Dăm drumul? Da, da.
Bună ziua. Vă mulțumesc tuturor pentru că participați la această conferință de presă. Am participat la ședința comandamentului energetic de iarnă.
Aș vrea însă să încep cu un alt subiect. Dumneavoastră, ca jurnaliști, ați fost ținta unor atacuri agresive din partea unor oameni care vor să ne ducă înspre est și care vor să nu mai fim o democrație.
Drept pentru care, în calitatea mea de parlamentar de data aceasta, mă angajez să încerc să găsesc soluții prin care dumneavoastră, în timpul serviciului, când vă exercitați meseria de jurnalist, să fiți protejați în fața celor care nu înțeleg importanța muncii dumneavoastră. Nu vă respectă și, mai mult decât atât, vă pun siguranța în pericol. Eu asta consider că nu este normal într-o democrație.
Și acum, comandamentul energetic de iarnă l-am convocat pentru că avem temperaturi ceva mai scăzute în următoarele zile, în mod special mâine. Și am ținut să facem o monitorizare a situației producției de energie electrică, producției de gaz, să vedem în ce măsură ne acoperim consumul din producția internă sau dacă apelăm la importuri.
Cum stăm cu interconexiunile, cum reușim să ajutăm Republica Moldova, pe frații noștri de peste Prut. Și totodată, care este starea rețelelor, pentru că există punctual, posibile avarii, în general, în perioada sezonului rece.
Din perspectiva producției de energie electrică, nu vom anticipa probleme, din perspectiva adecvanței sistemului nu vor fi probleme. Este adevărat, în zilele în care nu ne ajută vântul, nu avem o producție de energie eoliană, așa cum este chiar și astăzi, așa cum va fi mâine și parțial poimâine.
România apelează și la importuri. Am luat toate măsurile care se impun pentru creșterea producției interne de energie electrică și vă dau câteva exemple.
Funcționează termocentrala Paroșeni din Valea Jiului, după o perioadă în care au executat anumite lucrări de reparație. Acum au un stoc de aproape 70.000 de tone de cărbune și pot funcționa dacă se impune din motive de siguranță sau din motive comerciale. Pot funcționa cam o lună și jumătate fără întrerupere, ceea ce este mult mai mult decât în ultimii ani.
De asemenea, la Complexul Energetic Oltenia, vom funcționa mâine cu cinci grupuri și jumătate, cum se spune acolo. Deci două la Turceni, trei la Rovinari și jumătate la Ișalnița.
Practic, am pornit tot ceea ce se poate porni în condiții de siguranță și am constatat și creșterea stocului de cărbune la Complexul Energetic Oltenia și vreau să-i felicit pe colegii de acolo pentru că am depășit jumătate de milion de tone. Acesta este un stoc dincolo de ceea ce se produce zilnic în Complexul Energetic Oltenia.
Deci permite fără probleme acoperirea unor episoade de ger sau acoperirea unor episoade în care consumul crește foarte mult și trebuie să ne bazăm pe patru sau pe cinci sau pe cinci grupuri și jumătate la Complexul Energetic Oltenia.
De asemenea, la Hidroelectrica avem un debit mai mare pe Dunăre, peste 6000 de m³/s. Este un debit foarte bun pentru perioada aceasta. Dânshii au făcut toate eforturile pentru a putea funcționa la Porțile de Fier, practic cu cinci grupuri, dintre care doar unul este cu o reducere de putere.
Iar în luna februarie se va termina o reparație majoră la grupul 1, hidroagregatul 1 este în reparații de cred că doi ani de zile. Deci, undeva din februarie, de la jumătatea lui februarie încolo, vom putea să mizăm pe toate grupurile de la Porțile de Fier 1.
Ca urmare a acestui fapt și rezerva de apă din lacurile de acumulare a crescut cu 1%, deși există în continuare secetă, practic. Este un deficit pluviometric.
Și atunci, pentru că a funcționat mai bine sau mai mult Porțile de Fier 1, a funcționat mai bine și mai mult, am putut să acumulăm mai multă apă în rezervele din lacurile de acumulare.
Pe zona de producție de energie electrică din gaz nu avem probleme, este în continuare principala sursă de producție de energie electrică în perioada sezonului rece, cu excepția zilelor în care centralele eoliene, despre care s-a spus că nu produc energie electrică, sunt chiar prima sursă de producție în România, ca urmare a faptului că bate vântul.
De asemenea, în zona de gaz am făcut o diagnoză asupra stocurilor disponibile. Suntem cu 1,8 și ceva miliarde normal metri cubi în depozite, ceea ce din punctul nostru de vedere asigură necesarul României pentru perioada sezonului rece.
Nu anticipăm să fie probleme. E adevărat, exportăm în fiecare zi în termeni comerciali, subliniez în termeni comerciali. Deci plătesc atât cât face acest gaz, frații noștri de peste Prut.
Exportăm peste Prut cam 5 milioane de normal metri cubi, importăm o cantitate similară pe relația cu Bulgaria și astăzi, după multă vreme, importăm chiar și pe relația cu Ungaria. Deci importăm o anumită cantitate pe la granița cu vecinii maghiari.
În fine, vreau să felicit Transelectrica pentru investițiile desfășurate în ultimii ani și în special în ultimul an. Și vă spun și de ce, pentru că e foarte important.
Capacitatea de import a României sau de interconexiune, import și export a României, a crescut și putem miza până la 4000 de MW în acest moment. Deci, apropo de știrile alarmiste care spuneau că atunci când importăm 2800 sau poate chiar 3000 de MW, sistemul românesc este în pragul colapsului, sunt complet false.
Sistemul românesc și interconexiunile, ca urmare a investițiilor de la Reșița-Panciova, de exemplu, sau de la Medgidia sau din alte părți ale sistemului energetic, putem să acomodăm, vă spuneam, importuri de până la 4000 de MW. Asta este o îmbunătățire semnificativă.
Mai mult decât atât, presupunând că România ar trebui să apeleze la capacitatea maximă a interconexiunilor, de aceea păstrăm apă în lacurile de acumulare pentru a putea să creștem producția hidro la nevoie, dincolo de ceea ce putem să facem pentru a crește producția pe bază de cărbune sau pe baza altor grupuri pe care le avem la dispoziție.
Deci, sub nicio formă, și o spun cu toată răspunderea, bazându-mă pe specialiștii din Dispecerul Energetic Național și de la Transelectrica și din tot sectorul energetic, lucrurile sunt calculate. Oamenii care încearcă să inducă panică în rândul românilor, habar n-au diferența între watt și volt sau nu vor să o știe sau pur și simplu se dezinformează în mod intenționat.
Toți acești parametri sunt monitorizați la secundă și nu s-a pus și nu se va pune sub nicio formă problema securității aprovizionării cu energie electrică și cu gaze pentru români. Mai mult decât atât, suntem gata să fim în sprijinul fraților noștri de peste Prut.
Și în final, aș vrea doar să vă spun că am mai făcut o recapitulare a ce s-a întâmplat anul trecut în sectorul energetic și cred că sunt date foarte utile. Și aici aveți o comparație între 2024 și 2023, o să vă las acest diapozitiv.
Și veți vedea că dacă la nuclear, de exemplu, suntem cu cifre similare, mizăm și am mizat pe cele două reactoare nucleare de la Cernavodă și își fac bine treaba, din păcate la hidro am pierdut undeva la 4000 de GWh în 2024.
Ca să înțelegeți dimensiunea, dacă în 2023 România a produs 57.371 GWh, în 2024 am produs numai vreo 52.997 GWh, deci cam cu 10% mai puțin.
Mă iertați, 4000 de GW, adică vreo 4 miliarde de kW? 4000 de GWh.
Deci hidro, de la 18.552 GWh... Nu, făceam transformarea din giga în kilo. De la 4...
Înțelegem mai degrabă 4 miliarde de kW. Sunt mult mai multe zerouri. Cert este că, într-adevăr, se confirmă că am avut un an foarte secetos.
Mai mult, am pierdut și la producția eoliană anul trecut, undeva de la 7500 la 6300. Deci vă dați seama, a bătut mult mai puțin vântul. Asta este realitatea, dar vă pot da și o veste bună, pe fotovoltaic am crescut de la 1600 la 2200, deci parcurile solare.
Și avem prosumatori, 1000 de GWh. Deci undeva la 2% din toată producția energetică a României de anul trecut a fost de la prosumatori. Și asta nu ține cont de ceea ce au consumat ei la locul unde au panourile fotovoltaice și stocare sau și stocare în mod ideal.
Da? Deci este practic producția lor netă, în care scădem consumul.
Acestea sunt datele principale. Evident că prioritatea României rămâne, pentru a avea siguranță energetică, facturi cât mai mici și o energie cât mai curată, să investească în sectorul energetic, lucru pe care noi l-am demarat.
Și proiectele pe care le-am început le vom continua anul acesta și deja știți cam pe ce mizăm pentru 2025. Vă rog. România este semnatară, alături de alte nouă state, a unei propuneri de sistare pentru livrările de gaze rusești prin conducte, că nu avem o astfel de interdicție în momentul de față, dar și gaz natural lichefiat.
Ce ne puteți spune, care ar fi... care au fost discuțiile cu celelalte state, cum a venit această inițiativă, dacă ar fi niște excepții pentru companiile europene care au, aduc gaz lichefiat din Rusia, de exemplu, în anumite proiecte, dar care nu plătesc taxe pentru Rusia.
Adică înțeleg că există un proiect Yamal LNG în Rusia, unde este, care este operat de o companie franceză, de exemplu. Într-adevăr, România a spus la fiecare Consiliu de Miniștri și a fost vocea mea și a altora și am spus că Europa nu își permite să fie dependentă de gazul rusesc.
Gazul natural lichefiat din Rusia nu trebuie să intre în Europa. La urma urmei a fost chiar inițiativa Belgiei, ministra Belgiei a venit cu această propunere în Consiliu, pentru că Belgia este un importator de gaz natural lichefiat din Rusia.
Și și-a dat seama că există contracte comerciale între companiile belgiene și furnizori de gaz natural lichefiat din Rusia și nu le putea încheia fără o reglementare la nivel european, ideal, care să interzică acest gaz.
Ea și-a asumat, sigur că alte state europene care sunt mari importatoare de gaz natural lichefiat din Rusia nu și-au asumat încă susținerea acestei poziții. România e norocoasă pentru că nu depinde de gazul rusesc și n-o să depindă.
Mai mult decât atât, facem tot posibilul ca Republica Moldova să nu mai depindă nici ea de gazul rusesc vreodată, pentru că dependența de gazul rusesc, care vine la început ca un, ca o binecuvântare deghizată într-un blestem de fapt, sau dacă vreți ca un blestem deghizat într-o binecuvântare, este un gaz ieftin care te face captiv.
După care ți se închide robinetul când ți-e lumea mai dragă și rămâi în plină iarnă în frig, așa cum se întâmplă cu locuitorii din Transnistria în acest moment. Deci România va susține acest demers, ne vom lupta la Bruxelles ca această interdicție să se aplice cât mai rapid la nivelul întregii Uniuni Europene.
Și sigur că suntem norocoși că avem gazul nostru și că practic pe sectorul de gaze suntem independenți energetic, dar cerem și altor state europene să manifeste această poziție de moralitate. Nu poți să vinzi, nu poți să plătești un gaz rusesc, o țară care a invadat Ucraina, un stat suveran și se află în război cu Ucraina de atâția ani.
În momentul de față aveți ceva date prin țară, sunt probleme în ceea ce privește livrarea de energie, sunt probleme pe rețea, pe tensiune, pe ceva de genul? Nu sunt probleme pe rețea, nu anticipăm probleme pe rețea, de altfel nu vor fi temperaturi atât de scăzute.
Și operatorii de distribuție, la fel Transelectrica, ei sunt pregătiți să intervină cu echipe suplimentare dacă punctual este nevoie. Au fost câteva zile, de exemplu, cu depuneri de chiciură pe linii, s-au rezolvat, dar nu anticipăm probleme la nivelul sistemului sau nici măcar probleme semnificative la nivel local.
Despre plafonarea prețurilor ce ne puteți spune? Așa cum știți, ne-am asumat ca în comitetul interministerial, care include și Ministerul Energiei, dar și Ministerul Finanțelor, ANRE, ANAF, Comisia de Prognoză și mulți alții, nu mai zic de reprezentanții sectorului, să avem o propunere finală până la sfârșitul acestei luni.
Ea va veni la pachet cu proiectul de buget, pentru că schema trebuie finalizată. Deci va fi final de ianuarie, poate prima parte sau începutul lunii februarie. Eu îmi doresc cât mai curând, sectorul energetic cere o clarificare, inclusiv producătorii, dar și furnizorii au nevoie de această predictibilitate.
Lucrăm pe mai multe scenarii, un scenariu este continuarea schemei așa cum este ea astăzi, pentru o perioadă, bineînțeles, limitată de timp, trei, șase luni de zile, în funcție de situația regională și de instabilitatea din Republica Moldova, din Transnistria, din Ucraina și așa mai departe.
Un buget pentru anul viitor v-ați gândit, ați analizat cât veți cere pentru 2025? Avem această analiză, n-o să cer public aceste lucruri, vreau să fac aceste discuții cu domnul ministru al Finanțelor, bineînțeles, cu premierul, cu colegii de guvern, așa se cuvine, să le vorbim între noi.
Sigur că toată lumea o să ceară poate mai mult sau își dorește mai mult. Cel puțin dacă vom continua schema de compensare plafonare, ceea ce pare a fi scenariul de bază, va trebui și ea finanțată pentru a putea să mai stingem din datoriile acumulate către furnizori.
Altfel, furnizorii vor intra în dificultate, ar putea să nu-și poată onora obligațiile de plată către distribuitori, ceea ce ar însemna că ar putea genera o problemă în lanț.
Deci veți cere un buget mai mare pentru anul acesta tocmai pentru a continua schema de plafonare a prețurilor? De asta vă spuneam că decizia vine la pachet și n-o ia doar Ministerul Energiei. Trebuie să discutăm și cu Ministerul Finanțelor și e o decizie asumată la nivelul întregului guvern.
Să vedem în ce formulă vom continua, de câți bani vom avea nevoie și cum putem să planificăm aceste plăți în timp pentru a putea să menținem și sănătatea sectorului energetic. Vă rog, doamna. Domnule ministru, spuneați că ați dat sau urmează să dați drumul cam la tot ce se poate pe cărbune.
Ne scoate cărbunele din iarnă? Cărbunele este util. Și vă întreb lucrul acesta tocmai pentru că ați anunțat că sunteți în oareșice discuții cu Bruxelles-ul pentru continuare, că, mă rog, cumva... Prelungire. Da, prelungirea restructurării la Oltenia.
Noi avem și în programul de guvernare acest principiu, nu poți să scoți grupuri pe cărbune, deci o producție în bandă, fără să le înlocuiești cu grupuri, de exemplu, pe gaz. Având în vedere întârzierile de la Ișalnița, dar și de la Turceni, și o bună parte dintre ele sunt obiective.
De exemplu, la Ișalnița nu s-a prezentat nimeni la licitație și au invocat faptul că prețurile pentru realizarea unor grupuri pe gaz pur și simplu au crescut foarte mult anul trecut. Și atunci valoarea la care era licitat proiectul Ișalnița, în baza unui studiu de piață de câteva luni înainte să fie urcată documentația pe SICAP, nu mai era atractivă pentru ofertanți.
Cu toate aceste argumente, cu argumente legate de securitatea energetică, de rolul României în regiune, de sprijinul pentru Republica Moldova și așa mai departe, noi vom merge la Bruxelles și vom negocia planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia, PNRR-ul jalonul care se referă la calendarul de decarbonizare și sigur, legea decarbonizării care putem, pe care putem s-o modificăm în Parlament.
Dar avem un termen la Valea Jiului de 2032 până când putem să mizăm pe cărbune. O variantă de lucru ar fi să propunem și la Complexul Energetic Oltenia ca în marja acestui interval de timp să avem o flexibilitate, în măsura în care se finalizează grupurile pe gaz treptat, să mai scoatem din grupurile pe cărbune din exploatare.
Dacă nu, oricum până în 2032 să putem miza pe cărbune, ceea ce ar fi o prelungire semnificativă. Ați vorbit despre temperaturi scăzute și despre faptul că principala sursă de energie rămâne gazul. Cum stăm la București cu producția de energie cu CET-urile?
Nu sunt probleme. Sigur că CET-urile sunt trei din patru din anii '60-'70 și funcționează pentru că există niște oameni foarte pricepuți la Elcen. În același, știți, noi am semnat în decembrie, din Fondul pentru Modernizare, 361 de milioane de euro pentru modernizarea celor trei CET-uri Sud, Progresul și Grozăvești.
Ceea ce este o mare realizare, sigur că ele trebuie făcute. Pentru a putea fi implementate, e nevoie ca Primăria Generală să-și plătească totuși datoria curentă pe care o are față de Elcen.
Încă o dată, cu toată bunăvoința, totuși vorbim de 1 miliard de lei datorie curentă și care a început să incomodeze implementarea acestor mari proiecte de modernizare. În caz contrar, ce se întâmplă?
Nu vom putea implementa aceste proiecte, deci vom rămâne cu CET-urile din anii '60-'70, este păcat. Ministerul Energiei a obținut 361 de milioane de euro, bani gratis din Fondul pentru Modernizare, a semnat deja contractele cu Elcen. Adică pierdem și banii ăștia.
Putem să-i pierdem și, sigur, și banii aceștia. Elcen nu se poate împrumuta pentru toată cofinanțarea, deci și băncile spun Elcen-ului: „Bun, mergi și recuperează-ți datoria de la Termoenergetica, de la compania primăriei.”
Primăria ce v-a transmis sau ce v-a zis? Deocamdată nimic sau în trecut nu au aceste fonduri disponibile. O clarificare, la ce o prelungire pentru funcționare până în 2032, că era vorba inițial, în declarațiile dumneavoastră, de doi-trei ani, nu până în 2032.
Ca termen maximal, ca o abordare în discuție cu Comisia, putem să ne gândim la 2032, având în vedere că atunci, până atunci în Valea Jiului putem să mizăm pe cărbune. Deci am putea și în Oltenia, care are o pondere mult mai mare în mixul de producție, vreo 15% în loc de 1%, să mergem până în 2032.
Și la Ișalnița, la centrala pe gaze, se va reface studiul, va crește valoarea investiției, ce se va întâmpla acolo? Asta ne străduim să deblocăm acum această situație. Sigur că probabil trebuie refăcut studiul, dar asta cere timp din nou.
Probabil e nevoie de bani în plus, putem să-i luăm tot din Fondul pentru Modernizare, asta rămâne să discutăm. Se pune problema atragerii unui al treilea partener în proiect și asta este discutată. Deci sunt mai multe variante pe masă.
Cât ar crește costurile la Ișalnița? Semnificativ. Semnificativ. Nu, nu putem discuta de dublare, dar și 20 sau 30% în plus, vorbim de niște zeci de milioane de euro bune.
În momentul de față vedem, în ultimele zile am avut mai multe creșteri de prețuri la pompă, deja motorina se apropie de 8 lei litrul. Având în vedere că avem și cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană, în urmă cu doi ani am mai avut o situație de genul la pompă.
Atunci guvernul a intervenit cu acea compensare de 50 de bani pe litru. Se discută, se ia în calcul, în cazul în care vom avea creșteri succesive la pompă, să se ofere un astfel de ajutor anul acesta?
Evident, nu e doar decizia Ministerului Energiei și în trecut noi am fost cumva coparticipanți, din ce-mi țin minte, pentru că era domnul ministru Popescu atunci. Dacă se va impune, putem să susținem sigur cu asigurarea sursei de finanțare, pentru că noi în bugetul Ministerului Energiei nu vom putea avea acum fonduri pentru așa ceva.
Dar la cum arată situația acum, nu s-ar impune? Sau... Haideți să vedem, știți cum e cu prețul la petrol, barilul el variază la nivel global în funcție de foarte multe variabile. A mai început să crească în ultimele zile.
Sigur, dar vine și administrația Trump, poate că o să-și crească producția, vedem ce se întâmplă cu prețurile. Deci haideți să analizăm situația și cred că la nivelul guvernului se va lua cea mai bună decizie.
Revenim puțin la plafonare, dacă se poate, să ne spuneți, există riscul ca de la 1 aprilie să vedem o explozie la facturi? Deja vedem unele oferte de prețuri cu până la 13 ori mai ridicate.
Da, orice furnizor, sigur că e liber să facă orice ofertă. Unele sunt absurde și parcă indică lipsa de dorință a unui furnizor de a-și păstra clienții.
Toți românii trebuie să verifice site-ul ANRE, să se uite pe ce oferte au și să nu meargă după oferte care sunt fantasmagorice. Și care sunt și de 13 ori mai mari.
Da, este o, cum să vă spun, nu spune altceva decât că acel furnizor nu mai vrea să furnizeze, vrea să-și piardă toți clienții. Să se uite pe site-ul ANRE că sunt oferte bune și acum, dar încă o dată, dați-ne voie acest răgaz de câteva săptămâni să venim cu o decizie finală precum va arăta perioada de după 1 aprilie.
Și încă o chestiune, dacă se poate, pe altă temă. Dacă ați finalizat reorganizarea ministerului și la câte posturi veți renunța? Lucrăm la asta. Noi am demarat practic săptămâna trecută, un proiect de reorganizare la nivelul unui minister durează cam două luni de zile, inclusiv adoptarea în guvern, avizarea interministerială.
Dar cu siguranță vizăm reducerea aparatului, deci eliminarea posturilor vacante, sunt un număr de 80 aproximativ. Și din 280 de posturi ocupate, între 10 și 20% dintre colegi, în urma concursurilor pe care le vor susține toți colegii mei, vor pleca acasă.
Deci nu vă gândiți la anumite secții, ci pur și simplu din total cei care nu reușesc să depășească pragul de competență pleacă acasă? Vom face și o analiză pe fiecare direcție în parte, pentru că, nu știu, dacă mă refer la Direcția de Investiții, acolo colegii au atras 14 miliarde de euro.
Deci nu pot să spun că sunt și colegi care ar putea munci mai mult, dar n-o fac. Deci o să analizăm și fiecare structură în parte, dar cert e că per total în aparatul ministerului, deși, repet, cred că suntem printre cele mai mici ministere din guvern și cu certitudine avem cele mai mici salarii, noi și Economia, dar înțeleg că la Economie cumva se mai reglează lucrurile ca urmare a lipirii părții de digitalizare. Asta este.
Deci nu sunteți eficienți. Mulțumesc tare mult. Adică chiar nu vor clienți.
