Incluziunea persoanelor cu dizabilități: reforme sociale și servicii extinse, discutate la Parlamentul Republicii Moldova

Chișinău, 5 decembrie 2025 – Comisia parlamentară pentru protecție socială, sănătate și familie a organizat vineri, în Sala Europa a Parlamentului, masa rotundă cu genericul „Incluziunea persoanelor cu dizabilități – prioritate națională și angajament comun”. Evenimentul, desfășurat în contextul Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități, a reunit oficiali guvernamentali, parteneri internaționali și reprezentanți ai societății civile pentru a evalua progresul reformelor sistemice, în special reforma „RESTART”, și pentru a stabili prioritățile viitoare în armonizarea legislației naționale cu Convenția ONU.

Reuniunea a servit drept platformă de dialog între legislativ, executiv și beneficiari, având ca scop identificarea soluțiilor concrete pentru creșterea gradului de protecție socială și facilitarea accesului la servicii esențiale. Președintele Comisiei, Adrian Belîi, a subliniat în deschidere necesitatea unei abordări pragmatice, orientate spre rezultate tangibile în transpunerea standardelor internaționale.

„Dorim să ne auzim reciproc, periodic, și să facem pași concreți în transpunerea prevederilor Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Este un angajament comun să asigurăm trecerea de la modelul medical la cel social și de drepturile omului”, a declarat Adrian Belîi.

Discuțiile s-au axat pe trei paneluri tematice, moderate de vicepreședinta Comisiei, Marina Morozova: progresele și provocările în implementarea Convenției, accesul la servicii de sănătate și rolul societății civile în monitorizarea respectării drepturilor.

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a evidențiat importanța dezinstituționalizării și a integrării persoanelor cu dizabilități în comunitate și pe piața muncii. Oficialul a punctat că prioritatea ministerului rămâne revizuirea criteriilor de stabilire a dizabilității, punând accent pe aspectele sociale, nu doar pe cele medicale.

„Aceasta este și va fi o prioritate pentru Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Ne propunem să combinăm incluziunea socială cu programul național de dezinstituționalizare. Am vizitat recent o casă comunitară și am văzut cum persoanele cu dizabilități pot avea o viață demnă, interactivă și susținută, departe de izolare”, a menționat Natalia Plugaru. Ministra a reafirmat și angajamentul instituției pentru politici active de angajare în câmpul muncii, considerând independența financiară un pilon al demnității umane.

Secretarul de stat Vasile Cușcă a prezentat o radiografie detaliată a situației actuale, menționând că în Republica Moldova sunt înregistrate aproximativ 162.000 de persoane cu dizabilități, dintre care circa 13.000 sunt copii. Oficialul a raportat rezultatele preliminare ale reformei „RESTART”, care a permis extinderea semnificativă a serviciilor sociale.

„Datorită restructurărilor efectuate, serviciul «Echipa Mobilă» și-a mărit considerabil capacitatea, triplând numărul vizitelor la domiciliu, ceea ce se traduce printr-o eficiență sporită și o grijă mai mare față de beneficiari. De asemenea, am extins serviciul de asistență personală, ajungând la peste 2.000 de noi beneficiari”, a precizat Vasile Cușcă.

Secretarul de stat a subliniat și eforturile de investiții în infrastructură pentru asigurarea accesibilității, precum și modernizarea serviciilor oferite de Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie și Reabilitare (CREPOR), care și-a diversificat gama de servicii pentru persoanele cu dizabilități locomotorii și de vedere. În ceea ce privește prestațiile sociale, s-a menționat că pensia minimă pentru dizabilitate severă, cumulată cu alocația de îngrijire, ajunge în prezent la aproximativ 2.950 de lei, autoritățile continuând eforturile de indexare și ajustare a acestor sume.

Evenimentul a inclus intervenții din partea reprezentanților Ministerului Sănătății, Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și ai Alianței Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități, care au adus în discuție necesitatea unei colaborări intersectoriale mai strânse pentru eliminarea barierelor birocratice și fizice din societate.