este absolut pentru toate. Și nu contează în ce domeniu activează compania, dar ea trebuie să facă o evaluare de pericole și evaluare de riscuri.

Se validează proiectul printr-un audit intern și printr-un audit extern, ceea ce înseamnă că se verifică tot ceea ce s-a implementat și se invită organizația de certificare.

Ceea ce ține de sisteme nu este altceva decât o parte din ceea ce trebuie antreprenorul să o facă. Certificarea produselor este o latură foarte importantă, pentru că noi intrăm într-o piață în care se cere obligatoriu, în special pentru cele practic 27 de categorii de produse, se cere așa-numitul CE mark.

Respectiv, CE mark-ul ăsta conține auditul de proces despre care până acum am povestit, plus verificarea produsului cu testare de laborator.

Ceea ce înseamnă, în primul rând, trebuie să fie definită produsul, în ce fel de categorie intră și la ce fel de directivă europeană se atribuie.

Care sunt cerințele din documentele normative europene, care sunt testările care trebuie să fie efectuate. Se caută autoritatea notified body, organul notificat pentru domeniul ăsta.

Și sunt două categorii de produse: categoria de produse care este cu risc mai jos, care este suficient să fie o declarație de conformitate în baza dosarului tehnic al producătorului.

Și este produsul cu o categorie de risc mai sporit, care este obligatoriu să fie trecut prin confirmarea a unui organism notificat la nivel internațional.

Și aici iarăși apare lipsa și carența noastră de specialiști tehnici. Pentru a elabora un dosar tehnic, noi avem nevoie de specialiști tehnici.

Spre marele regret, eu personal de trei luni de zile caut o expertiză într-un domeniu, zicea colega, despre deșeuri medicale, dar caut într-un domeniu la fel îngust pe parte de recipiente de plastic.

Deci noi nu avem, nici măcar în România nu avem expertiză tehnică pe domeniul ăsta. Și intuiesc eu că am să-i pun mâna pe carte și atunci am să fiu nevoită să merg să găsesc organismul de certificare și să merg prin, de la invers, da?

Să punem noi moldovenii să facem expertiză tehnică, pentru că în caz contrar noi nu putem face față la cerințele internaționale.

De aia unica soluție care v-aș îndemna, spre care v-aș îndemna, este să identificăm resursele potrivite și să găsim soluțiile pentru a acoperi lipsa de personal și lipsa de resurse financiare inclusiv, care au nevoie antreprenorii.

Ce ține de personal, am văzut recent ideea sau proiectul de lege care va fi cu învățământul dual, care din punctul meu de vedere și văzând cum încetul cu încetul se infiltrează, se încadrează companiile, poate ar fi o soluție.

De aia ce ține de alte resurse deja rămâne să vedem cum se face față.

Mersi mult, Liliana. Practic noi am avut în trei slide-uri o lume întreagă a certificărilor, a standardizărilor, a felului în care se procedează.

Iată din practica aceea a ochiului de soacră care ai zis, da? Care totuși sunt obstacolele cele mai des întâlnite la companii care fie le vine greu să le treacă, fie sunt insistente pe partea asta că apar și apar și apar?

Ce vezi în primul rând ca obstacol care îi ține departe de piața asta de certificare?

Până acum jumătate de an, cu certitudine spuneam că este reticența personalului. Deci oriunde mergeam este absolut firesc, sunt norme, sunt cerințe, sunt aia vrea, mai fă aia, mai fă altceva și oamenii nu sunt gata să fie deschiși pentru implementări.

Acum este lipsa persoanelor. Deci prima și cea mai complexă este lipsa personalului în companii, în toate domeniile, și în industria alimentară, și în nealimentară, și în servicii și absolut peste tot.

Deci asta este prima. Ceea ce ține, a doua parte este partea de know-how și de calificare. Deci în momentul în care noi nu avem, chiar să zicem că avem o persoană, dar el nu este eficient, el nu este suficient de calificat, atunci practic nu ai ce face cu el.

Și nu în ultimul rând sunt resursele financiare, care ele sunt orientate în prim plan pentru materia primă, pentru ca să acoperi partea de, hai să zicem, de strictul necesar.

Și după care sunt părțile astea de implementări, de instruiri, de inclusiv de automatizări, pentru că tu nu poți face față la o automatizare, să-ți iei un echipament mai performant care poate exclude persoana, pentru că el costă.

Și atunci în ansamblu cam asta e situația.

E o provocare serioasă, da? Și pe mine trebuie de le soluționat. Și pe final voiam să zic, știu că nu sunt shortcut-uri, drumuri scurte, dar ce ar trebui o companie sau cum ar trebui să procedeze o companie ca să o apropie mai rapid de o certificare sau de un sistem de, sunt niște pași care din practică tu ai văzut că cumva ar ajuta compania să fie mai dinamică din perspectiva asta?

Da. Compania cu certitudine va avea succes dacă este implicarea top management-ului.

Fără implicarea top management-ului practic poți face orice investiție vrei, oricare schimbări, proceduri, nu știu, sisteme informaționale, dar în momentul în care top management-ul și însuși proprietarii, directorii care sunt puși, ei nu sunt împreună, dacă au consultantul, nu sunt împreună cu consultantul în procesul ăsta, nu merge și nu este implicat, deci el nu poate să facă față, pentru că nimeni, din păcate, din personalul angajat nu trage atât de mult la companie.

Nu avem cultura asta organizațională încă, pentru ca să fii sigur că dacă ai dat sarcina, aia se va face. Dar în momentul în care nu este personal implicat.

Da, e vorba de inițiativa personală și de aia întreprinderile private întotdeauna sunt mai performante decât întreprinderile de stat, pentru că proprietarul sau coproprietarii înțeleg.

Se simte pe pielea lui și atunci orice investiție el vrea return of investment. Deci el vrea o returnare de la investiție, inclusiv investiția de timp și emoțională, nu neapărat financiară.

El a alocat timp, el are timp după aia să întrebe: ai făcut? Și dacă nu face, atunci trebuie să aibă un rezultat.

Mersi, Liliana. Haideți să aplaudăm colegii. Sprintul ăsta în domeniu și toate bine și frumoase, dar dacă nu am avea finanțări sau bugete, nu putem să ne mișcăm chiar deloc.

Din perspectiva asta îl avem aici pe domnul Aureliu Casian, director executiv al Unității de Implementare, care o să ne zică ceva interesant, după care noi o să dăm întrebări interesante.

Domnul Casian, the floor is yours. Mulțumesc mult, Cornel, stimați colegi.

Am plăcerea și onoarea să fiu astăzi aici. Înainte de acest eveniment am rugat colegii și partenerii de la, de la ODA și vreau să le mulțumesc pe această cale.

Au invitat un șir de potențiali beneficiari la programul de internaționalizare și nu doar la programul de internaționalizare, dar și la alte programe care sunt promovate de ODA.

Vreau să-ți mulțumesc în primul rând pentru faptul că cumva ne-ai ridicat mingea la plasă, într-un termen așa mai sportiv, fiindcă într-adevăr, după denumirea proiectului, așa cum este competitivitatea, în viziunea donatorului asta nu e altceva decât dezvoltarea capacităților personalului în cadrul companiei din mai multe perspective.

Nu punem și nu ignorăm desigur și partea de echipament și dotări, tehnologii și așa mai departe, dar tehnologiile și echipamentul ar fi nimic fără personal bine pregătit, competitiv, care face față tuturor provocărilor care sunt la moment în mediul concurențial acerb, aș zice eu, și provocările care le au companiile noastre.

Totodată sunt plăcut surprins că am avut în sală și reprezentanți ai mediului academic, deoarece de fapt temelia și baza, da, o pune mama și tata cu șapte ani în urmă, dar ulterior vine și mediul academic care vine în susținerea și în dezvoltarea capacităților umane.

Ceea ce ar însemna că acest program pretind a spune va avea succes și are succes. Am început să-l implementăm împreună cu colegii de la ODA.

Și în două cuvinte vreau să vorbesc în general despre proiect. Sunt vreo trei slide-uri doar, să înțelegeți ce facem noi și ulterior să trec la câteva finanțări despre care ați menționat, care în viziunea noastră vor veni în sprijin aspectelor discutate anterior.

Deci proiectul are trei componente de bază și trei obiective. Asta e acces la finanțare pentru IMM-uri, reducerea poverii cadrului de reglementare, ceea ce spunem noi așa e frumos ca generic, dar este vorba despre crearea unor reguli de joc și condiții pentru a face business în Republica Moldova cu mai puține obstacole și cu mai mici costuri administrative.

Și încă o componentă importantă este promovarea la export și întărirea competitivității întreprinderilor de a concura în piețele externe. Toate aceste trei componente sunt interconectate în viziunea autorilor și echipei care a negociat atât din partea guvernului, cât și din partea Băncii Mondiale acest proiect, fiindcă o activitate este complementată cu alta și sunt multe activități care ulterior derivă din aceste obiective, rezultând în finanțări care sunt oferite pentru mediul de afaceri.

Digitalizarea este un instrument de a atinge obiectivele despre care am menționat. Prin digitalizare vedem în primul rând suport pentru simplificarea procedurilor, reducerea poverii, reducerea costurilor administrative în obținerea tot felul de acte și hârtiuțe de la autoritățile statului.

Totodată, infrastructura calității este vizată la fel în proiect în calitate de o subcomponentă importantă,fiindcă exportul nu îl putem imagina fără certificări a produselor, fără aceeași trasabilitate a produselor despre care s-a vorbit anterior. Și nu în ultimul rând, facilitarea accesului la finanțare, care un instrument care este oferit la fel prin colegii noștri și partenerii de la ODA, e vorba despre accesul la finanțare prin garanții de portofoliu.

85 din sursele proiectului sunt, au scop investițional. Avem un buget de circa 50 de milioane de dolari și care presupun de a fi implementate până la finele anului 2027.

Puțin despre componente, am vorbit despre digitalizare, vorbim despre actele permisive, licențe, autorizații și obținerea lor. Simplificarea procedurilor, reducerea costurilor prin dezvoltarea sistemelor informaționale care permit acces la distanță și obținerea documentelor permisive la fel.

Un component important în crearea acelui mediu de afaceri este simplificarea procedurilor, duratei și a numărului de controale la care sunt supuse întreprinderile. Aici proiectul vine cu sprijin guvernului pentru a simplifica aceste proceduri, pentru a crea reguli de joc clare și de a promova inspecțiile în baza riscurilor, ceea ce s-a vorbit anterior.

Adică riscurile sunt peste tot și trebuie să le luăm în calcul. Păi le scriem și noi, le scriem prin regulamente, prin și așa mai departe.

Important să le rezolvăm. Deci cu infrastructura calității am menționat, aici sunt vizate câteva instituții din domeniu, Institutul de Metrologie, Centrul de Acreditare, la fel și alte instituții din acest domeniu.

Accesul la finanțare vine prin fortificarea fondului de garantare a creditelor și aici banca vine cu suport direct prin capitalizarea fondului de garantare a creditelor. La fel și prin întărirea capacităților instituționale a echipei care din cadrul ODA care gestionează aceste activități.

Și suntem bucuroși să anunțăm că prima tranșă pentru decapitalizarea fondului a fost, mai bine zis, condițiile pentru capitalizarea și transferul primei tranșe a fost îndeplinit și suntem în proces acuma de, împreună cu colegii de la ODA, de a pregăti acei ultimi pași pentru a lansa fondul de garantare cu garanțiile de portofoliu.

Ce ar permite acest fond? Nu sunt surse financiare care sunt oferite direct unui agent economic. Este un instrument care permite de a asigura gajul în momentul în care ne adresăm, vă adresați la o bancă și banca, evident, că cere pe lângă alte aspecte legate de sustenabilitatea afacerii, riscuri și așa mai departe, cer și o parte de gaj.

Păi iată, anume banii ăștia sunt preconizați pentru a asigura bani cash în cazul în care agentul economic nu are suficient gaj.

Și ultima componentă, aici sunt activități care vin direct în suportul agenților economici. Și dacă în sală sunt reprezentați din domeniu, i-aș încuraja să asculte mai atent ce voi vorbi aici, dacă anterior au fost așa chestiuni generale și un sprijin care este cumva indirect și are impact indirect asupra businessului.

Aici sunt programe concrete care vin în susținerea agenților economici care fac export, agenții economici care au dorința de a exporta, la fel și cei care sunt parte a lanțului valoric, ori furnizează servicii și componente pentru un exportator direct.

Misiunile de export, așa zisele B2B, care sunt organizate în cadrul proiectului, sunt în total patru B2B-uri, care două, una din care a fost organizată în toamna anului trecut. Urmează încă trei, a câte una în fiecare an.

Nu e altceva decât conectarea companiilor locale, dependență de profil și dependență de planurile care le are, la buyeri din afara țării. Avem și primele rezultate pe programul de B2B care a fost anul trecut, în toamna anului.

A fost țintită piața României, deci după peste opt, nouă luni după finalizarea acelui B2B la care au participat 57 de companii din Republica Moldova, au fost înregistrate un volum de vânzări de circa la export de circa 2,32 milioane de euro.

Și asta încă nu este ultimul rezultat, fiindcă monitorizarea merge practic din trei în trei luni. Programul, programul de suport și de impulsionare a exportului, cum îl numim noi, în toate sursele de media, ăsta e numit program de internaționalizare.

Program care este gestionat cu suportul partenerilor de la de la ODA. Avem un obiectiv de 300 de firme care urmează să dezvolte capacitatea la export prin acces la servicii de consultanță în afaceri, la fel și dotarea cu careva echipament.

Crearea programului de pregătire pentru export la fel cu partenerii de la de la ODA. Aici se presupun circa 400 de companii din domeniu, din sectorul IMM care sunt potențiali exportatori și care au nevoie de sprijin pentru a fi propulsați, a fi pregătiți și propulsați la export.

Și ultimul, ultima activitate la fel importantă în viziunea noastră și la fel susținută de ODA și de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, ăsta e programul de, așa numitul program de supplier linkages, cum se numește el în actele, în documentele noastre.

Este programul de integrare, am înghițit o literă, integrare în lanțurile valorice la export. 60 de companii în total în cadrul acestui program vor fi evaluate în primul rând și ulterior pregătite pentru, dependență de standardele care există la potențiali cumpărători ai componentelor care le produc aceștia, să fie integrați în lanțul valoric pentru producători locali, dar nu în ultimul rând și pentru producători din afara țării.

Componentă de granturi despre care am menționat anterior pentru întărirea capacității la export. Vorbeam despre, am vorbit azi despre suport, despre sprijin.

Proiectul, din păcate sau din fericire, nu știu, el este axat în special pentru cofinanțarea serviciilor de consultanță. Și aici avem, aș zice eu, provocări mari, deoarece serviciile de consultanță și efectul lor nu este în permanență perceput la justa valoare.

Multe companii, din păcate, evident că au nevoie de și de echipamente, dar serviciile de consultanță și valoarea lor sunt subestimate, pe prim plan fiind pus echipamentul. Nu neg, este important, dar nu trebuie să uităm și de partea cealaltă, de pregătirea personalului pe toate domeniile și pe toate segmentele.

Ori echipamentul fără fără personal bine instruit și fără operator nu are absolut nicio valoare. Programul presupune grant în valoare de 600000 RON.

Sunt careva detalii aici în slide. În jur de 300 de companii până la finele proiectului le așteptăm în program și cofinanțăm, după cum am spus, parțial servicii de consultanță, dar și echipamente.

Am, încercăm și noi să ne aliniem eventual la cererea și tendința existentă, dar nu lăsăm și nu punem pe planul doi totuși serviciile și promovarea componentei de servicii de consultanță pentru întărirea capacității personalului din cadrul companiei.

Și aici vorbim despre servicii de un spectru foarte larg de servicii. Am avut mai multe discuții și înțelegeam că percepția este că dacă e program de internaționalizare, înseamnă că noi dezvoltăm și promovăm servicii de consultanță care vin în a promova, de a ne promova la export.

Nu știu, prin activități de marketing, da, este important, prin alte activități de vizibilitate și așa mai departe, dar spectrul este mult mai larg. De a fi competitiv înseamnă a fi competitiv pe tot lanțul, începând de la furnizor și finalizând cu front office-ul și cu front desk-ul care interacționează cu clientul într-un final.

O listă, bine, sunt prezentate aici câteva puncte generice, că nu putem da nici într-un slide, nici în două, nici practic în cinci slide-uri serviciile care sunt eligibile în cadrul acestui proiect. De la dezvoltarea imaginii corporative până la dezvoltarea și integrarea sistemelor informaționale, procesul de producere.

Nu în ultimul rând, apropo, dacă tot vorbim despre certificări, Liliana a menționat, certificarea este parte a procesului de management, exact, dar și, dar procesul de management presupune și producerea.

De asta vreau să atenționez că în calitate de servicii eligibile sunt inclusiv serviciile care țin de asigurarea și optimizarea procesului de producere în cadrul companiei.

Cam asta ar fi. Nu vreau să anticipez întrebările, Cornel, de la tine. Le am, le am.

Alea. Da, te rog. Mulțumesc mult pentru tabloul mare cu finanțări. Mi-a provocat, dacă sincer, interes ultimele două activități din prezentare care se refereau la programul pentru pregătire pentru export și programul integrare a lanțului valoric de aprovizionare.

Ne puteți zice puțin mai multe despre ele că sunt foarte importante și sunt chiar la tema panelului nostru, dacă ne puteți da careva detalii pe parte de program.

Aceste, da, sigur, mulțumesc Cornel. Aceste două programe anticipează cumva într-o anumită măsură fondurile europene care urmează, care urmează.

De exemplu, programul de pregătire pentru export, din experiența ODA, din experiența noastră cu implementarea programului anterior, sunt marea majoritate a cazurilor atunci când compania, de fapt, se adresează pentru careva servicii de consultanță, dar ei nu înțeleg ce trebuie să facă pentru a exporta.

Ori programul respectiv vine în cu expertiză, deci consultanță, consultanță și expertiză străină, care va permite evaluarea a circa 400 de companii din sectorul privat, cei care sunt exportatori, dar mai mult potențiali exportatori, care au potențial la export.

De a evalua și a efectua o analiză pentru identificarea lacunelor care există în procese și nu doar și cu elaborarea unui plan de activități, de acțiuni pentru a se alinia la cerințele unei piețe de export.

Ăsta e un exercițiu, ziceam despre planul de acțiuni, fiindcă acest program sau această activitate, în viziunea noastră, trebuie să asigure un flux de potențiali beneficiari la programele care sunt gestionate de partenerii noștri din cadrul ODA.

Și nu este vorba despre potențiali beneficiari care urmează să vină mâine sau peste o lună, dar este, vă imaginați 400 de companii, deci nu este o cifră atât de mică. Ea trebuie să asigure un flux de proiecte de finanțare în cadrul programelor guvernamentale.

Și programul ăla de integrare în lanțurile valorice are cam aproximativ aceeași idee, doar că expertiza care vine este axată în mare parte pe aspectul de producere și de standarde, certificări, echipamente. Este un audit, nu altceva, este un audit extern specializat, care la fel urmează să identifice lacunele pe aspectele de integrare cu potențiali producători locali.

Și de ce nu ancorarea lor, adică mă refer la IMM-urile care vor fi beneficiare, la careva producători din afara țării. Și aici va fi efectuat un benchmark cu cerințele care sunt înaintate de producătorii din Uniunea Europeană pentru a alinia procesul de producere și procesul de management din cadrul companiilor la cerințele care sunt înaintate de potențiali cumpărători mari din țările Uniunii Europene.

Și nu în ultimul rând, ODA, mai bine zis, companiile care vor fi parte a acestui program și care vor promova programul vor fi ulterior incluși într-o bază de date gestionată de ODA și o platformă care asigură o vizibilitate pentru aceste companii în afara țării.

Ori acces la această platformă au, deci producătorii mari vor avea producătorii și bănuiesc că au acuma deja platforma e funcțională din câte eu cunosc, având acces la informații, la profilul acestor companii. Respectiv, în modul ăsta încercăm să facem vizibilitate și să promovăm companiile la export.

Mersi. 400 de companii e un număr important. Dacă ne raportăm că avem în Republica Moldova un total de vreo 2000 și ceva de exportatori, asta ar fi o cincime aproape.

Dacă adăugăm încă cele 60 de jos, ar fi o cincime din numărul total de exportatori, deci e un număr challenging așa. Și iată pe parte de challenging anticipați careva provocări cu implementarea proiectului sau dacă facem referință la careva rezultate anterioare?

Noi nu ne-am, nu ne-am, nu am coordonat, Cornel, cu provocările. Da, cu provocările. Dar, dar dat din întâmplare, da, asta probabil că e inteligența artificială a generat încă un slide.

Ceea ce ți-ai ți-ai venit. Exact. Noi vedem, tot dacă discutăm despre servicii de consultanță și întărirea capacităților personalului din cadrul companiei, vedem mari provocări pentru noi și pentru piața serviciilor de consultanță din din Republica Moldova, fiindcă donatorul atunci când a alocat aceste resurse care au fost negociate inclusiv și este firesc cu guvernul, a considerat aceste resurse cu un obiectiv, aș zice eu, ascuns, de a face un imbold pentru, inclusiv pentru dezvoltarea pieței serviciilor de consultanță din din Republica Moldova.

Așa un suport indirect care vine prin faptul că sunt cofinanțate serviciile de consultanță și perfect înțelegem că impulsionarea, de fapt, a pieței serviciilor de consultanță va spori încrederea companiilor și ei vor fi gata să plătească și să angajeze prin contracte noi servicii de consultanță în dezvoltarea afacerii, dacă acestea vor genera o valoare adăugată și un rezultat care sunt pe așteptările companiilor din domeniu.

Asta în viziunea noastră ar fi provocările de bază, de a încerca cumva și a ridica nivelul percepției în rândul companiilor, IMM-urilor, de a contracta servicii de consultanță, fiindcă acestea aduc valoare adăugată businessului.

Da, mersi. Acum mai ales că avem și asociația companiilor în consultanță și în management și cumva sunt niște eforturi de sincronizare, ceea ce ceea ce confirm 100% temerea sau cel puțin percepția de nontangibil a ceea ce ce produce consultanța.

Vă mulțumesc mult. Liliana, ceva vreți să adăugați? Am vrut de fapt să mulțumesc foarte mult Aurel pentru mențiunea asta de focusare asupra serviciilor de consulting, pentru că într-adevăr noi discutam și cu colegi asupra subiectului că am putea fi un pilon de ajutor antreprenorilor și am putea acoperi găurile care nu le au la capacitatea de management, la capacitatea tehnică, la multe alte lucruri.

Și în acest context vreau să provoc toți colegii care sunt în breaslă să punem mână de la mână, să ne instruim și să ne dezvoltăm capacitățile și să venim în ajutor și în sprijin, pentru că cei care văd companiile care investesc, mă refer la businessurile din Moldova care investesc în echipamente, care investesc în oameni, care investesc în asta și rămân fără oamenii ăștia și fără produs.

Noi nu avem cine să ne facă produsele. De aia trebuie să sprijinim atât partea de dezvoltarea noastră a consultingului, cât și a întreprinderilor. Și în contextul ăsta, mâine facem un exercițiu de B2B meeting într-un fel, partea asta de speed dating meeting, ceea ce înseamnă cei care sunt gata să vină și să facă cunoștință cu unii din consultanți ar putea să o facă acum, pentru că vor fi centrați nemijlocit la evenimentul ăsta.

Vă mulțumim. Mulțumim mult participanților. Iar până atunci, eu vă provoc la un prânz întârziat care are loc în spatele scenei și ne revedem la 13:00.

Mulțumesc tare mult. Mersi. Mersi. Mulțumesc. Mersi. Mulțumim.

Mulțumim, colegi. Și acum, cum ziceam în primul panel, o să trecem imediat la standarde și certificări și la oportunități de finanțare.

Și din perspectiva asta avem cei mai potriviți vorbitori să ne spună despre aceste subiecte. Și cu bucurie o să invit în scenă pe Liliana Buza, expert în certificări internaționale, business consultant, auditor calificat internațional și prin cumul administratoare Top Consulting.

Vă rog să o aplaudăm. Mulțumesc. Poftim.

Și îl invităm neapărat pe domnul Aureliu Casian, director executiv Unitatea de Implementare a Proiectului Băncii Mondiale de Ameliorare a Competitivității.

Domnule Casian, rafale de aplauze. Ați contribuit semnificativ la finanțările IMM-urilor.

Colegi, iată aveți, regia mi-a zis că aveți o prezentare. Păi așa a fost.

Da? Eu propun în felul următor, să auzim mesajele cheie ale colegilor, respectiv Liliana, după care domnul Aurel și o să mergem cu întrebările.

Mai întâi Liliana face prezentarea, dăm întrebări, după care trecem la domnul Casian. Suntem ok așa?

Cu setupul. Vă rog. Da, super fain. În primul rând, vă mulțumesc mult pentru prezență și chiar mi-aș dori să puneți întrebări, pentru că eu sunt fată tehnică și tot ce înseamnă expertiza pe care o am, prefer să fie transmisă, cum s-ar zice, pentru că nu prea mi-ar plăcea să stau și să o țin în mine.

Dacă m-ați instrui pe care butonaș că nu merge pe ăsta. Care îl simțiți acela e. Vai de mine, mă scuzați.

Ceva se vede. Ceva se vede, dar se vede de la sfârșit. Da, cred că așa.

Îmi cer scuze, eu așteptam pe. Super. Mulțumesc mult.

Deja ați văzut toată prezentarea. Deci, da. Eu sunt Liliana Buza și vă voi povesti astăzi din expertiza mea de peste 20 de ani din parte de experiență de implementare de tot ceea ce au zis colegii, că trebuie antreprenorul să o facă.

Și atunci, atât pe parte de calitate, cât și pe parte de mediu, pe parte de siguranță ocupațională, pe parte de responsabilitate socială, deci este expertiza care o văd zi de zi, atât prin prisma consultanței, pentru că întâi citesc cartea, după care merg cu ei, facem instruirile și încercăm aia să facem la locul de muncă.

După care mai am și o expertiză de auditor extern, ceea ce înseamnă că mai vin cu un ochi de soacră și mă uit dacă corespunde sau nu, dar nu pentru companiile în care eu fac consultanță.

De aia tot ce vă povestesc, vă zic din ceea ce am văzut cu ochii mei și chiar aștept întrebări din partea voastră. Disclaimer, sunt și soacre bune, Liliana.

Nu cred eu. Nu? Ok.

Ceea ce ziceam, că pentru ce avem nevoie de certificările astea? Păi iarăși hârtii, iarăși cineva ceva vrea de la noi, mai avem pe capul nostru diferite verificări, fiscul, ANSA, agenției de mediu, toată veselia.

Și atunci, da, într-adevăr, povara asta asupra antreprenorilor este mult prea mare, dar este o credibilitate în fața clienților. Deci clientul și noi ca consumatori, noi avem nevoie să fim siguri în ceea ce mâncăm, în ceea ce îmbrăcăm, în ceea ce consumăm.

Când construim casa aia sau reconstruim țara vecină, toată lumea vrea să fie sigură în materialele care le folosește. Și atunci corespunderea cerințelor astea unice internaționale, de fapt nu face altceva decât să dea un credit de încredere atunci când antreprenorul nostru iese pe o piață.

Deci este o cerință internațională a rețelelor internaționale, în special cei care sunt din industria alimentară și cei care sunt din industria textilă știu foarte bine că în momentul în care vrei să intri pe piață, prima întrebare este: Ok, dar ai o certificare atât pe parte de sistem, cât și pe parte de produs?

În momentul în care nu ai, atunci ai a doua șansă. Confirmi că produsul tău corespunde și atunci apar necesitățile de testare de produs și corespunderea normelor internaționale.

În momentul în care tu nu ai parte de corespundere pe parte legislativă, atunci nu ai nicio șansă să mergi mai departe, nici măcar pe piața locală, dar ditămai pe piața internațională.

Ceea ce ține de concurență. Da, noi suntem conștienți că avem și o astfel de element ca concurența neloială.

Avem ditămai produse care nu sunt calitative, care sunt importate și la noi în țară, dar mai ajung și pe alte piețe. Și noi ca antreprenori trebuie să facem față la situație.

Și atunci certificările astea la fel sunt o confirmare că cineva cel puțin, cel puțin o dată în an vine și face o verificare la mine în companie și atunci îmi confirmă și mie, și clientului, dar și mediului că ele sunt ok, atât ca procese, cât și ca produse.

În situația în care noi ca antreprenori nu avem o confirmare de corespundere a procesului nostru, noi nu putem proba că produsul de fapt corespunde. Și o cerință, hai să zicem așa cu roșu trasă prin toate standardele, prin toate cerințele internaționale, este abordare conceptuală față de risc, risk managementul.

Deci în momentul în care antreprenorul de acum din 2018 este obligat, în situația în care mergeți pe o piață internațională, să efectueze evaluări de riscuri pe fiecare domeniu în care el activează.

Ceea ce înseamnă atât pe procese administrative, cât și pe procese de producere. Ditămai dacă merge pentru o certificare de produs, cum este CE markul despre care am să discut un pic mai târziu, deci este un element obligatoriu care trebuie să fie inclus în documentația tehnică prezentată pentru certificările internaționale.

Un alt element care de fapt toată lumea îl pronunță cuvântul, dar puțini și conștientizează, este trasabilitatea, atât trasabilitatea de procese, cât și trasabilitatea produselor. În special în industria alimentară este o regulă obligatorie să confirmi trasabilitatea produsului, dar fără digitalizarea despre care colegii ne povesteau, credeți-mă, este practic imposibil, pentru că să faci manual la produse complexe cum sunt panificație, cofetărie sau ditămai mezeluri care au o sumedenie de compoziție, în compoziție foarte, foarte multe ingrediente, deci este practic imposibil.

De aia companiile care nu au capacitate nu pot face față acestor cerințe. Deci nu este o poveste de groază că nu toți pot să obțină certificatul.

Ba da, se mai obține din păcate, doar se obține, dar confirmarea că se corespunde cerințelor astea internaționale, din păcate trebuie să fie și ajunge după. În ceea ce privește implementările sunt divizate, hai să zicem, ca primă parte împărțite, hai să zicem, pe parte de domenii.

În special pentru că zicea domnul Garaz că este una din domeniile agroalimentare, domeniile de bază. În special în Moldova noi facem față și într-adevăr avem de mult implementate cerințele pe parte de siguranță alimentului.

Și avem foarte buni producători, mult mai buni decât sunt unii în Uniunea Europeană, pentru că am avut fericita ocazie să merg pe fabricile, inclusiv Germania, Austria. Sunt unele fabrici care sunt la o etapă sau la o condiție mai slabă decât sunt producătorii noștri care depun un efort extraordinar și investiții bune, mari pentru a corespunde la nivel internațional.

De aia dacă să ne uităm din aspectul de agroalimentar, atunci cerințele pentru implementare de sisteme și pentru a intra pe piața europeană sunt: începând de la baza HACCP ISO 22000, continuând pentru următoarea etapă este IFSE-ul International Food Standard și BRCO British Retail Consortium, în dependență de piețele pe care se merge.

Este partea de food safety, ceea ce înseamnă Global GAP-ul, ceea ce e o certificare de produs de fapt, dar include în sine și certificare de sisteme. Și nu în ultimul rând, în special pentru piețe așa mai specifice cum sunt piețele din Asia, este halalul și kosherul.

Respectiv, în momentul în care se obțin certificatele astea, ele au ca bază aceeași structură. Nu înseamnă că trebuie să le faci pe toate o dată, dar ca bază inițială, ca bunele practici în industria alimentară, ele au aceeași bază.

Dat fiind faptul că optăm și pentru partea de industrializare și într-adevăr avem companii bune, sunt standardele de sistem care sunt aplicate pentru toate companiile, dar în speță ceea ce ține industria textilă și industria electronică, partea de industrializare, automativele inclusiv.

Astea sunt în special standardele de calitate, standardul pe siguranța mediului, standardul pe parte de siguranță ocupațională. Și nu în ultimul rând, avem o colaborare foarte frumoasă cu organizația internațională OEKO-TEX, care merge pe parte de certificare de produse textile și laboratoare acreditate, în special pentru tot ce înseamnă textilele și produsele din piele, încălțăminte, centuri, genți și tot restul.

Scopul la toate implementările astea nu este altceva decât confirmarea că produsele care sunt efectuate, sunt produse în speță sunt sigure, deci bazate pe confirmări de testare de laborator și pe audite de terță parte.

În momentul în care se face o implementare, se trece pe un drum nu foarte scurt, dar se începe de la o decizie. Decizia nu trebuie să fie spontană și deseori este că mie îmi trebuie un standard, cât costă?

Deci nu este tocmai prima întrebare care ar trebui să și-o pună antreprenor în momentul în care merge pentru o implementare. Decizia trebuie să fie bazată pe o analiză de resurse pe care le are.

Resurse mă refeream și la partea financiară, dar asta vă povestește inclusiv Aurel un pic după, cum facem rost și cum putem aplica la diverse proiecte, programe, dar și resurse umane.

Din păcate, cea mai mare problemă cu care se confruntă antreprenorii este lipsa resursei umane. Și primul lucru pe care îl fac când îl întreb pe antreprenor atunci când mă contactează este: Care este dimensiunea companiei și cât personal este angajat?

Pentru a-mi da seama nici nu de nivelul de dezvoltare a companiei, pentru că asta este în timp și o vezi din partea de cât timp e pe piață și astea, dar cât de mare capacitate are de a face față, inclusiv suplimentar cerințelor care sunt impuse de un standard internațional.

Și da, sunt niște cerințe documentare, birocratice pe alocuri, dar care inspiră încredere și asigură un control al proceselor de producere și al proceselor administrative.

Pe locul doi este partea de a identifica resursele astea interne și a defini o persoană responsabilă din partea organizației și a identifica consultantul sau o persoană care să ghideze, să fie un manager de proiect pentru asta.

Tot ce ține de identificarea persoanei, din păcate ne ciocnim cu situația că nu avem pe cine pune. Da, avem parte de lipsă de personal calificat, nu doar la nivel de executori, dar și la nivel managerial.

Aici, împreună cu colegii din ACAM discutam anterior despre partea de unele servicii de interim management, ceea ce ar putea să fie în multe proiecte o soluție pentru antreprenori care să angajeze o persoană pe o perioadă anumită, în care să transmită responsabilitatea de gestiune a unui proces sau a unui proiect.

Și atunci am putea face față cel puțin la implementare sau la partea asta de transmitere a know-how-ului mult mai rapid. De asemenea, în momentul în care se definește și se merge pentru o bună implementare, este necesară compania să fie pregătită și să accepte documentarea și implementarea cerințelor.

Implementarea nu înseamnă de a le avea pe polițe sau în mapă niște proceduri scrise. Implementarea se recomandă a fi făcută prin infiltrarea instrumentelor de confirmare și după care faceți procedurile și instrucțiunile.

Testăm întâi instrumentele, după care le punem și le documentăm. Este unica, din punctul meu de vedere, soluție prin care poți vedea dacă într-adevăr instrumentul ăsta este valid sau nu.

Nu în ultimul rând este acea evaluare de pericole sau evaluare de riscuri care este obligatorie deja în toate absolut sistemele de management internaționale. Inițial evaluările de riscuri erau mai mult utilizate în domeniul financiar bancar, atunci când se mergea și se solicita un credit.

După care a fost transpusă evaluarea de riscuri pe parte de siguranță alimentului și acum este absolut pentru toate. Și nu contează în ce domeniu activează compania, dar ea trebuie să facă o evaluare de pericole și evaluare de riscuri.

Se validează proiectul printr-un audit intern și printr-un audit extern, ceea ce înseamnă că se verifică tot ceea ce s-a implementat și se invită organizația de certificare.

Ceea ce ține de sisteme nu este altceva decât o parte din ceea ce trebuie antreprenorul să o facă. Certificarea produselor este o latură foarte importantă, pentru că noi intrăm într-o piață în care se cere obligatoriu, în special pentru cele practic 27 de categorii de produse, se cere așa numitul CE mark.

Respectiv, CE markul ăsta conține auditul de proces despre care până acum am povestit, plus verificarea produsului cu testare de laborator. Ceea ce înseamnă, în primul rând, trebuie să fie definită produsul în ce fel de categorie intră și la ce fel de directivă europeană se atribuie.

Care sunt cerințele din documentele normative europene, care sunt testările care trebuie să fie efectuate. Se caută autoritatea notified body, organul notificat pentru domeniul ăsta.

Și sunt două categorii de produse: categoria de produse care este cu risc mai jos, care este suficient să fie o declarație de conformitate în baza dosarului tehnic al producătorului și este produsul cu o categorie de risc mai sporit, care este obligatoriu să fie trecut prin confirmarea a unui organism notificat la nivel internațional.

Și aici iarăși apare lipsa și carența noastră de specialiști tehnici. Pentru a elabora un dosar tehnic, noi avem nevoie de specialiști tehnici.

Spre marele regret, eu personal de trei luni de zile caut o expertiză într-un domeniu, zicea colega despre deșeuri medicale, dar caut într-un domeniu la fel îngust pe parte de recipiente de plastic.

Deci noi nu avem, nici măcar în România nu avem expertiză tehnică pe domeniul ăsta. Și intuiesc eu că am să-i pun mâna pe carte și atunci am să fiu nevoită să merg să găsesc organismul de certificare și să merg prin de la invers, da?

Să punem noi moldovenii să facem expertiză tehnică, pentru că în caz contrar noi nu putem face față la cerințele internaționale. De aia unica soluție care v-aș îndemna, spre care v-aș îndemna este să identificăm resursele potrivite și să găsim soluțiile pentru a acoperi lipsa de personal și lipsa de resurse financiare inclusiv, care au nevoie antreprenorii.

Ce ține de personal, am văzut recent ideea sau proiectul de lege care va fi cu învățământul dual, care din punctul meu de vedere și văzând cum încetul cu încetul se infiltrează, se încadrează companiile, poate ar fi o soluție.

De aia ce ține de alte resurse deja rămâne să vedem cum se face față. Mersi mult, Liliana. Practic noi am avut în trei slide-uri o lume întreagă a certificărilor, a standardizărilor, a felului în care se procedează.

Iată din practica aceea a ochiului de soacră care ai zis, da? Care totuși sunt obstacolele cele mai des întâlnite la la companii care fie le vine greu să le treacă, fie sunt insistente pe partea asta că apar și apar și apar.

Ce vezi în primul rând ca obstacol care îi ține departe de piața asta de certificare? Până acum jumătate de an, cu certitudine spuneam că este reticența personalului.

Ok. Deci oriunde mergeam, este absolut firesc, sunt norme, sunt cerințe, sunt aia vrea, mai fă aia, mai fă altceva și oamenii nu sunt gata să fie deschiși pentru implementări. Acum este lipsa persoanelor.

Deci prima și cea mai complexă este lipsa personalului în companii, în toate domeniile, și în industria alimentară, și în nealimentară, și în servicii și absolut peste tot. Deci asta este prima.

Ceea ce ține, a doua parte este partea de know-how și de calificare. Deci în momentul în care noi nu avem, chiar să zicem că avem o persoană, dar el nu este eficient, el nu este suficient de calificat, atunci practic nu ai ce face cu el.

Și nu în ultimul rând sunt resursele financiare, care ele sunt orientate în prim plan pentru materia primă, pentru ca să acoperi partea dehai să zicem, de strictul necesar și după care sunt părțile astea de implementări, de instruiri de, inclusiv de automatizări. Pentru că tu nu poți face față la o automatizare, să-ți iei un echipament mai performant care poate exclude persoana, pentru că el costă. Și atunci în ansamblu cam cam asta e situația.

Da, după mine trebuie de le soluționat, uite.

Și pe final voiam să zic, știu că nu sunt scurtături, drumuri scurte, dar ce ar trebui o companie sau cum ar trebui să procedeze o companie ca s-o apropie mai rapid de o certificare sau de un sistem de? Sunt niște pași care din practică tu ai văzut că cumva ar ajuta compania să fie mai dinamică din perspectiva asta?

Ăă, da. Compania cu certitudine va avea succes dacă este implicarea top managementului. Fără implicarea top managementului, practic poți face orice investiție vrei, oricare schimbări, proceduri, nu știu, sisteme informaționale. Dar în momentul în care top managementul și însăși proprietarii, directorii care sunt puși, ei nu sunt împreună, dacă au consultantul, nu sunt împreună cu consultantul în procesul ăsta, nu merge și nu este implicat. Deci el nu poate să facă față, pentru că nimeni, din păcate, din personalul angajat nu trage atât de mult la companie. Nu avem cultura asta organizațională încă, pentru ca să fii sigur că dacă ai dat sarcina, aia se va face. Dar în momentul în care nu este personal implicat.

Da, e vorba de inițiativa personală și de aia întreprinderile private întotdeauna sunt mai performante decât întreprinderile de stat, pentru că proprietarul sau coproprietarii înțeleg.

Se simte pe pielea lui și atunci orice investiție el vrea return of investment. Deci el vrea o returnare de la investiție, inclusiv investiția de timp și emoțională, dar nu neapărat financiară. El a alocat timp, el are timp după aia să întrebe: „Ai făcut?” Și dacă nu face, atunci trebuie să să aibă un rezultat.

Mersi, Liliana. Haideți să aplaudăm colegii, sprintul ăsta în domeniu. Și toate bine și frumoase, dar dacă nu am avea finanțări sau bugete, nu putem să ne mișcăm chiar deloc. Din perspectiva asta îl avem aici pe domnul Aureliu Casian, director executiv al unității de implementare, care o să ne zică ceva interesant, după care noi o să dăm întrebări interesante.

Domnul Casian, the floor is yours.

Mulțumesc mult, Cornel, stimați colegi. Am plăcerea și onoarea să fiu astăzi aici. Înainte de acest eveniment am rugat colegii și partenerii de la de la Oda și vreau să le mulțumesc pe această cale. Au invitat un șir de potențiali beneficiari la programul de internaționalizare și nu doar la programul de internaționalizare, dar și la alte programe care sunt promovate de Oda.

Vreau să-ți mulțumesc în primul rând pentru faptul că cumva ne-ai ridicat mingea la plasă, într-un termen așa mai mai sportiv. Fiindcă, într-adevăr, după denumirea proiectului, așa cum este competitivitatea, în viziunea donatorului, asta nu e altceva decât dezvoltarea capacităților personalului în cadrul companiei din mai multe perspective. Nu punem și nu ignorăm desigur și partea de echipament și dotări, tehnologii și așa mai departe, dar tehnologiile și echipamentul ar fi nimic fără personal bine pregătit, competitiv, care face față tuturor provocărilor care sunt la moment în mediul concurențial acerb, aș zice eu, și provocările care le au companiile noastre.

Totodată sunt plăcut surprins că am văzut în sală și reprezentanți ai mediului academic. Deoarece, de fapt, temelia și baza, da, o pune mama și tata cu șapte ani în urmă. Dar ulterior vine și mediul academic care vine în susținerea și în dezvoltarea capacităților umane. Ceea ce ar însemna că acest program pretind a spune va avea succes și are succes. Am început să-l implementăm împreună cu colegii de la Oda.

Și în două cuvinte vreau să vorbesc în general despre proiect. Sunt vreo trei slide-uri doar, să înțelegeți ce facem noi și ulterior să trec la câteva finanțări despre care ați menționat, care în viziunea noastră vor veni în sprijin aspectelor discutate anterior.

Deci proiectul are trei componente de bază și trei obiective. Asta e acces la finanțare pentru IMM-uri, reducerea poverii cadrului de reglementare, ceea ce spunem noi așa e frumos ca generic. Dar este vorba despre crearea unor reguli de joc și condiții pentru a face business în Republica Moldova cu mai puține obstacole și cu mai mici costuri administrative. Și încă o componentă importantă este promovarea la export și întărirea competitivității întreprinderilor de a concura în piețele externe. Toate aceste trei componente sunt interconectate în viziunea autorilor și echipei care a negociat atât din partea Guvernului, cât și din partea Băncii Mondiale acest proiect. Fiindcă o activitate este complementată cu alta și sunt multe activități care ulterior derivă din din aceste obiective, rezultând în finanțări care sunt oferite pentru mediul de afaceri.

Digitalizarea este un instrument de a atinge obiectivele despre care am menționat. Prin digitalizare vedem în primul rând suport pentru simplificarea procedurilor, reducerea poverii, reducerea costurilor administrative în obținerea tot felul de acte și hârtiuțe de la autoritățile statului. Totodată infrastructura calității este vizată la fel în în proiect, în calitate de o subcomponentă importantă, fiindcă exportul nu-l putem imagina fără certificări a produselor, fără fără aceiași trasabilitate a produselor despre care s-a vorbit anterior. Și nu în ultimul rând, facilitarea accesului la finanțare, care un instrument care este oferit la fel prin colegii noștri și partenerii de la Oda. E vorba despre accesul la finanțare prin garanții de portofoliu.

85 din sursele proiectului sunt au scop investițional. Avem un buget de circa 50 de milioane de dolari și care presupun de a fi implementate până la finele anului 2027. Puțin despre componente, am vorbit despre digitalizare, vorbim despre actele permisive, licențe, autorizații și obținerea lor, simplificarea procedurilor, reducerea costurilor prin dezvoltarea sistemelor informaționale care permit acces la distanță și obținerea documentelor permisive la fel. Un component important în crearea acelui mediu de afaceri este simplificarea procedurilor, duratei și a numărului de controale la care sunt supuse întreprinderile. Aici proiectul vine cu sprijin guvernului pentru a simplifica aceste proceduri, pentru a crea reguli de joc clare și de a promova inspecțiile în baza riscurilor, ceea ce s-a vorbit anterior. Adică riscurile sunt peste tot și trebuie să le luăm în calcul.

Păi le scriem și noi, le scriem prin regulamente, prin și așa mai departe.

Important să le rezolvăm.

Deci cu infrastructura calității am menționat, aici sunt vizate câteva instituții din domeniu, Institutul de Metrologie, Centrul de Acreditare, la fel și alte instituții din din acest domeniu. Accesul la finanțare vine prin fortificarea fondului de garantare a creditelor și aici banca vine cu suport direct prin capitalizarea fondului de garantare a creditelor, la fel și prin întărirea capacităților instituționale a echipei care din cadrul Oda care gestionează aceste activități. Și suntem bucuroși să să anunțăm că prima tranșă pentru decapitalizarea fondului a fost, mai bine zis, condițiile pentru capitalizarea și transferul primei tranșe a fost îndeplinit și suntem în proces acuma de, împreună cu colegii de la Oda, de a pregăti acei ultimi pași pentru a lansa fondul fondul de garantare cu garanțiile de portofoliu. Ce ar permite acest fond? Nu sunt surse financiare care sunt oferite direct unui unui agent economic. Este un instrument care permite de a asigura gajul, în momentul în care ne adresăm, vă adresați la o bancă și banca, evident că cere pe lângă alte aspecte legate de susținerea afacerii, riscuri și așa mai departe, cer și o parte de gaj. Păi iată anume banii ăștia sunt preconizați pentru a asigura bani cash, în cazul în care agentul economic nu are suficient gaj.

Și ultima componentă, aici sunt activități care vin direct în suportul agenților economici. Și dacă în sală sunt reprezentați din din domeniu, i-aș încuraja să asculte mai atent ce voi vorbi aici. Dacă anterior au fost așa chestiuni generale și un sprijin care este cumva indirect și are impact indirect asupra businessului, aici sunt programe concrete care vin în susținerea agenților economici care fac export, agenții economici care au dorința de a exporta, la fel și cei care sunt parte a lanțului valoric, ori furnizează servicii și componente pentru un exportator direct.

Misiunile de export, așa zisele B2B, care sunt organizate în cadrul proiectului, sunt în total patru B2B-uri, care două, una din care a fost organizată în toamna anului trecut. Urmează încă trei, a câte una în fiecare an. Nu e altceva decât conectarea companiilor locale, dependență de profil și dependență de planurile care le are, la buyeri din afara țării. Avem și primele rezultate pe programul de B2B care a fost anul trecut, în toamna anului, a fost țintită piața României. Deci după peste opt, nouă luni după finalizarea acelui B2B, la care au participat 57 de companii din Republica Moldova, au fost înregistrate un volum de vânzări de circa la export de circa 2,32 milioane de euro. Și asta încă nu este ultimul rezultat, fiindcă monitorizarea merge practic din din trei în trei luni.

Programul programul de suport și de impulsionare a exportului, cum îl numim noi, în toate sursele de media ăsta e numit program de internaționalizare, program care este gestionat cu suportul partenerilor de la de la Oda. Avem un obiectiv de 300 de firme care urmează să dezvolte capacitatea la export prin acces la servicii de consultanță în afaceri, la fel și dotarea cu careva echipament. Crearea programului de pregătire pentru export, la fel cu partenerii de la de la Oda. Aici se presupun circa 400 de companii din din sectorul IMM care sunt potențiali exportatori și care au nevoie de sprijin pentru a fi propulsați, a fi pregătiți și propulsați la export. Și ultimul ultima activitate la fel importantă în viziunea noastră și la fel susținută de Oda și de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, ăsta e programul de, așa numitul program de supplier linkages, cum se numește el în în actele, în documentele noastre. Este programul de integrare, am înghițit o literă, integrare în lanțurile valorice la export. 60 de companii în total în cadrul acestui program vor fi evaluate în primul rând și ulterior pregătite pentru, dependență de standardele care există la potențiali cumpărători ai componentelor care le produc aceștia, să fie integrați în lanțul valoric pentru producători locali, dar nu în ultimul rând și pentru producători din afara țării.

Componentă de granturi despre care am menționat anterior, pentru întărirea capacității la export. Vorbeam despre, am vorbit azi despre suport, despre sprijin. Proiectul, din păcate sau din fericire, nu știu, el este axat în special pentru cofinanțarea serviciilor de consultanță. Și aici avem, aș zice eu, provocări provocări mari, deoarece serviciile de consultanță și efectul lor nu este în permanență perceput la justa valoare. Multe companii, din păcate, evident că au nevoie de și de echipamente, dar serviciile de consultanță și valoarea lor sunt sunt subestimate, pe prim plan fiind pus echipamentul. Nu neg, este important, dar nu trebuie să uităm și de partea cealaltă, de pregătirea personalului pe toate domeniile și pe toate segmentele. Ori echipamentul fără fără personal bine instruit și fără operator nu are absolut nicio valoare. Programul presupune grant în valoare de 600000 RON. Sunt careva detalii aici în slide, în jur de 300 de companii până la finele proiectului le așteptăm în program. Și cofinanțăm, după cum am spus, parțial servicii de consultanță, dar și echipamente. Am, încercăm și noi să ne aliniem eventual la cererea și tendința existentă, dar nu lăsăm și nu punem pe planul doi totuși serviciile și promovarea componentei de servicii de consultanță pentru întărirea capacității personalului din cadrul companiei. Și aici vorbim despre servicii de un spectru foarte larg de servicii. Am avut mai multe discuții și înțelegeam că percepția este că dacă e program de internaționalizare, înseamnă că noi dezvoltăm și promovăm servicii de consultanță care vin în a promova, de a ne promova la export, nu știu, prin activități de marketing. Da, este important, prin alte activități de vizibilitate și așa mai departe, dar spectrul este mult mai larg. De a fi competitiv înseamnă a fi competitiv pe tot lanțul, începând de la furnizor și finalizând cu front office-ul și cu front desk-ul care interacționează cu clientul într-un final.

O listă, bine, sunt prezentate aici câteva puncte generice, că nu putem da nici într-un slide, nici în două, nici practic în cinci slide-uri serviciile care sunt eligibile în cadrul acestui proiect. De la dezvoltarea imaginii corporative până la dezvoltarea și integrarea sistemelor informaționale, procesul de producere, nu în ultimul rând, apropo, dacă tot vorbim despre certificări, Liliana a menționat, certificarea este parte a procesului de management, exact, dar și, dar procesul de management presupune și producerea. De asta vreau să atenționez că în calitate de servicii eligibile sunt inclusiv serviciile care țin de asigurarea și optimizarea procesului de producere în cadrul companiei.

Cam asta ar fi, nu vreau să anticipez întrebările, Cornel, de la tine.

Le am, le am.

Alea, da, te rog.

Mulțumesc mult pentru tabloul mare cu cu finanțări. Mi-a provocat, dacă sincer, interes ultimele două activități din din prezentare, care se refereau la programul pentru pregătire pentru export și programul integrare a lanțului valoric de aprovizionare. Ne puteți zice puțin mai multe despre ele, că sunt foarte importante și sunt chiar la tema panelului nostru. Dacă ne puteți da careva detalii pe pe parte de de program.

Aceste, da, sigur, mulțumesc, Cornel. Aceste două programe anticipează cumva într-o anumită măsură fondurile europene care urmează care urmează. De exemplu, programul de pregătire pentru export, din experiența Oda, din experiența noastră cu implementarea programului anterior, sunt marea majoritate a cazurilor atunci când compania, de fapt, se adresează pentru careva servicii de consultanță, dar ei ei nu înțeleg ce trebuie să facă pentru a exporta.

Da.

Ori programul respectiv vine în cu expertiză, deci consultanță consultanță și expertiză străină, care va permite evaluarea a circa 400 de companii din sectorul privat, cei care sunt exportatori, dar mai mult potențiali exportatori, care au potențial la la export. De a evalua și a efectua o o analiză pentru identificarea lacunelor care există în procese și nu doar și cu elaborarea unui plan de activități, de acțiuni pentru a se alinia la cerințele unei piețe de export. Ăsta e un exercițiu, ziceam despre planul de acțiuni, fiindcă acest program sau această activitate în viziunea noastră trebuie să asigure un flux de potențiali beneficiari la programele care sunt gestionate de partenerii noștri din cadrul Oda. Și nu este vorba despre potențiali beneficiari care urmează să vină mâine sau peste o lună, dar este, vă imaginați 400 de companii, deci nu este o cifră atât de mică. Ea trebuie să asigure un flux de proiecte de de finanțare în cadrul programelor guvernamentale. Și programul ăla de de integrare în lanțurile valorice are cam aproximativ aceeași idee, doar că expertiza care vine este axată în mare parte pe aspectul de producere și de standarde, certificări, echipamente. Este un audit, nu altceva, este un audit extern specializat, care la fel urmează să identifice lacunele pe aspectele de integrare cu potențiali producători locali și, de ce nu, ancorarea lor, adică mă refer la IMM-urile care vor fi beneficiare, la careva producători din afara țării. Și aici va fi efectuat un benchmark cu cerințele care sunt înaintate de producătorii din Uniunea Europeană, pentru a alinia procesul de producere și procesul de management din din cadrul companiilor la cerințele care sunt înaintate de potențiali cumpărători mari din din țările Uniunii Europene. Și nu în ultimul rând, Oda, mai bine zis, companiile care vor fi parte a acestui program și care vor promova programul vor fi ulterior incluși într-o bază de date gestionată de Oda și o platformă care asigură o vizibilitate pentru aceste companii în afara țării. Ori acces la această platformă au, deci producătorii mari vor avea producătorii și bănuiesc că au acuma deja platforma e funcțională, din câte eu cunosc, având acces la informații, la profilul acestor companii, respectiv în modul ăsta încercăm să facem vizibilitate și să promovăm companiile la export.

Mersi. 400 de companii e un număr important. Dacă ne raportăm că avem în Republica Moldova un total de vreo 2000 și ceva de exportatori, asta ar fi o cincime aproape. Dacă adăugăm încă cele 60 de jos, ar fi o cincime din numărul total de exportatori. Deci e un număr challenging așa. Și iată pe pe parte de challenging anticipați careva provocări cu implementarea proiectului sau dacă facem referință la careva rezultate anterioare?

Noi nu ne-am nu ne-am nu am coordonat, Cornel, cu provocările. Dar dar dat din întâmplare, da, asta probabil că e inteligența artificială a generat încă un slide.

Cu provocările.

Ceea ce ți-ai ți-ai venit.

Exact.

Noi vedem tot dacă discutăm despre servicii de consultanță și întărirea capacităților personalului din cadrul companiei, vedem mari provocări pentru noi și pentru piața serviciilor de consultanță din din Republica Moldova. Fiindcă donatorul atunci când a alocat aceste resurse, care au fost negociate inclusiv și este firesc cu guvernul, a considerat aceste resurse cu un obiectiv, aș zice eu, ascuns de a face un imbold pentru, inclusiv pentru dezvoltarea pieței serviciilor de consultanță din din Republica Moldova. Așa un un suport indirect care vine prin faptul că sunt cofinanțate serviciile de consultanță. Și perfect înțelegem că impulsionarea, de fapt, a pieței serviciilor de consultanță va spori încrederea companiilor și ei vor fi gata să plătească și să angajeze prin contracte noi servicii de consultanță în dezvoltarea afacerii, dacă acestea vor genera o valoare adăugată și un rezultat care sunt pe așteptările companiilor din din domeniu. Astea în viziunea noastră ar fi provocările de bază, de a încerca cumva și a ridica nivelul percepției în rândul companiilor, IMM-urilor, de a contracta servicii de consultanță, fiindcă acestea aduc valoare adăugată businessului.

Da, mersi. Acum mai mai ales, domnul Casian, că avem și asociația companiilor în consultanță și în management și cumva sunt niște eforturi de sincronizare, ceea ce ceea ce confirm 100% temerea sau cel puțin percepția de nontangibil a ceea ce ce produce consultanța. Vă mulțumesc mult. Liliana, ceva vreți să adăugați?

Da, am vrut.

Ăă.

Am vrut de fapt să mulțumesc foarte mult, Aurel, pentru mențiunea asta de focusare asupra serviciilor de consulting. Pentru că, într-adevăr, noi discutam și cu colegi asupra subiectului că am putea fi un pilon de ajutor antreprenorilor și am putea acoperi găurile care nu le au la capacitatea de management, la capacitatea tehnică, la multe alte lucruri. Și în acest context vreau să provoc toți colegii care sunt în breaslă să punem mână de la mână, să ne instruim și să ne dezvoltăm capacitățile și să venim în ajutor și în sprijin. Pentru că cei care văd companiile care investesc, mă refer la businessurile din Moldova care investesc în echipamente, care investesc în oameni, care investesc în astea și rămân fără oamenii ăștia și fără produs, noi nu avem cine să ne facă produsele. De aia trebuie să sprijinim atât partea de dezvoltarea noastră a consultingului, cât și a întreprinderilor. Și în contextul ăsta, mâine facem un exercițiu de B2B meeting, într-un fel partea asta de speed dating meeting, ceea ce înseamnă cei care sunt gata să vină și să facă cunoștință cu unii din consultanți ar putea s-o facă acum, pentru că vor fi centrați nemijlocit la evenimentul ăsta.

Vă mulțumim.

Mulțumim mult participanților. Iar până atunci eu vă provoc la un prânz întârziat, care are loc în spatele scenei și ne revedem la 13:00. Mulțumesc tare mult. Mersi. Mersi. Mulțumesc, mersi.

Mulțumim.

Mulțumim, colegi. Și acum, cum ziceam în primul panel, o să trecem imediat la standarde și certificări și la oportunități de finanțare. Și din perspectiva asta avem cei mai potriviți vorbitori să să ne spună despre aceste subiecte.

Și cu bucurie o să invit în scenă pe Liliana Buza, expert în certificări internaționale, business consultant, auditor calificat internațional și prin cumul administratoare Top Consulting. Vă rog s-o aplaudăm.

Mulțumesc.

Poftim.

Și-l invităm neapărat pe domnul Aureliu Casian, director executiv, Unitatea de Implementare a Proiectului Băncii Mondiale de Ameliorare a Competitivității. Domnul Casian, rafale de aplauze. Ați contribuit semnificativ la finanțările IMM-urilor.

Colegi, iată aveți, regia mi-a zis că aveți o prezentare.

Păi așa a fost.

Da? Eu propun în felul următor: să auzim mesajele cheie ale colegilor, respectiv Liliana, după care domnul Aurel și o să mergem cu cu întrebările. Mai întâi Liliana face prezentarea, dăm întrebări, după care trecem la domnul Casian. Suntem OK așa?

Da, da, super fain.

Cu sete, vă rog.

În primul rând vă mulțumesc mult pentru prezență și chiar mi-aș dori să puneți întrebări, pentru că eu sunt fată tehnică și tot ce înseamnă expertiza pe care o am, prefer să să fie transmisă, cum s-ar zice, pentru că nu prea mi-ar plăcea să să stau și s-o țin în mine. Dacă m-ați instrui pe care butonaș că nu merge pe ăsta.

Care-l simțiți acela e.

Vai de mine, mă scuzați.

Ceva se vede.

Ceva se vede, dar se vede de la sfârșit.

Da, cred că așa. Îmi cer scuze, eu așteptam pe.

Super.

Mulțumesc mult. Deja ați văzut toată prezentarea.

Mersi mult.

Am ajuns la cheie.

Deci, da. Eu sunt Liliana Buza și vă voi povesti astăzi din expertiza mea de peste 20 de ani din parte de experiență de implementare de tot ceea ce au zis colegii, că trebuie antreprenorul s-o facă. Și atunci atât pe parte de calitate, cât și pe parte de mediu, pe parte de siguranță ocupațională, pe parte de responsabilitate socială, deci este expertiza care o văd zi de zi, atât prin prisma consultanței, pentru că întâi citesc cartea, după care merg cu ei, facem instruirile și încercăm aia să facem la locul de muncă. După care mai am și o expertiză de auditor extern, ceea ce înseamnă că mai vin cu un ochi de soacră și mă uit dacă corespunde sau nu, dar nu pentru companiile în care eu fac consultanță. De aia tot ce vă povestesc, vă zic din ceea ce am văzut cu ochii mei și chiar aștept întrebări din partea voastră.

Disclaimer, sunt și soacre bune, Liliana.

Ăă, nu cred eu.

Nu? OK.

Ceea ce ziceam, că pentru ce avem nevoie de certificările astea? Păi iarăși hârtii, iarăși cineva ceva vrea de la noi, mai avem pe capul nostru diferite verificări, fiscul, ANSA, agenției de mediu, toată veselia. Și atunci, da, într-adevăr, povara asta asupra antreprenorilor este mult prea mare, dar este o credibilitate în fața clienților. Deci clientul și noi ca consumatori, noi avem nevoie să fim siguri în ceea ce mâncăm, în ceea ce îmbrăcăm, în ceea ce consumăm. Când construim casa aia sau reconstruim țara vecină, toată lumea vrea să fie sigură în materialele care le folosește. Și atunci corespunderea cerințelor astea unice internaționale, de fapt nu face altceva decât să dea un credit de încredere atunci când antreprenorul nostru iese pe o piață. Deci este o cerință internațională a rețelelor internaționale, în special cei care sunt din industria alimentară și cei care sunt din industria textilă știu foarte bine că în momentul în care vrei să intri pe piață, prima întrebare este: „OK, dar ai o certificare atât pe parte de sistem, cât și pe parte de produs?” În momentul în care nu ai, atunci ai a doua șansă, confirmi că produsul tău corespunde și atunci apar necesitățile de testare de produs și corespunderea normelor internaționale. În momentul în care tu nu ai parte de corespundere pe parte legislativă, atunci nu ai nicio șansă să mergi mai departe, nici măcar pe piața locală, dar ditamai pe piața internațională.

Ceea ce ține de concurență. Da, noi suntem conștienți că avem și o astfel de element ca concurența neloială. Avem ditamai produse care nu sunt calitative, care sunt importate și la noi în țară, dar mai ajung și pe alte piețe. Și noi ca antreprenori trebuie să facem față la la situație. Și atunci certificările astea la fel sunt un o confirmare că cineva cel puțin, cel puțin o dată în an vine și face o verificare la mine în companie și atunci îmi confirmă și mie, și clientului, dar și mediului că ele ele sunt OK, atât ca procese, cât și ca produse. În situația în care noi ca antreprenori nu avem o confirmare de corespundere a procesului nostru, noi nu putem proba că produsul de fapt corespunde. Și o cerință, hai să zicem așa cu roșu trasă prin toate standardele, prin toate cerințele internaționale, este abordare conceptuală față de risc, risk managementul. Deci în momentul în care antreprenorul de acum din 2018 este obligat, în situația în care mergeți pe o piață internațională, să efectueze evaluări de riscuri pe fiecare domeniu în care el activează. Ceea ce înseamnă atât pe procese administrative, cât și pe procese de producere. Ditamai dacă merge pentru o certificare de produs, cum este CE mark-ul, despre care am să discut un pic mai târziu, deci este un element obligatoriu care trebuie să fie inclus în documentația tehnică prezentată pentru certificările internaționale.

Un alt element care de fapt toată lumea îl pronunță cuvântul, dar puțini și conștientizează, este trasabilitatea, atât trasabilitatea de procese, cât și trasabilitatea produselor. În special în industria alimentară este o regulă obligatorie să confirmi trasabilitatea produsului. Dar fără digitalizarea despre care colegii ne povesteau, credeți-mă, este practic imposibil. Pentru că să faci manual la produse complexe cum sunt panificație, cofetărie sau ditamai mezeluri care au o sumedenie de în compoziție foarte, foarte multe ingrediente, deci este practic imposibil. De aia companiile care nu au capacitate nu pot face față acestor cerințe. Deci nu este o poveste de groază că nu toți pot să obțină certificatul. Ba da, se mai obține, din păcate, doar se obține, dar confirmarea că se corespunde cerințelor astea internaționale, din păcate trebuie să fie și ajunge după.

În ceea ce privește implementările sunt divizate, hai să zicem, ca primă parte împărțite, hai să zicem, pe parte de domenii. În special pentru că zicea domnul Garaz că este una din domeniile agroalimentare, domeniile de bază. În special în Moldova noi facem față și într-adevăr avem de mult implementate cerințele pe parte de siguranță a alimentului. Și avem foarte buni producători, mult mai buni decât sunt unii în Uniunea Europeană, pentru că am avut fericita ocazie să merg pe fabricile, inclusiv Germania, Austria. Sunt unele fabrici care sunt la o etapă sau la o condiție mai slabă decât sunt producătorii noștri care depun un efort extraordinar și investiții bune, mari pentru a corespunde la nivel internațional. De aia dacă să ne uităm din aspectul de agroalimentar, atunci cerințele pentru implementare de sisteme și pentru a intra pe piața europeană sunt: începând de la baza HACCP ISO 22000, continuând pentru următoarea etapă este IFSC-ul International Food Standard și BRC-ul British Retail Consortium, în dependență de piețele pe care se merge. Este partea de food safety, ceea ce înseamnă Global GAP-ul, ceea ce e o certificare de produs de fapt, dar include în sine și certificare de sisteme. Și nu în ultimul rând, în special pentru piețe așa mai specifice cum sunt piețele din Asia, este halalul și kosherul.

Da.

Respectiv în momentul în care se obțin certificatele astea, ele au ca bază aceeași structură. Nu înseamnă că trebuie să le faci pe toate o dată, dar ca bază inițială, ca bunele practici în industria alimentară, ele au aceeași aceeași bază. Dat fiind faptul că optăm și pentru partea de industrializare și într-adevăr avem companii bune, sunt standardele de sistem care sunt aplicate pentru toate companiile, dar în speță ceea ce ține industria textilă și industria electronică, partea de industrializare, automotivele inclusiv. Astea sunt în special standardele de calitate, standardul pe siguranța mediului, standardul pe parte de siguranță ocupațională. Și nu în ultimul rând, avem o colaborare foarte frumoasă cu organizația internațională OEKO-TEX, care merge pe parte de certificare de produse textile și laboratoare acreditate, în special pentru tot ce înseamnă textilele și produsele din piele: încălțăminte, centuri, genți și tot restul. Scopul la toate implementările astea nu este altceva decât confirmarea că produsele care sunt efectuate, sunt produse în speță sunt sigure. Deci bazate pe confirmări de testare de laborator și pe audite de terță parte. În momentul în care se face o implementare, se trece pe un drum nu foarte scurt, dar se începe de la o decizie. Decizia nu trebuie să fie spontană și deseori este că mie îmi trebuie un standard, cât costă? Deci nu este tocmai prima întrebare care ar trebui să și-o pună antreprenor în momentul în care merge pentru o implementare. Decizia trebuie să fie bazată pe o analiză de resurse pe care le are. Resurse mă refeream și la parte financiară, dar asta vă povestește inclusiv Aurel un pic după, cum facem rost și cum putem aplica la diverse proiecte, programe, dar și resurse umane. Din păcate, cea mai mare problemă cu care se confruntă antreprenorii este lipsa resursei umane. Și primul lucru pe care îl fac când îl întreb pe antreprenor atunci când mă contactează este care este dimensiunea companiei și cât personal este angajat, pentru a-mi da seama nici nu de nivelul de dezvoltare a companiei, pentru că asta este în timp și o vezi din din partea de cât timp e pe piață și astea, dar cât de mare capacitate are de a face față, inclusiv suplimentar cerințelor care sunt impuse de un standard internațional. Și da, sunt niște cerințe documentare, birocratice pe alocuri, dar care inspiră încredere și asigură un control al proceselor de producere și a proceselor administrative.

Pe locul doi este partea de a identifica resursele astea interne și a defini o persoană responsabilă din partea organizației și a identifica consultantul sau o persoană care să ghideze, să fie un manager de proiect pentru asta. Tot ce ține de identificarea persoanei, din păcate ne ciocnim cu situația că nu avem pe cine pune. Da, avem parte de lipsă de personal calificat, nu doar la nivel de executori, dar și la nivel managerial. Aici împreună cu colegii din ACAM discutam anterior despre partea de unele servicii de interim management, ceea ce ar putea să fie în multe proiecte o soluție pentru antrepreneuri care să angajeze o persoană pe o perioadă anumită în care să transmită responsabilitatea de gestiune a unui proces sau a unui proiect. Și atunci am putea face față cel puțin la implementare sau la partea asta de transmitere a know-how-ului mult mai rapid.

De asemenea, în momentul în care se definește și se merge pentru o bună implementare, este necesar compania să fie pregătită și să accepte documentarea și implementarea cerințelor. Implementarea nu înseamnă de a le avea pe polițe sau în mapă niște proceduri scrise.

Implementarea se recomandă a fi făcută prin infiltrarea instrumentelor de confirmare și după care faceți procedurile și instrucțiunile. Testăm întâi instrumentele, după care le punem și le documentăm.

Este unica din punctul meu de vedere soluție prin care poți vedea dacă într-adevăr instrumentul ăsta este valid sau nu. Nu în ultimul rând este acea evaluare de pericole sau evaluare de riscuri care este obligatorie deja în toate absolut sistemele de management internaționale.

Inițial evaluările de riscuri erau mai mult utilizate în domeniul financiar bancar atunci când se mergea și se solicita un credit, după care a fost transpusă evaluarea de riscuri pe parte de siguranță a alimentului. Și acum este absolut pentru toate și nu contează în ce domeniu activează compania, dar ea trebuie să facă o evaluare de pericole și evaluare de riscuri.

Se validează proiectul printr-un audit intern și printr-un audit extern, ceea ce înseamnă că se verifică tot ceea ce s-a implementat și se invită organizația de certificare.

Ceea ce ține de sisteme nu este altceva decât o parte din ceea ce trebuie antreprenorul să facă. Certificarea produselor este o latură foarte importantă pentru că noi intrăm într-o piață în care se cere obligatoriu, în special pentru cele practic 27 de categorii de produse, se cere așa numitul CE mark.

Respectiv CE markul ăsta conține auditul de proces despre care până acum am povestit, plus verificarea produsului cu testare de laborator. Ceea ce înseamnă în primul rând trebuie să fie definită produsul în ce fel de categorie intră și la ce fel de directivă europeană se atribuie.

Care sunt cerințele din documentele normative europene, care sunt testările care trebuie să fie efectuate, se caută autoritatea notified body, organul notificat pentru domeniul ăsta. Și sunt două categorii de produse, categoria de produse care este cu risc mai jos, care este suficient să fie o declarație de conformitate în baza dosarului tehnic a producătorului.

Și este produsul cu o categorie de risc mai sporit care este obligatoriu să fie trecut prin confirmarea a unui organism notificat la nivel internațional. Și aici iarăși apare lipsa și carența noastră de specialiști tehnici.

Pentru a elabora un dosar tehnic, noi avem nevoie de specialiști tehnici. Spre marele regret, eu personal de trei luni de zile caut o expertiză într-un domeniu, zicea colega despre deșeuri medicale, dar caut într-un domeniu la fel îngust pe parte de recipiente de plastic.

Deci noi nu avem nici măcar în România nu avem expertiză tehnică pe domeniul ăsta și intuiesc eu că am să-i pun mâna pe carte și atunci am să fiu nevoită să merg să găsesc organismul de certificare și să merg prin de la invers, da?

Să punem noi moldovenii să facem expertiză tehnică, pentru că în caz contrar noi nu putem face față la cerințele internaționale. De aia unica soluție care v-aș îndemna, spre care v-aș îndemna este să identificăm resursele potrivite și să găsim soluțiile pentru a acoperi lipsa de personal și lipsa de resurse financiare inclusiv care au nevoie antreprenorii.

Ce ține de personal, am văzut recent ideea sau proiectul de lege care va fi cu învățământul dual, care din punctul meu de vedere și văzând cum încetul cu încetul se infiltrează, se încadrează companiile, poate ar fi o soluție.

De aia ce ține de alte resurse deja rămâne să vedem cum se face față.