Maia Sandu solicită extinderea evaluării extraordinare a judecătorilor și măsuri legislative urgente pentru stoparea tergiversării dosarelor

Chișinău, 30 decembrie 2025 – Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a susținut astăzi o conferință de presă în care a cerut Parlamentului și Guvernului acțiuni ferme pentru accelerarea reformei justiției. Șefa statului a solicitat extinderea mecanismului de vetting (evaluare externă extraordinară) pentru a include și judecătorii din prima instanță care au examinat cauze de corupție începând cu anul 2017, denunțând totodată tergiversarea intenționată a dosarelor de rezonanță, inclusiv a celor legate de frauda bancară.

În cadrul discursului său, Președinta a salutat adoptarea recentă de către Parlament a Legii nr. 333 privind sporirea transparenței în administrarea sistemului judecătoresc, dar a subliniat că eforturile de curățare a sistemului trebuie intensificate. Maia Sandu a atras atenția asupra faptului că, deși există progrese în anumite zone ale justiției, o parte dintre judecători și procurori continuă să colaboreze cu grupurile criminale, folosind tactici procedurale pentru a amâna sentințele până la prescrierea faptelor.

„Din păcate, există în continuare zone ale sistemului în care actori din justiție continuă să colaboreze cu infractorii și încearcă din răsputeri să păstreze elemente ale sistemului vechi, corupt. Unii judecători admit intenționat tergiversări în examinarea dosarelor și putem presupune că o fac cu scopul de a obține beneficii ilegale”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a prezentat o serie de date alarmante privind durata examinării dosarelor de mare corupție și crimă organizată. Printre exemplele invocate se numără un dosar vizând un grup criminal organizat, aflat în instanță de 11 ani, și un altul privind traficul de droguri, care trenează de 7 ani. De asemenea, șefa statului a menționat dosarele privind frauda bancară din 2013, 2018 și anii următori, care sunt încă blocate în proceduri, subliniind ridicolul situațiilor în care, într-un interval de trei ani, sunt audiați doar trei martori.

Pentru a contracara aceste practici, șefa statului a solicitat Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și Parlamentului să revizuiască mecanismul de vetting. Președinta propune lărgirea categoriilor de subiecți supuși evaluării externe, astfel încât să fie incluși toți judecătorii din prima instanță care, din 2017 până în prezent, au gestionat dosare de corupție și acte conexe.

Un alt punct critic abordat în cadrul conferinței a fost problema persoanelor condamnate care părăsesc teritoriul Republicii Moldova înainte de pronunțarea sentinței definitive, folosind adesea regiunea transnistreană pentru a se ascunde. Maia Sandu a cerut Guvernului îmbunătățirea cadrului legal pentru a preveni eschivarea de la executarea pedepsei, inclusiv prin simplificarea procedurilor de dare în căutare.

Referitor la mandatele actuale din sistemul de autoadministrare judecătorească, Maia Sandu și-a exprimat susținerea pentru menținerea Ministrului Justiției în componența Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) până la finalizarea reformelor structurale, argumentând că prezența executivului este încă necesară pentru a asigura ireversibilitatea schimbărilor.

„Reforma justiției este foarte importantă și pentru funcționarea statului, și pentru procesul nostru de aderare la Uniunea Europeană. Dacă măsurile întreprinse până acum se dovedesc insuficiente, trebuie să mergem mai departe, să corectăm, să accelerăm și să amplificăm această reformă”, a conchis Președinta Republicii Moldova.

Contextul Reformei

Reforma justiției și combaterea corupției reprezintă pilonii centrali ai mandatului președintei Maia Sandu și condiționalități esențiale în parcursul de integrare europeană al Republicii Moldova. Procesul de evaluare extraordinară (vetting) a judecătorilor și procurorilor a fost lansat pentru a elimina din sistem persoanele cu probleme de integritate și averi nejustificate, fiind sprijinit de partenerii externi de dezvoltare și monitorizat de Comisia Europeană.

Doamnelor și domnilor, urmează conferința de presă susținută de președinta Republicii Moldova, doamna Maia Sandu. Doamna președintă, aveți cuvântul.

[Maia Sandu] Bună dimineața. Ieri, Parlamentul a adoptat Legea numărul 333 privind sporirea transparenței în administrarea sistemului judecătoresc și al procuraturii și consolidarea integrității judecătorilor care examinează cauze de corupție. Am văzut mai multe reacții pe marginea acestei inițiative și vreau să îmi expun și eu punctul de vedere, în special în contextul ultimelor evoluții din sistemul de justiție.

În ultimii ani, am făcut mai multe eforturi pentru a curăța și a reforma justiția și pentru a asigura condiții mai eficiente de combatere a corupției. Cred că putem spune că în unele zone ale justiției, lucrurile au început să funcționeze mai bine, s-au îmbunătățit, inclusiv datorită faptului că o parte dintre judecători și procurori își fac lucrul onest, în conformitate cu legea, nu se eschivează de la responsabilitate.

Dar, din păcate, există în continuare zone ale sistemului în care actori din justiție continuă să colaboreze cu infractorii și încearcă din răsputeri să păstreze elemente ale sistemului vechi, corupt. E suficient să ne uităm la durata examinării dosarelor, mai ales a celor de rezonanță. Vreau să aduc doar câteva exemple din informația care este disponibilă public.

Un dosar care vizează un grup criminal organizat este examinat în instanță deja de 11 ani. Au mai rămas doar patru ani până la expirarea termenului de prescripție, așa cum s-a întâmplat în cazul dosarului Landromat.

Un alt dosar, la fel, care vizează un grup criminal organizat, acuzat de trafic de droguri, se află în instanță de șapte ani. Un alt dosar pe un caz de delapidare a averii străine se află în instanță de 11 ani. Un alt caz similar, un dosar care se află în instanță de nouă ani.

Dosare pe frauda bancară și spălare de bani. Un dosar cu privire la escrocheriile de la Banca de Economii se examinează în instanță din 2013. Alte dosare care vizează frauda bancară, din 2018, din 2019, din 2020, din 2021, din 2022 și tot așa.

Într-un dosar, în trei ani, au fost audiați doar trei martori. În alt dosar, în cinci ani, au fost audiați cinci martori. Concluziile vi le faceți dumneavoastră. Dar, după mine, aceste exemple sunt o dovadă clară că unii judecători admit intenționat tergiversări în examinarea dosarelor și putem presupune că o fac cu scopul de a obține beneficii ilegale.

Ce se întâmplă cu aceste cazuri? Cine sancționează asemenea comportamente? Nu am văzut reacții ferme din partea organelor de autoadministrare. CSM-ul ar fi trebuit să ia atitudine mai serioasă față de aceste cazuri.

Când am început curățenia în sistem, am sperat că dacă facem evaluarea extraordinară în instituțiile cheie din justiție, ulterior, evaluarea ordinară va completa acest efort. Vedem că acest lucru nu se întâmplă suficient. Schemele de sabotaj și de corupție din sistemul justiției nu au dispărut.

Avem semnale tot mai îngrijorătoare privind sabotarea și eschivarea de către unii judecători din primele instanțe de la examinarea cauzelor importante pentru țară, contând pe faptul că nu vor fi supuși exercițiului de vetting, adică evaluare externă extraordinară. Din cauza iresponsabilității unor actori din justiție, există riscuri majore că nu va exista finalitate pe unele episoade ale dosarului frauda bancară.

Nu putem asista neputincioși la aceste abuzuri. Trebuie să mergem înainte cu măsuri ferme, astfel încât să avem o justiție integră și eficientă, iar combaterea corupției să producă rezultate. De aceea, cred că inițiativa legislativă a Parlamentului, adoptată ieri, este una potrivită.

Prin inițiativa Parlamentului, s-a propus includerea în procesul de evaluare extraordinară și a unor judecători din prima instanță, adică a celor care din 2017 au examinat sau examinează dosare de corupție și acte conexe corupției. Eu cred că trebuie să mergem și mai departe, mai ales că și raportul de extindere din 2025 al Comisiei Europene recomandă modificarea legislației pentru a prevedea evaluarea externă obligatorie a tuturor judecătorilor specializați în anticorupție, inclusiv a celor din colegiul specializat din prima instanță, de către comisia de evaluare externă relevantă.

Așa cum ziceam, eu cred că trebuie să mergem și mai departe și, în acest sens, solicit Parlamentului, Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii și altor autorități responsabile să analizeze, în cadrul unui grup de lucru, și să inițieze de urgență măsuri privind revizuirea mecanismului de vetting în vederea lărgirii categoriilor de judecători care să fie supuși evaluării externe extraordinare și/sau accelerarea procedurilor interne ale colegiului din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în evaluarea performanței judecătorilor.

Reforma justiției este foarte importantă și pentru funcționarea statului, și pentru procesul nostru de aderare la Uniunea Europeană. Dacă măsurile întreprinse până acum se dovedesc insuficiente, trebuie să mergem mai departe, să corectăm, să accelerăm și să amplificăm această reformă. Și asta vom face.

Încă o problemă pe care vreau să o abordez, o problemă urmărită și discutată pe larg în societate în aceste zile, este despre faptul că persoane care își așteaptă sentința părăsesc teritoriul controlat de autoritățile constituționale înainte de pronunțarea acesteia. Regiunea transnistreană este folosită tot mai des pentru eschivarea de la ispășirea pedepsei.

Și procedurile de dare în căutare a persoanei condamnate sunt ineficiente, pentru că presupun termeni care pun în pericol posibilitatea de a localiza persoana și, astfel, se pierde șansa ca aceasta să fie adusă în fața justiției și să se facă dreptate. În acest sens, solicit Guvernului îmbunătățirea cadrului existent și întreprinderea măsurilor legislative necesare de prevenire a eschivării persoanelor condamnate de la executarea pedepsei, inclusiv prin simplificarea procedurii de dare în căutare a persoanei, odată cu pronunțarea sentinței și a măsurii de arest în scopul executării sentinței.

La final, vreau să recunoaștem și să apreciem efortul oamenilor onești din sistem, judecători și procurori care își fac munca cu responsabilitate, în pofida presiunilor din partea grupărilor corupte. Dar e nevoie ca toți judecătorii și toți procurorii să aibă un comportament corect, în toate instituțiile și la toate nivelurile. De aceea, reformele vor continua. Vă mulțumesc.

[Moderator] Mersi. Acum vom prelua și câteva întrebări din partea colegilor din presă. Invit TV8.

[Sergiu Gurdăiș] Bună ziua, Sergiu Gurdăiș, TV8. Doamnă președintă, v-ați referit la cei care reușesc să fugă în regiunea transnistreană. Cereți îmbunătățirea cadrului existent și simplificarea procedurii de dare în căutare. Totuși, ei fug până la darea unei sentințe și atunci ce facem?

[Maia Sandu] Exact în acest sens solicit Guvernului și Parlamentului să vină cu soluții, pentru că am văzut câteva cazuri când cei care erau vizați de un dosar sau altul aveau interdicția de a părăsi țara, dar această interdicție nu este suficientă. În condițiile Republicii Moldova, când avem o zonă care nu este, o regiune care nu este controlată de autoritățile constituționale, și vedem cum acolo, și nu doar în regiunea transnistreană, pentru că cei mai mulți care se ascund acolo se ascund nu doar în regiunea transnistreană, ei se ascund în spațiul protejat de armata rusă care se găsește ilegal pe teritoriul Republicii Moldova.

De aceea vreau ca Guvernul, și bineînțeles cu Parlamentul și în consultare cu alte instituții, să țină cont de aceste riscuri foarte specifice Republicii Moldova și să vină cu soluții concrete.

[Moderator] Vă mulțumim. Pro TV.

[Iulia Pascari] Iulia Pascari, Pro TV. Doamnă Sandu, vreau să vă întreb despre condamnarea lui Vlad Filat în Franța și, deci, și el a fost dat în căutare internațională prin Interpol. Ce urmează să întreprindă autoritățile și când va fi o decizie finală? Pentru că cei de la poliție spun că procurorii trebuie să ia o decizie dacă va fi reținut sau nu. Procuratura Generală pasează spre Ministerul Justiției, iar Ministerul Justiției spune că trebuie să fie o decizie finală a instanței și nu oferă un răspuns clar.

[Maia Sandu] Președinția nu are prerogative în acest sens. De aceea, răspunsurile trebuie să le obțineți în continuare de la Ministerul Justiției. Și eu cred că răspunsul pe care l-ați exprimat și dumneavoastră acuma este corect, că se așteaptă decizie finală.

[Moderator] Platforma Politic, vă rog.

[Eduard Măciac] Eduard Măciac, Politic Media. Doamnă președintă, vreau să vă întreb cum vedeți dumneavoastră decizia de ieri a Parlamentului de a prelungi mandatul ministrului Justiției în Consiliul Superior al Procurorilor. Moldova s-a angajat ca până în 2026 ministrul Justiției să plece din CSP pentru a, să spunem, nu avea o influență politică. S-a decis prelungirea mandatului până în 2028, acolo cu anumite competențe mai reduse, legate de disciplină și, cum vedeți faptul că ministrul Justiției va rămâne până în 2028 în CSP?

[Maia Sandu] Eu susțin această decizie pentru că reformele nu s-au încheiat și motorul reformelor este Guvernul, inclusiv Ministerul Justiției, și nu sistemul per se. Tocmai am discutat despre faptul că sistemul nu reușește să prin autoadministrare să facă ordine până la capăt în sistem și de aceea e nevoie acuma de extinderea evaluării externe extraordinare.

În rest, cred că este o idee bună și faptul că Parlamentul a decis să reducă sau să limiteze rolul ministrului Justiției în raport cu situațiile disciplinare care se examinează. Dar pe reforme, e nevoie în continuare de leadership-ul Guvernului, pentru că Guvernul și autoritățile sunt cele care promovează aceste reforme.

[Eduard Măciac] Da, și o întrebare: cum vi se pare sau cum vedeți dumneavoastră, în calitate de președinte, mersul dosarului cu Vladimir Plahotniuc? Asistăm la prezența unor martori, procurorii tatonează terenul. Cum vedeți?

[Maia Sandu] Dumneavoastră înțelegeți că eu nu am cum să comentez pe un dosar concret, unul sau altul. Am discutat aici despre exemple de tergiversare a dosarelor, informație publică. Despre asta putem să discutăm cu toții și să ne facem concluzii. Despre cum se desfășoară un caz sau altul care se examinează în instanță, nu putem să comentăm, pentru că aceste lucruri vor fi folosite împotriva justiției.

[Eduard Măciac] Dar faptul că se extinde lista de judecători care urmează să fie supuși evaluării externe, nu va trena cumva în timp? Pentru că asistăm la extinderea la altor complete, până acum erau cei din anticorupție, se vorbește și despre extinderea în domeniul colegiilor penale. Deci asta va crea o, să spunem, o tergiversare în sistem, de sau cum?

[Maia Sandu] Nu cred că această tergiversare va fi mai mare decât cea despre care am vorbit mai devreme, pentru că fără evaluare externă extraordinară, pe cazuri de rezonanță, de importanță națională, cu impact asupra securității naționale, vedem din 2013, vedem 11 ani, vedem 10 ani și tot așa. Deci, sigur că întotdeauna o reformă presupune și niște incomodități, o anumită stare de ajustare și de identificare a soluțiilor pe termen scurt.

Dar dacă nu am avea aceste situații cu dosare amânate timp de mai mult de 10 ani în așteptarea expirării termenului de prescripție, pentru că asta se încearcă. Acolo unde avem peste 10 ani, e foarte clar că judecătorii nu fac altceva decât să aștepte, și ei și potențialii inculpați, să aștepte expirarea termenului de prescripție.

E mai bine să avem unu, doi, trei ani de, cum să zic eu, schimbări în sistem, dar după aia să ne asigurăm că lucrurile merg așa cum scrie legea, decât să asistăm la un proces care se numește tergiversarea la nesfârșit și să vedem cum cei care sunt vinovați de abuzuri majore în raport cu statul Republica Moldova și cetățenii săi sunt scoși basma curată, pur și simplu prin lipsă de acțiune.

[Jurnalistă] Dar o întrebare de concretizare. Procesul ăsta de lărgire a judecătorilor care urmează să fie evaluați, vă referiți ca să fie evaluați toți judecătorii sau sunt anumite categorii? La care vă referiți?

[Maia Sandu] Așa cum am citit din lege, legea care a fost aprobată ieri se referă la categoria de judecători din prima instanță, pentru că știți că până acum evaluarea a avut loc la CSJ, la Curțile de Apel, la CSM, evident CSP, în cazul procurorilor. Acum se vorbește de judecători din prima instanță care, începând cu anul 2017, au examinat sau continuă să examineze dosare de corupție sau acte conexe corupției.

Eu propun, solicit, dacă vreți, Guvernului și Parlamentului să examineze extinderea acestei liste, dar acest lucru să se facă într-un proces consultativ și pentru a vedea câți trebuie să fie evaluați prin această formulă de evaluare externă extraordinară sau în ce măsură se pot combina aceste două forme de evaluare extraordinară și de evaluare ordinară pe care trebuie să o facă instituțiile de autoadministrare. Deci, pentru că putem să avem și o asemenea formulă, dar cred că acest lucru trebuie să-l decidă sau să-l propună Guvernul în consultare cu toate părțile interesate.

Dar pentru moment, toți cei care se ocupă de examinarea cazurilor de corupție din prima instanță trebuie să treacă această evaluare, pentru că aici vedem un risc major.

[Jurnalist] Și o ultimă întrebare de precizare, vă rog. Vrem să vă întrebăm cum vedeți deznodământul la o posibilă fuzionare a Procuraturii Anticorupție cu PCCOCS, așa-numita lege PACO. Fondul Monetar Internațional ne-a sugerat pe undeva că să fortificăm Procuratura Anticorupție, să lăsăm lucrurile așa. Vă întreb cum vedeți, va fi posibilă o fuziune a acestor instituții sau nu?

[Maia Sandu] Am văzut punctul de vedere al Comisiei de la Veneția, care e cel mai important aici. Din punctul meu de vedere, instituțiile sunt în continuare slabe. Nu știu care este numărul de procurori care a trecut vetting-ul la Procuratura Anticorupție, dar se pare că e... câțiva, 15 oameni sau ceva de tipul ăsta, nu am ultima informație. Și mi-e greu să imaginez cum putem să avem o procuratură puternică dintr-un număr mic de oameni.

Și să știți că este o problemă și intrarea în sistem, pentru că noi, pe de o parte, sistemul se descotorosește de oameni corupți, și asta este bine, pe de altă parte, trebuie să vedem oameni noi care să intre în sistem. Și o să vă împărtășesc dezamăgirea mea când am văzut ultima propunere venită de la CSM pe judecători, pentru că gradul de pregătire a celor care vor să intre în sistem nu este unul care să ne bucure. Nu generalizăm, dar din păcate, o mare parte dintre cei care vor să devină judecători și procurori nu sunt foarte pregătiți. Și aici avem mult de lucru.

Deci, mă întorc la întrebarea dumneavoastră. Sigur că noi ne dorim instituții puternice, mai ales atunci când este vorba de combaterea corupției, dar ele trebuie să fie în primul rând curate, pentru că cu procurori corupți și cu judecători corupți vedem că se fac mai multe daune țării decât se produc rezultate. Și doi, trebuie să avem oamenii ăștia cu care să construim două procuraturi sau una puternică. Deci e un subiect care se discută, dar repet, am văzut care este punctul de vedere al Comisiei de la Veneția și o să discutăm în continuare cu experții.

[Moderator] Vă mulțumesc. Aici conferința de presă se încheie. Să aveți o zi bună!

[Maia Sandu] Mulțumesc și eu, o zi bună.