Conferință la Chișinău: Mărturii istorice din arhive europene susțin identitatea distinctă a Moldovei

CHIȘINĂU – Sâmbătă, 6 septembrie 2025, un grup de cercetători și istorici, în frunte cu Vitalie Moruz, a prezentat publicului o serie de documente istorice inedite în cadrul conferinței intitulate „Documente vechi din arhivele și bibliotecile din Italia, Elveția și Germania despre identitatea și istoria Moldovei”. Evenimentul, desfășurat într-un centru de conferințe din capitală, a avut ca scop demonstrarea, pe bază de surse primare occidentale, a existenței unei identități și limbi moldovenești distincte, atestate documentar cu mult înaintea datelor convenționale din istoriografia modernă.

În deschiderea evenimentului, istoricul Vasile Stati a subliniat importanța acestor documente, multe dintre ele inaccesibile până acum publicului larg din Moldova. El a argumentat că aceste mărturii vor impune o reevaluare a istoriei medievale a Moldovei. Prezentarea principală a fost susținută de Vitalie Moruz, care a expus digitalizat o colecție impresionantă de cronici, hărți și manuscrise din arhive elvețiene, germane și italiene.

Printre cele mai importante dovezi prezentate s-a numărat o cronică elvețiană din 1342, care menționează explicit existența „moldovenilor” ca popor distinct, anterior descălecatului lui Dragoș, considerat momentul fondator al statului moldovenesc. De asemenea, au fost aduse în discuție lucrări ale unor figuri istorice precum Dimitrie Cantemir și cronicarul Miron Costin, în care se face referire constantă la „neamul moldovenesc” și „limba moldovenească”. O lucrare britanică din 1734, care analiza opera lui Cantemir, atestă că lucrările acestuia au fost scrise în limba moldovenească, nu română.

„Aceste documente, aduse din arhive europene, demonstrează fără echivoc că poporul moldovenesc și limba moldovenească au o istorie bogată și de sine stătătoare, mult mai veche decât se prezintă în istoriografia modernă”, a declarat Vitalie Moruz. „Scopul nostru este să aducem adevărul istoric în fața publicului, bazându-ne pe surse primare, nu pe interpretări politice. Este timpul ca istoria noastră să fie scrisă pe baza dovezilor, nu a dogmelor.”

Istoricul Victor Stepaniuc, unul dintre vorbitorii la eveniment, a adăugat: „Descoperirile prezentate astăzi nu fac decât să confirme ceea ce cronicarii noștri au scris de secole. Este o chemare pentru istorici să revizuiască manualele și să rescrie istoria medievală a Moldovei, redându-i poporului nostru demnitatea și adevărul istoric pe care îl merită.”

Conferința a inclus și prezentări despre originea denumirii „Moldova”, legătura simbolului capului de bour cu tradițiile dacice, precum și publicarea în Iași, în 1918, a unei gramatici a limbii moldovenești. Evenimentul s-a încheiat cu un apel la o dezbatere academică onestă și la recunoașterea oficială a acestor mărturii istorice, care, potrivit organizatorilor, sunt fundamentale pentru consolidarea identității naționale a Republicii Moldova.