Doamnelor și domnilor, stimați reprezentanți ai presei, bună ziua și bine ați venit la conferința de presă susținută de către Președinta Republicii Moldova, doamna Maia Sandu. Doamnă președinte, aveți cuvântul.
[Maia Sandu]
Bună ziua și vă mulțumesc pentru că ați acceptat invitația noastră. Azi vreau să prezint prioritățile președinției pentru anul 2026. Și pornind de la împuternicirile constituționale ale președintelui Republicii Moldova, domeniile principale despre care voi vorbi sunt, evident, politica externă și securitatea.
Dar sunt și alte domenii pe care, împreună cu colegii mei, vrem să ne concentrăm în acest an. Înainte să trecem la priorități, trebuie să vorbim puțin despre situația la nivel global, care este tot mai incertă. Așa cum vedem cu toții, lumea din jurul nostru trece prin schimbări rapide și profunde, schimbări caracterizate de instabilitate geopolitică, conflicte armate, rivalitate strategică înverșunată, utilizare tot mai frecventă a instrumentelor hibride.
Ordinea mondială cu care ne-am obișnuit timp de decenii pare să se destrame. Regulile acceptate la nivel internațional, care ofereau un grad de stabilitate și predictibilitate, nu mai sunt respectate la fel ca înainte. Principii fundamentale, precum respectarea granițelor și a suveranității, sunt puse sub semnul întrebării.
Țările mari încearcă să-și creeze sfere de influență, iar cooperarea dintre state slăbește, făcând lumea mai incertă și mai periculoasă, în special pentru țări mici. Mai mult, tehnologiile noi și inteligența artificială sunt tot mai frecvent utilizate pentru a compromite procesele democratice, uneori de forțe din interiorul țării, altădată sau tot mai des, de forțe externe.
În regiunea noastră, dar și pe întreg continentul, Rusia rămâne o sursă majoră de destabilizare. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă în continuare un risc semnificativ de securitate pentru Republica Moldova. În aceste condiții tot mai îngrijorătoare, cred că trebuie să ne concentrăm pe două obiective fundamentale: să păstrăm pacea și, doi, să rămânem parte a lumii libere, a lumii democratice.
Nu e nevoie să explic de ce este important să păstrăm pacea. Dar e important să înțelegem că, pe lângă pace, avem nevoie de libertate, pentru că doar într-o lume liberă, democratică, putem trăi demn. Regimurile autoritare nu au respect pentru demnitatea și viața umană. E suficient să vedem cum regimul din Iran își ucide proprii cetățeni, cum regimul de la Kremlin pune la închisoare oameni nevinovați, mobilizează proprii cetățeni, dar și oamenii din teritoriile ocupate din Ucraina, pentru a-i folosi în războiul lor de agresiune.
Știm cum au suferit bunicii noștri în timpul regimului totalitar. Nu vrem ca moldovenii să treacă din nou prin asemenea orori. Vrem să fim în continuare liberi, să ne decidem soarta. Vrem să trăim într-o lume în care drepturile fiecărui cetățean sunt respectate.
Asigurarea acestor două obiective fundamentale, pace și libertate, ne va permite să ne dezvoltăm și să asigurăm bunăstare, creștere economică, energie sigură, piețe de desfacere pentru produsele noastre și, respectiv, posibilități mai mari pentru a crește veniturile și standardele de viață ale cetățenilor noștri.
Primul domeniu al activității noastre ține de politica externă. Politica externă devine un instrument cheie în noile împrejurări. Când dreptul internațional nu te mai apără suficient, trebuie să faci parte din alianțe, să ai prieteni buni, statornici, capabili să sară în ajutor atunci când este nevoie. De aceea, politica externă a Republicii Moldova va fi orientată spre ancorarea fermă a țării noastre în parteneriate solide, credibile, pragmatice. Parteneriate cu state care se ajută reciproc într-o lume tot mai ostilă.
Cel mai important parteneriat pentru noi este Uniunea Europeană. Aderarea la Uniunea Europeană reprezintă cea mai realistă strategie de supraviețuire și dezvoltare a Republicii Moldova ca parte a lumii libere. Fereastra de oportunitate pentru realizarea acestui proiect este limitată și trebuie valorificată în mod prioritar.
De asemenea, relația strategică cu România constituie un pilon central al securității, stabilității și dezvoltării, precum și pentru parcursul nostru european. Parteneriatele bilaterale și multilaterale de securitate și apărare, inclusiv cu NATO, sunt esențiale pentru consolidarea rezilienței și capacităților instituționale ale statului.
Atâta vreme cât durează invazia rusă a Ucrainei, securitatea și reziliența Republicii Moldova depind în mod direct de reziliența Ucrainei. Sprijinul ferm și consecvent pentru Ucraina este esențial. Noi în continuare vom rămâne de partea Ucrainei și o vom sprijini cu resursele noastre modeste și cu vocea noastră fermă în forurile internaționale.
Diplomația economică este foarte importantă, în special pe fundalul războaielor comerciale și contestării regulilor care au ghidat până acum comerțul internațional.
Prioritățile noastre în procesul de aderare la Uniunea Europeană sunt clare. Pe partea politică, avem misiunea să menținem sprijinul tuturor celor 27 de state membre, în condițiile în care guvernele se mai schimbă, prioritățile țărilor se schimbă. Noi vom folosi toată capacitatea diplomatică pentru a menține sprijinul politic de care ne bucurăm astăzi din partea tuturor statelor membre.
Imaginea Moldovei devine mai importantă ca niciodată. Trebuie să pregătim opinia publică din fiecare stat membru UE pentru ratificarea acordurilor de aderare. De aceea, vom depune efort maxim pentru promovarea țării prin dialog politic, vizibilitate, integrare economică și diplomație culturală.
Pe partea tehnică, trebuie să asigurăm rezultate și credibilitate. Trebuie să continuăm parcursul european pe baza rezultatelor obținute anul trecut, și anul trecut, cunoașteți cu toții, că am finalizat screening-ul, am reușit să avem o evaluare pozitivă în raportul de extindere, am deschis negocierile tehnice cu clusterele 1, 2 și 6.
Obiectivul pentru 2026 este creșterea nivelului de pregătire pe toate capitolele, consolidarea credibilității ca stat candidat capabil să livreze rezultate nu doar în 2025, dar în fiecare an. Avansarea negocierilor pe toate capitolele și mobilizare maximă pe intern a Guvernului și autorităților responsabile, Parlamentul care trebuie să examineze în mod prioritar inițiativele ce țin de adoptarea legislației relevante pentru aderarea la Uniunea Europeană, consolidarea rolului Comisiei parlamentare pentru integrare europeană. Este important să avem o comunicare constantă cu cetățenii, cu societatea civilă, cu mediul de afaceri, cu autoritățile locale, să promovăm schimburile educaționale, înfrățirile între localitățile din Republica Moldova și cele din statele membre, schimburile economice. Moldova trebuie să fie cunoscută și respectată absolut în fiecare stat membru. Este sarcina noastră a tuturor.
Al doilea domeniu prioritar pentru activitatea Președinției este securitate și reziliență. Este clar că într-o lume tot mai incertă și volatilă, este important să fim capabili să ne protejăm. Să ne protejăm de interferențe externe, similare celor pe care le-am văzut în ultimele scrutine electorale. Să consolidăm reziliența cu accent pe prevenție, dar și pe reacție rapidă la provocările de securitate în domeniul cibernetic, informațional sau al ordinii publice.
La finalul anului trecut, am făcut un audit al vulnerabilităților noastre și am aprobat în cadrul Consiliului Național de Securitate un plan de acțiuni pentru întărirea rezilienței. Planul prevede un set de măsuri în domeniul informațional, cibernetic, combaterii finanțării ilicite și asigurării ordinii publice. Planul presupune și îmbunătățirea cadrului legal, dar mai ales creșterea capacității instituțiilor, prin dotarea cu echipamente și prin instruiri ale celor care sunt responsabili de aceste domenii. Și, bineînțeles, cooperarea interinstituțională. Implementarea planului va fi monitorizată de către Consiliul Național de Securitate.
Pe lângă planul de reziliență, în cadrul Consiliului Național de Securitate, vom supraveghea acțiunile instituțiilor responsabile de lupta cu criminalitatea transfrontalieră. Aici mă refer la traficul de droguri, de arme, ființe umane, țigări. Sectorul de apărare, aici obiectivul este modernizarea sectorului pentru a crește capacitatea de apărare și pentru a descuraja acțiunile ostile la adresa țării noastre. O armată modernă, capabilă, bine dotată este fundamentală pentru dezvoltarea, pacea și libertatea noastră.
Și știu că sunt mulți politicieni iresponsabili care de fiecare dată încearcă să speculeze, să sperie discuțiile la acest subiect. Vreau să le amintesc că avem o prevedere constituțională foarte clară care spune că apărarea patriei este un drept și o datorie sfântă a fiecărui cetățean și este responsabilitatea noastră să facem totul ca țara noastră să fie în siguranță. Aici vreau să vă amintesc că în ultimii ani am crescut semnificativ bugetul pentru apărare, de la 0,38% din PIB în 2021 la 0,58% din PIB în 2025.
Totuși, aceste resurse sunt mici în comparație cu necesitățile și în comparație cu bugetele altor state. Știu că de fiecare dată se discută despre țările neutre și aici vreau să vă aduc niște exemple. Dacă bugetul anual al Republicii Moldova astăzi este un pic mai mult de 100 de milioane de euro, în Austria, care e stat neutru, bugetul este de 5 miliarde de euro. În Elveția, bugetul este de 10, aproape 10 miliarde de dolari. Este important să ne propunem să ajungem la 1% din PIB cheltuieli pentru apărare.
Până atunci însă, compensăm prin resurse oferite de parteneri și aceste resurse sunt importante. În ultimii patru ani, așa cum cunoașteți, am beneficiat de sprijin din partea Uniunii Europene. Acest sprijin este de aproximativ 190 de milioane. Am beneficiat de sprijin din partea NATO, 41 de milioane de euro și am beneficiat de sprijin bilateral din partea mai multor state. Cei mai mari sau partenerii care ne-au susținut cel mai mult pentru acest sector sunt Germania, Statele Unite, România, Polonia, dar și alții, ajutorul cărora îl apreciem foarte mult.
Vreau să subliniez că această asistență este nerambursabilă și această asistență este dovadă de încredere câștigată prin transparență, integritate și seriozitate. Aceste resurse ne demonstrează că nu suntem singuri, iar securitatea noastră contează pentru Europa. Și atunci când vorbim despre resursele pe care le investim în apărare, trebuie să înțelegem că acestea nu sunt cheltuieli, ci sunt investiții în pacea și dezvoltarea Republicii Moldova.
Tot în această perioadă a fost aprobată strategia națională de apărare, a fost ajustat cadrul normativ în vederea asigurării controlului spațiului aerian și a fost reorganizată structura armatei naționale. Au apărut subdiviziuni noi, cum ar fi subdiviziunea care să se ocupe de atacurile electronice, apărarea cibernetică, comunicarea strategică. Au fost achiziționate sisteme de apărare antiaeriană, sisteme antidronă și altele.
Prioritățile pentru 2026 în acest domeniu, în primul rând pentru monitorizare deplină a spațiului aerian, nu este suficient să avem doar un radar modern. Este nevoie de mai multe și în 2026 vom primi încă un radar achiziționat din ajutorul nerambursabil al Uniunii Europene. Vom continua să investim în mijloace de apărare aeriană, în special pentru a contracara drone care intră ilegal în spațiul nostru. Aceste drone amenință casele noastre, economia noastră și liniștea noastră.
Vom continua să investim în modernizarea infrastructurii pentru a oferi cele mai bune condiții de serviciu pentru apărătorii noștri. Vom continua procesele de aliniere la standardele occidentale pe tot spectrul domeniului militar și vom dezvolta parteneriate noi cu țări care promovează pacea.
Următoarea prioritate, care este mai nouă pe agenda noastră, dar care cred că este extrem de importantă, ține de siguranța copiilor. Trebuie să ne îngrijim de ce lume le lăsăm copiilor, dar trebuie să ne îngrijim și de sănătatea copiilor noștri. Astăzi, aproape orice copil și adolescent trăiește și online, sau unii chiar mai mult online. Există studii care arată un fapt dur: adolescenții care stau peste trei ore pe zi pe platforme de comunicare au risc dublu de simptome de depresie și anxietate.
Și această intensitate crește. Noaptea devine tot mai mult timp de ecran. Viața reală, socială, cu prieteni, colegi, familie, cu mici conflicte sociale și dezvoltarea capacităților de soluționare a lor, de dialog, este treptat înlocuită de o viață în rețea, neautentică, fără prezență fizică, fără relații autentice.
Mesajul meu este simplu: nu trebuie să dăm vina pe copii pentru lumea în care cresc. Adulții modelează mediul, adulții stabilesc regulile, adulții construiesc sprijin. Este imperativ să punem un accent mai mare pe sănătatea copiilor și tinerilor. Ne vom concentra pe trei dimensiuni care se alimentează reciproc: sănătatea mintală în era digitală, prevenirea consumului de droguri, reducerea factorilor de risc pentru sănătatea copiilor.
De ce este urgent să abordăm aceste probleme în Moldova? Statisticile nu arată bine. În 2024 s-au raportat peste 1.700 cazuri de bullying, iar în 2025 numărul lor a crescut și mai mult. În 2024, aproape 13% din adolescenții de 13-15 ani foloseau țigări electronice. În 2024, autoritățile au luat la evidență 14.000 de copii aflați în situație de risc.
Aceste cifre sunt un semn de alarmă și s-ar putea să nu ne demonstreze toată drama situației. Copiii noștri se confruntă cu violențe între ei, cu dependențe care încep devreme și cu vulnerabilitate socială în creștere. Dacă nu acționăm ferm acum, riscăm să normalizăm aceste probleme și să pierdem generații.
Ce spun datele despre presiunea digitală? Anxietatea legată de telefon. Un studiu arată că 43% dintre elevii din statele OECD raportează anxietate când telefonul nu este aproape, iar acești elevi au în medie cu nouă puncte mai puțin la testele PISA. De aceea, igiena digitală devine o măsură de educație și sănătate publică.
Componenta droguri: trebuie să intervenim înainte să fie prea târziu. Datele proiectului european de cercetare în școli privind consumul de alcool și alte droguri pentru Moldova arată, pentru 2024, 2,5% consum de canabis pe durata vieții și peste 2% pentru alte droguri ilicite decât canabisul. Promovarea se mută online, iar piața se schimbă rapid. Datele arată că drogurile sunt deja o realitate, iar online-ul le face mult mai accesibile. De aceea, prevenția timpurie trebuie să fie prioritate națională.
Componenta a treia, sănătate fizică. Aceiași factori afectează și sănătatea fizică. Studiul inițiativei europene privind supravegherea dezvoltării fizice la copii arată că 20% dintre elevii din clasa I au exces ponderal și 8 sau aproape 9% au obezitate. În 2025, aproximativ 142.000 de persoane erau la evidență cu diabet, dintre care peste 700 sunt copii. Riscurile cresc de la vârste mici. Un procentaj mare de copii intră în școală deja cu exces ponderal și obezitate. Asta înseamnă că trebuie să ne concentrăm pe alimentație sănătoasă și pe promovarea activităților în aer liber.
Ce ne propunem să facem în acest an? Care sunt măsurile concrete și campaniile pe care vrem să le susținem? Avem nevoie de un program național de bunăstare mintală în era digitală și siguranță online, sub egida președinției, împreună cu guvernul, școlile, autoritățile locale și societatea civilă și, bineînțeles, cu sensibilizarea părinților, pentru că familia poate avea cea mai mare contribuție la reducerea acestor fenomene.
Trebuie să găsim împreună, statul, familia, școala, cum creștem integrarea socială, pregătirea pentru viața reală și pentru viitor a copiilor, în același timp limitând dependența de rețele și de lumea online. Copiii au nevoie de ajutorul nostru ca să navigheze această lume diferită de cea în care am crescut noi.
Trebuie să insistăm pe protecție pentru minori direct în modul cum sunt construite platformele digitale, cum sunt setați algoritmii, cum se raportează pentru conținutul dăunător, cum se verifică vârsta celor care participă sau își trăiesc viața pe online, să se limiteze funcțiile care împing folosirea compulsivă. Deci, aici trebuie să avem discuții cu rețelele, cu platformele sociale, un lucru care nu este simplu de făcut pentru o țară mai mică ca Republica Moldova, dar tocmai de asta vom încerca să folosim platformele pe care ni le oferă instituțiile internaționale ca să promovăm aceste cerințe.
Trebuie să introducem igiena digitală în școli, cu sesiuni scurte, practice, repetate, cu protocol simplu pentru incidente online, cu roluri clare pentru școală și familie. Și să consolidăm accesul rapid la ajutor. Să vedem care pot fi aceste tipuri de ajutor: o linie națională de asistență, un chat anonim pentru adolescenți, moduri de comunicare conectate cu instituțiile responsabile din sănătate, educație și protecție socială. Aceste lucruri urmează să le punem în discuție și să identificăm soluții împreună cu toți actorii interesați de acest subiect important.
Un alt domeniu prioritar de acțiune este, bineînțeles, lupta împotriva corupției și reforma justiției. Chiar dacă nu sunt prerogative directe ale președinției, dar pentru că lupta împotriva corupției ține de securitatea națională, vom continua să monitorizăm, să supraveghem și să abordăm atunci când lucrurile nu merg bine, să abordăm subiecte care țin de reforma justiției. Aceste priorități sunt importante și în contextul agendei de integrare europeană. În ultimii ani au fost luate mai multe măsuri, măsuri complexe și ambițioase, unele cu rezultate mai bune, altele pe care încă trebuie să se muncească și să se demonstreze aceste rezultate, dar este important să ajungem să construim un sistem în care are încredere societatea noastră, un sistem care funcționează conform practicilor europene și un sistem care să asigure dreptate tuturor cetățenilor.
A cincea dimensiune de activitate pentru noi în acest an ține de diaspora. Și spun asta pentru că președinția are un rol important în politica externă pentru a promova interesele concetățenilor noștri care locuiesc peste hotare. Așa cum am făcut-o și până acum, prin negocierea, promovarea, negocierea acordurilor bilaterale pe diferite dimensiuni: protecție socială, recunoașterea permiselor de conducere și multe altele. Respectiv, vom continua activitatea în această direcție.
Suntem interesați să participăm la efortul guvernului de a face mai ușoară revenirea acasă a concetățenilor noștri. Am avut o discuție de curând și așteptăm ca guvernul să vină cu propuneri concrete cum să facă mai prietenoasă și mai atractivă revenirea concetățenilor noștri acasă. Cred că guvernul trebuie să analizeze mai serios profilul oamenilor care continuă să plece și înțelegem cu toții că cel mai important lucru pe care îl putem face ca moldovenii să nu mai plece este să reușim să demonstrăm o masă critică de progrese pe toate dimensiunile, pe toate domeniile.
Și în sănătate, și în educație, și mediul de afaceri, și reforma justiției, și calitatea infrastructurii, pentru că astea sunt lucrurile care contează pentru oameni și doar atunci când vom avea suficient progres în realizarea acestor lucruri, atunci vom putea să reducem semnificativ numărul celor care vor să plece. Dar oricum, cred că este loc să analizăm și să vedem dacă sunt acțiuni mai specifice, mai concrete pe care putem să le întreprindem acum, așa încât să obținem rezultate mai bune și să reducem numărul celor care pleacă, chiar dacă înțelegem că unul dintre factorii care determină oamenii să plece este și incertitudinea pe care o creează războiul Rusiei în Ucraina și aici nu avem cum să rezolvăm noi problema.
În relația cu concetățenii noștri de peste hotare, ne propunem să îi implicăm mult mai serios în efortul de promovare a Republicii Moldova în statele membre ale Uniunii Europene. E nevoie de un efort mare, susținut, așa încât, cum spuneam mai devreme, cetățenii statelor membre ale UE să ne cunoască, să ne îndrăgească și să susțină la momentul potrivit decizia de ratificare a acordurilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Și noi credem că comunitățile noastre din statele membre, care deja și-au creat o imagine foarte bună prin munca onestă și modul în care s-au integrat în acele societăți, ele pot face și mai mult pentru ca să reușim să creștem credibilitatea țării noastre în statele UE. Vom urmări, evident, și eforturile guvernului care țin de îmbunătățirea asistenței consulare sau serviciilor consulare care sunt oferite în diferite state.
Aceste cinci domenii de activitate, dacă vreți, vor fi cele mai importante, vor ghida acțiunile mele și ale colegilor mei de aici, de la președinție. Dar înainte să trecem la runda de sesiuni și la runda întrebări și răspunsuri, aș vrea să revin la ceea ce am spus la început. Am vorbit astăzi și nu doar astăzi, sunt sigură că dumneavoastră citiți în fiecare dimineață cu inima strânsă știrile despre faptul că trăim într-o lume care se schimbă rapid și despre provocări pe care nu le putem ignora.
Știu că aceste realități pot crea neliniște. Anxietatea, frica de ziua de mâine, incertitudinea afectează viața fiecăruia dintre noi. Dar datoria mea este să spun lucrurilor pe nume, mai ales acum, în asemenea momente. Este firesc să ne întrebăm ce putem face noi ca societate, precum și ca cetățean, fiecare dintre noi, când se întâmplă asemenea lucruri în lume.
În primul rând, trebuie să ne amintim că nu suntem singuri. Avem parteneri de încredere, promovăm în continuare o politică externă echilibrată, previzibilă și responsabilă. Și înțelegem că trebuie să insistăm cu și mai multă râvnă pe integrare europeană. Integrare europeană este ancora noastră de siguranță în fața unui viitor incert.
Întreaga clasă politică trebuie să înțeleagă că orice abatere de la acest drum ne pune în pericol libertatea, pacea și bunăstarea. Trebuie să ne consolidăm statul din interior. Instituțiile trebuie să devină mai eficiente, mai respectuoase cu oamenii, mai chibzuite cu banul public. Dar cel mai important este că, indiferent ce decizii iau cei care astăzi sunt mari și puternici, noi toți să rămânem oameni.
Să avem curajul de a nu renunța la valorile noastre. Dimpotrivă, să ne călăuzim mereu de valorile neamului nostru: bună cuviință, hărnicie, cinste și grijă pentru aproapele nostru. Fiecare dintre noi contează în acest efort. Să ne facem în fiecare zi treaba la locul de muncă, pentru că doar prin muncă cinstită se poate construi bunăstare durabilă.
Să ne plătim taxele și contribuțiile ca să putem construi școli pentru copiii noștri și să putem plăti pensii pentru bunicii noștri. Să arătăm respect unii altora și să nu întoarcem capul la nevoile celor din jur. Să nu consumăm mai mult decât avem nevoie. Să economisim energie, să evităm risipa de orice fel. Să ne îngrijim de sănătatea noastră și să ne protejăm apele și pădurile. Să ne concentrăm pe ceea ce contează cu adevărat, pe ceea ce este trainic, pe ceea ce lăsăm în urmă.
Să nu uităm, înaintașii noștri au trecut și ei prin vremuri complicate și au rezistat cu demnitate, cu capul sus. Cu aceeași demnitate, cu aceeași busolă morală, dacă vreți, mergem înainte și noi. Să ne păstrăm încrederea fără a ne amăgi, să fim vigilenți fără a trăi cu frică și să rămânem uniți în jurul responsabilității pentru binele comun. Vă mulțumesc.
[Moderator]
Deschidem sesiunea de întrebări și răspunsuri. Rog fiecare jurnalist să adreseze câte o întrebare. Noi vom lua câte trei întrebări, după care doamna președintă va oferi răspunsuri. În funcție de timpul disponibil, vom continua cu o nouă rundă de întrebări. Rog, de asemenea, să vă prezentați și să menționați instituția media pe care o reprezentați. Vă rog.
[Iuliana Maranciuc]
Bună ziua, Iuliana Maranciuc, reporter Pro TV. Săptămâna trecută au apărut informații potrivit cărora la Bruxelles se discută despre un nou format de aderare a țărilor membre și mai exact, o aderare parțială la UE, inclusiv a Republicii Moldova, ceea ce i-ar permite țării noastre să devină membră a comunității, însă nu cu drepturi depline. În acest context, dacă ați putea să ne spuneți cum este văzut acest scenariu de dumneavoastră, dacă este analizată o astfel de opțiune și dacă ați discutat cu oficialii de la Bruxelles acest scenariu. Mulțumesc.
[Moderator]
Vă rugăm a doua întrebare.
[Cristina Popușoi]
Bună ziua, Cristina Popușoi, Europa Liberă. Doamnă președintă, negocierile de aderare la Uniunea Europeană nu au început încă oficial. Toată lumea pare să aștepte alegerile din Ungaria, în ideea că partidul lui Viktor Orbán va pierde aceste alegeri și că locul lui probabil va fi luat de Partidul de opoziție, Tisa, condus de Péter Magyar. Vorbește Republica Moldova, reprezentanții Republicii Moldova cu Péter Magyar și cu partidul său? Știți ce crede el? Știe el ce vrea Republica Moldova, iată, în calea sa de aderare? Și dacă nu, există alte soluții la care vă gândiți, astfel încât aceste negocieri de aderare să înceapă în mod oficial, pentru că timpul trece, iar dumneavoastră v-ați setat un termen limită pentru aderare la UE. Mersi.
[Daniela Danilova]
Daniela Danilova, TVR Moldova. O altă dronă rusească a fost găsită în această dimineață în raionul Ștefan Vodă. Surse TVR Moldova spun că este vorba despre o dronă de tip Shahed cu explozibil la bord. Vă rog să ne spuneți ce informații cunoașteți privind acest subiect. De asemenea, recent Ministerul de Externe a condamnat repetat aceste acțiuni. Cum credeți dumneavoastră, acest mesaj este suficient pentru a taxa Rusia?
[Maia Sandu]
Despre discuțiile cu privire la etape de tranziție în procesul de aderare. În primul rând, nu am avut o discuție cu Comisia Europeană sau cu orice altă instituție europeană. Nu a fost abordat acest subiect. Mai mult, am văzut o reacție a Comisiei Europene prin care a infirmat ceea ce a prezentat presa. Noi susținem, bineînțeles, aderarea Republicii Moldova cu drepturi depline și, repet, nu am avut niciodată, nu am fost abordați niciodată de reprezentanți ai Uniunii Europene despre o altă modalitate de aderare.
Știm că există asemenea discuții, la ce nivel nu putem spune, dar vedem și noi în presă și știm că există, în special, o discuție complicată, serioasă în rândul statelor membre despre procesul de luare a deciziilor. Și vreau ca să fie foarte clar aici, această discuție pornește evident de la problemele cu care se confruntă astăzi Uniunea Europeană, atunci când un stat membru sau două state membre opresc decizii importante, pentru că au acest drept de veto. Și în momentul în care se pune în discuție extinderea Uniunii Europene, iar asta înseamnă că vor fi mai multe state membre, e clar și e normal ca statele membre să-și pună problema cum va funcționa procesul de luare a deciziilor. Noi ne dorim să aderăm cu drepturi depline și sperăm că Uniunea Europeană va identifica mecanismele corecte, așa încât procesul de luare a deciziilor să nu poată fi blocat de un stat sau altul. Ne dorim să aderăm la o Uniune Europeană care este funcțională, care poate să ia decizii. Dar nu suntem noi cei care putem să propunem aceste soluții. Continuăm să discutăm și continuăm să promovăm poziția noastră: Republica Moldova să adere cu drepturi depline.
Despre deschiderea negocierilor și despre discuția cu Ungaria. Așa cum cunoașteți, astăzi toate 27 state membre susțin deschiderea formală a negocierilor cu Republica Moldova. În același timp, există un stat membru care nu susține deschiderea negocierilor formale cu Ucraina. Pentru că Ucraina este într-o situație foarte complicată și să ne amintim că noi îi datorăm Ucrainei pacea și liniștea noastră, evident că se încearcă găsirea soluției pentru ambele state, și pentru Republica Moldova, și pentru Ucraina. Nu am discutat cu opoziția din Ungaria, nu cred că trebuie să discutăm acest lucru, dar discutăm cu statele membre, cu cei care reprezintă astăzi statele membre și discutăm cu Uniunea Europeană pentru ca să se identifice soluția și noi să putem să deschidem oficial negocierile de aderare.
Între timp lucrăm și avem această decizie tehnică. Deci, la modul practic, nu există niciun impediment care ne-ar crea nouă dificultăți să ne mișcăm înainte. Se lucrează pe toate capitolele și cred că o să avem în curând decizia tehnică și pentru celelalte clustere. Dar, între timp, așteptăm ca Uniunea Europeană să găsească o soluție. Până la alegerile din Ungaria sau după alegerile din Ungaria, mă rog, nu putem să spunem astăzi care va fi poziția Ungariei în raport cu Ucraina după alegeri. Între timp, este parte din acțiunile noastre prioritare să discutăm și cu Comisia, și cu statele membre și promisiunea lor fermă este că se va găsi o soluție.
Și despre drone. Am vorbit mai devreme că tocmai de asta este nevoie să investim în capacități de detectare și în capacități de protejare a spațiului aerian. Nu este o noutate, nu doar în cazul Republicii Moldova Rusia încalcă spațiul nostru aerian. Soluțiile, sigur că nu sunt simple. Sunt de acord cu dumneavoastră că doar să ne exprimăm poziția și să condamnăm, în cazul Rusiei nu e suficient, pentru că Rusia continuă și în raport cu Republica Moldova, și în raport cu alte state independente să violeze spațiul aerian. Dar vom continua să ne consolidăm capacitatea de protecție a spațiului aerian.
Nu este simplu pentru că toate țările, după ce a început acest război al Rusiei împotriva Ucrainei, toate țările încearcă să achiziționeze asemenea echipamente și cererea este mai mare decât oferta. Deci, uneori sunt resursele și nu ai de unde să cumperi, dar încercăm să identificăm și resurse, pentru că în cazul nostru și resursele sunt o problemă, și producători, așa încât să putem să consolidăm cât mai repede protecția spațiului aerian.
[Corina Malcoci]
Bună ziua, Corina Malcoci, pentru NewsMaker. Doamnă președintă, ați vorbit despre cinci domenii prioritare pentru acest an, dar nu ați menționat nimic despre regiunea transnistreană. Să ne spuneți de ce acest subiect nu se regăsește pe agendă și ce vă propuneți să realizați în acest an pentru a apropia mai mult cele două maluri.
[Felicia Macaleț]
Bună ziua, Felicia Macaleț, Euronews România. Doamnă președintă, v-ați pronunțat cu privire la un eventual referendum cu privire la unirea dintre Republica Moldova și România. În același timp, vă întreb care ar fi scenariul în care ați demara un referendum cu privire la această temă, ca să întrebați cetățenii dacă sunt de acord sau nu. Și în același timp, dacă ați vorbit și cu liderii europeni despre acest subiect, în special după interviul pe care l-ați acordat. Mulțumesc.
[Ana Gușco]
Bună ziua, Doicivile, Ana Gușco, Tudosan. Doamnă președintă, cum apreciați actuala criză politică în Găgăuzia, în condițiile în care alegerile pentru Adunarea Populară sunt amânate, iar funcția de Bașcan rămâne nefuncțională? Ce mecanisme constituționale există pentru a preveni o criză instituțională și mai profundă în regiune și pentru a restabili dialogul cu Comrat? Mulțumesc.
[Maia Sandu]
Vă mulțumesc. Despre rezolvarea conflictului transnistrean. Nu am menționat acest subiect ca o prioritate a președinției, pentru că nu este prerogativa președinției, este prerogativa guvernului și a biroului de reintegrare de acolo. Asta nu înseamnă că nu este o prioritate importantă pentru noi, dar dincolo de acest subiect sunt multe alte lucruri pe care nu le-am menționat. M-am referit în special la lucruri pentru care președintele are împuterniciri mai mari și pe care poate să le facă.
Deci, pe subiectul rezolvării conflictului transnistrean, bineînțeles că eforturile vor continua. Așa cum am spus de nenumărate ori, principalul obstacol pentru ca să avansăm în acest proces este prezența ilegală a trupelor ruse. Și pentru această problemă, la moment nu avem o soluție. Insistăm pe rezolvarea pașnică a conflictului. În același timp, este clar că Federația Rusă nu vrea să-și retragă trupele care, repet, staționează ilegal pe teritoriul țării noastre.
Între timp, încearcă să abordeze sau guvernul, mai bine zis, încearcă să abordeze alte elemente de reintegrare pe partea economică, pe partea socială și cred că în următoarele luni o să auzim mai multe detalii de la guvern pe acest lucru. Este un subiect important pentru noi toți, dar nu este un domeniu unde președinția poate să facă lucrurile de una singură, pornind de la împuternicirile președintelui.
Despre declarația mea despre un eventual, cum aș vota la un eventual referendum cu privire la unire. Așa cum cunoașteți deja, probabil nu este prima dată când mi-am exprimat opinia în raport cu un asemenea referendum. Ceea ce îmi doresc eu cel mai mult pentru Republica Moldova este, așa cum am spus mai devreme, să fim în pace, cetățenii noștri să fie în pace și în siguranță și să rămânem parte a lumii libere. Astea sunt, din punctul meu de vedere, lucrurile cele mai importante, în special în contextul tot mai dificil, în contextul regional și internațional tot mai dificil.
Acest lucru poate fi asigurat prin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și, eventual, poate fi asigurat dacă Republica Moldova ar fi sub protecția României. Pentru primul plan, pentru integrare europeană, avem susținerea majoritară a cetățenilor Republicii Moldova și am văzut acest lucru și la referendum, dar și la alte alegeri, vedem acest lucru și în sondaje. Pentru a doua opțiune, care ne-ar asigura și pace și faptul că rămânem parte a lumii libere, cel puțin conform sondajelor nu există sprijin majoritar. Suntem o țară democratică și mergem după, deci strict după decizia cetățenilor. Nu am discutat acest subiect cu liderii europeni.
Al treilea subiect, despre situația din Găgăuzia. Noi ne dorim ca în autonomie alegerile să fie libere și corecte, indiferent dacă vorbim despre alegerile în Adunarea Populară sau dacă la un moment se va ajunge la alegeri pentru calitatea de Bașcan. Acum vorbim despre alegeri în Adunarea Populară și ne dorim să fie alegeri libere și corecte. Asta este bine pentru toți: și pentru oamenii din autonomie, și pentru Chișinău, și pentru toți cetățenii Republicii Moldova. Știm ce s-a întâmplat la alegerile precedente, știm că au fost cumpărate voturi, știm că alegerile nu au fost libere și ar fi rușinos pentru noi ca țară democratică să asistăm la un lucru similar în următoarele luni.
Noi ne dorim ca cetățenii noștri de acolo, în mod liber, fără bani murdari și fără influențe din afară, să-și aleagă oameni onești, foarte important, oameni onești în funcție, pentru că în momentul în care cei care conduc autonomia ar fi oameni onești, și relația cu Chișinău ar fi mult, mult mai bună și asta ar conduce la beneficii pentru toți locuitorii din autonomia Găgăuză.
[Moderator]
Vă rugăm următoarele întrebări.
[Anastasia Antoceanu]
Anastasia Antoceanu, portalul de știri Agora. În primul rând, am o precizare, după care o întrebare. Precizarea este cu referire la unul dintre obiectivele anunțate, cu privire la navigarea sigură în mediul online. Dacă analizați inclusiv limitarea accesului minorilor de până la 16 ani la rețelele de socializare, dacă veți veni poate cu o inițiativă în acest sens. Și întrebarea este în contextul în care la Ministerul Finanțelor se lucrează acum la legea nouă a salarizării. Știm că salariile primelor persoane în stat sunt modeste, comparativ cu salariile altor șefi de instituții de stat, de exemplu. Cât credeți că trebuie să câștige președintele Republicii Moldova? Mersi.
[Ala Ciobanu]
Bună ziua, Ciobanu Ala, agenția de știri Moldpres. Republica Moldova a inițiat procesul de ieșire din Comunitatea Statelor Independente. Voiam să vă întreb în ce relații va rămâne țara noastră cu statele membre CSI și dacă vor fi întrerupte anumite legături diplomatice, economice sau culturale.
[Vlada Verșinin]
Bună ziua, Vlada Verșinin de la Nokta din Găgăuzia. Luând în considerare situația actuală din autonomie și anularea alegerilor, dacă vede președinția o variantă în care Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova va desfășura alegerile din Adunarea Populară? Mulțumesc.
[Maia Sandu]
Despre eventuale măsuri care să restricționeze prezența copiilor până la o anumită vârstă în spațiul online, urmează să discutăm. Din ce am văzut noi din experiența altor state, și sunt puține cele care au încercat, știm că, deci, că în Australia, în Danemarca și în Germania s-a încercat să se limiteze accesul copiilor până la o anumită vârstă. Se pare că nu a fost cu succes, sau cel puțin din datele pe care le avem până acum. Încă urmează să analizăm. Deci, cred că soluția durabilă este să-i ajutăm, pentru că va fi foarte greu să-i ținem pe copii departe de online. Sigur că e foarte bine atunci când părinții reușesc să impună o limită a orelor pe care copiii le petrec în spațiul online, dar să-i ținem total în afara spațiului online probabil este o misiune imposibilă.
Deci, ținând cont de aceste realități și analizând experiența altor state, experiență limitată, o să discutăm și cu specialiștii, și cu părinții, și cu profesorii, și cu specialiștii în sănătate mintală, ce putem face. Deci, nu aș vrea să anunț acum niște măsuri concrete, pentru că încă urmează să le discutăm. Am vrut să spun că această problemă va fi una pe care eu mă voi strădui să o abordez și să mobilizăm mai multă lume, inclusiv instituții, pentru ca să găsim soluții.
Despre legea salarizării, legea salarizării trebuie să fie revizuită pentru că și cea aprobată din în 2018, dacă nu greșesc, a fost cu probleme și pe parcurs s-au făcut modificări la legea salarizării și o să vă spun foarte sincer: au fost situații în care într-un anumit domeniu sau o anumită instituție avea de făcut reforme prioritare. Și ca să putem să aducem oameni de calitate sau să reținem oameni de calitate, să păstrăm, trebuia să rezolvăm problema salarizării. Și pentru că reformele au fost tot mai multe și aici, și aici, și aici, am încercat să creăm aceste insule de competență și a trebuit să fie revăzute salariile. Acuma s-au creat anumite dezechilibre. Problema noastră majoră este sunt resursele insuficiente, pentru că noi ne-am dori să putem să creștem salariile pentru toți. Cred că va trebui să facem un exercițiu serios de îmbunătățire a eficienței cheltuielilor publice și eu sper, aștept ca guvernul să vină cu aceste analize, pentru că nu putem să creștem anvelopa pentru salarii foarte mult. Suntem o țară mică, într-o țară mică, statul trebuie să fie extrem de eficient.
Și dacă reușim să identificăm aceste posibilități de a eficientiza cheltuielile publice în fiecare domeniu, că sunt sigură că în fiecare domeniu se pot îmbunătăți, se poate îmbunătăți eficiența cheltuielilor publice, atunci asta, aceste economii ne vor permite să creștem salariile și evident nu este vorba de salariul meu sau salariul președintelui Parlamentului. Este vorba despre o corectare a acestor clasificări de salarizare. Acuma, mă rog, nu vreau să facem o discuție prea mare despre salariul meu, dar probabil că nu este tocmai firesc ca aproape o, nu știu, o pătrime sau o treime din funcționarii președinției să aibă, adică e bine că au un salariu mai mare, dar au un salariu mai mare decât al președintelui. Deci, pornind de la ceea ce își permite Republica Moldova și pornind de la complexitatea muncii în diferite funcții, trebuie să fie stabilit... Sunt reguli foarte clare, internaționale, în ceea ce, deci cum se clasifică, nu nu este complicat. Dar, repet, nu e vorba de salariul meu, e vorba de nevoia de a revizui legea salarizării și, înainte de asta, de a găsi surse pentru economisirea resurselor ca să putem să creștem salariile pentru mai multe categorii și ca să putem, evident, cere de la oameni să facă mai mult, să lucreze mai mult și mai bine.
Despre retragerea din CSI, dumneavoastră cunoașteți că calitatea noastră de membru a fost suspendată în momentul în care Rusia a atacat Ucraina. Acum doar se, deci, se întreprind măsurile juridice. Dar asta nu înseamnă că întrerupem relațiile bilaterale cu state care sunt încă membre ale CSI. Deci sunt toate lucrurile care sunt în beneficiul cetățenilor noștri, toate acordurile bilaterale, toate vor fi păstrate și, dimpotrivă, suntem interesați să vedem cum putem aprofunda colaborarea bilaterală reală, nu pe hârtie, cu unele state care sunt în continuare membre ale CSI. Și ați văzut că în cazul unor state am deschis ambasadă, cu altele avem colaborare pe diferite domenii, de exemplu, cu Armenia acum avem colaborare pe domenii pe care nu am colaborat anterior. Deci, nicidecum nu se fac aceste lucruri pentru a prejudicia beneficiile cetățenilor noștri.
Despre alegerile din autonomia Găgăuză, așa cum am spus mai devreme, este important să ne asigurăm că se respectă legea și legea este una pentru toți și este important să ne asigurăm că alegerile sunt libere și corecte. În primul rând, repet, pentru oamenii din autonomia Găgăuză e important ca alegerile să fie libere și corecte, nu manipulate, cumpărate, influențate. Oamenii de acolo trebuie să decidă cine va ajunge în autonomia Găgăuză sau cine este Bașcan, nu sacii de bani și personaje care cunoaștem deja, au încercat și au reușit să își impună propria alegere. Instituțiile statului, bineînțeles, trebuie să asigure aceste alegeri libere și corecte. Știm care sunt vulnerabilitățile, știm care sunt riscurile, pentru că nu e prima dată. Am văzut și la nivel de țară, dar mai ales am văzut în autonomia Găgăuză cum au fost cumpărate alegerile data trecută. Deci, de asta legea trebuie respectată și instituțiile statului, toate care au această responsabilitate prin lege, trebuie să își facă munca foarte bine.
[Moderator]
Următoarele întrebări, vă rog.
[Sergiu Gordeș]
Sergiu Gordeș, TV8. Doamnă președintă, ați declarat dumneavoastră mai devreme că, în contextul schimbărilor rapide care au loc pe plan politic și de securitate în lume, țara noastră trebuie să stabilească mai multe parteneriate, inclusiv cu NATO. Vreau să vă întreb dacă, pe lângă cele două scenarii de bază, aderarea la Uniunea Europeană sau unirea cu România, am putea să avem și un scenariu separat referitor la aderarea la NATO.
[Maia Sandu]
Nu am zis de scenarii. Definiția vă aparține dumneavoastră. Planul nostru, ca să fie foarte clar, este integrarea europeană și dacă tot am început să răspund, dumneavoastră vedeți că inclusiv pe apărare primim tot mai mult sprijin din partea Uniunii Europene, în special prin mecanismul Peace Facility, facilitatea pentru pace. Sunt investiții de aproape 200 de milioane de euro, deci investiții care sunt foarte mari în comparație cu orice, inclusiv în comparație cu ce obținem de la NATO. Țara noastră este neutră, acest lucru este scris în Constituție, respectăm voința cetățenilor, dar respectând Constituția, reușim totuși să stabilim parteneriate care să poată să ne ajute să ne consolidăm sistemul de apărare. Iar odată deveniți membri ai Uniunii Europene, bineînțeles că și protecția, securitatea noastră va fi mult, mult mai înaltă decât astăzi când nu suntem stat membru.
[Serafim Gangan]
Serafim Gangan, Agro TV Moldova. Doamnă președintă, vreau să vă întreb care este poziția Președinției referitor la acordul UE-Mercosur. Recent, acordul UE-Mercosur a fost trimis la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru examinare. Anterior, Alexandru Bădărău, director executiv al Asociației Forța Fermierilor, a declarat că fermierii noștri moldoveni trebuie să concureze pe piața Uniunii Europene cu agricultorii din țările Americii de Sud.
[Valentina Ursu]
Valentina Ursu, realitatea. Am auzit și la forumul de la Davos, premierul Canadei spunea că țările care nu sunt la masă fac parte din meniu. Doamnă președintă, vreau să vă întreb cât de mare e riscul ca Republica Moldova să devină o victimă a unei păci nedrepte în regiune și să vă întreb dacă sâmbătă mergeți la Iași. Mulțumesc.
[Ieză Goncear]
Ieză Goncear, Cinema 1. Doamnă președintă, probabil ați auzit că un presupus agent al serviciilor speciale din Republica Moldova ar fi fost reținut la Moscova, anunță autoritățile de acolo, potrivit cărora acesta ar fi venit în Federația Rusă pentru a îndeplini o misiune care ar fi amenințat securitatea statului rus. Cum comentați aceste știri din Federația Rusă?
[Maia Sandu]
Vă mulțumesc. Despre acordul pe care l-a semnat sau urmează să intre în vigoare, să vedem, pentru că am înțeles că trebuie să mai treacă o etapă de aprobare, acordul pe comerț dintre Uniunea Europeană și America Latină. Eu cred în comerțul liber și dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în lume în acest domeniu în ultimii 20-30 de ani, o să vedem că comerțul liber a contribuit semnificativ la creșterea standardelor de viață în multe țări. Eu sunt sigură că Uniunea Europeană a examinat beneficiile și costurile unui asemenea acord.
De aceea, pentru agricultorii din Republica Moldova, mesajul este că trebuie să devenim competitivi. Chiar și pentru piața europeană care încă nu este deschisă pentru, sau nu are un acord liber cu America Latină, oricum competiția este foarte serioasă acolo. Noi avem de transformat agricultura, noi trebuie să investim în tehnologii noi, noi trebuie să ne ajustăm la schimbările climatice, pentru că nu poate nimeni să ne protejeze de competiție. Competiția este serioasă și va continua să fie serioasă. Cu cât mai competitivi suntem, cu atât mai mult vom câștiga, inclusiv pe piața europeană.
Despre riscurile unei păci nedrepte, nu putem ști ce se va întâmpla cu acest acord de pace care se discută și la care se lucrează de ceva timp, acordul de pace propus de administrația americană. După mine, probabilitatea ca acest acord să fie semnat de către ruși nu este mare. Eu nu văd semne de la Kremlin că și-ar dori să oprească războiul. Dar, bineînțeles că o pace injustă, o pace care nu ar fi durabilă ar însemna un risc pentru noi, pentru că o pace care i-ar asigura Kremlinului timp să-și consolideze forțele și să revină este o noutate proastă pentru toată lumea: și pentru Ucraina, și pentru toate țările din regiune, inclusiv pentru noi.
Deci, sperăm că războiul se va opri cât mai repede, sperăm să se ajungă la o înțelegere și ca această înțelegere va însemna totuși o pace durabilă și nu doar o oprire a războiului pentru ca Kremlinul să revină peste câteva luni cu forțe mai mari. Nu merg la Iași, merg în Polonia vineri, sâmbătă, unde încep o vizită oficială acolo.
Despre acuzațiile Moscovei lansate astăzi în raport cu Serviciul de Informații și Securitate, aceste informații, aceste acuzații sunt false, dar riscurile la adresa cetățenilor noștri sunt reale. Și despre asta am vorbit, în special Ministerul de Externe a prevenit cetățenii noștri că, din păcate, sunt mai multe cazuri când cetățenii noștri sunt arestați, sunt închiși, fără ca să existe motive reale pentru aceste acțiuni ale Moscovei. Vreau doar să le spun cetățenilor că avem ambasadă, servicii consulare și toți cei care au nevoie de sprijin trebuie să sau pot să contacteze colegii noștri de la Moscova. Repet, aceste acuzații sunt false, acuzațiile Federației Ruse în în raport cu Serviciul de Informații și Securitate.
[Moderator]
Următoarele întrebări, vă rog.
[Alexandr Bagatii]
Doamnă președinte, ați vorbit despre reforma justiției, dar există și alte reforme. Care sunt, după părerea dumneavoastră, cele trei reforme cheie în care ar trebui să se intensifice eforturile și să se accelereze munca în următoarele 12 luni și cum se coordonează activitatea administrației prezidențiale, a parlamentului, a guvernului în ceea ce privește implementarea recomandărilor europene?
[Maia Sandu]
O să trec în română. Reforma teritorial administrativă, care a fost anunțată, și pe reforma teritorial administrativă cred că este important să spunem că nu este o reformă despre economii, pentru că dacă o să discutați cu cei responsabili de această reformă, ea nu o să aducă economii în primii cinci ani. Dimpotrivă, înțeleg că o să comporte niște costuri, inclusiv pentru că se oferă beneficii pentru localitățile care se amalgamează. Deci se oferă resurse suplimentare. Această reformă se face pentru a crește capacitățile de administrare la nivel local și pentru a crește calitatea serviciilor care se oferă la nivel local. Deci, ca să fie foarte clar, că această reformă nu este despre a economisi bani publici, ci este despre a îmbunătăți modul în care se administrează aceste localități și pentru a putea investi mai mulți bani în proiectele de dezvoltare a localităților.
Reforma în educație este importantă și pentru economie și în general, deci sunt lucruri pe care trebuie să le facem neapărat în educație. Ceea ce ține de infrastructură, toate eforturile pe care le facem pentru a îmbunătăți calitatea infrastructurii la nivel național, în special, iarăși, foarte importantă pentru dezvoltarea economică, bineînțeles, și infrastructura la nivel local. Deci, avem domenii și domenii. Vorbim de fiecare dată despre reforma justiției pentru că este legată și de securitatea națională și aici președintele are responsabilități și împuterniciri, de aceea de fiecare dată vorbesc despre reforma justiției și mai puțin despre alte reforme care sunt foarte multe și despre care vorbește guvernul.
[Nicolae Bălănuță]
Bună ziua, Nicolae Bălănuță, Național 4. Ați vorbit despre investițiile în apărare, despre cât la sută din PIB se duce pe apărare, 0,5 și ceva la sută, ceea ce este în continuare destul de puțin. Voiam să vă întreb, nu ar fi cazul să revenim la sau să trecem la un serviciu militar exclusiv în bază de contract, în așa fel încât cei de la Centrul de Recrutare Teritorial să nu fie nevoiți să alerge după bieții copii prin ogrezi, garduri și așa mai departe ca să îi ia cu forța ca să îndeplinească serviciul militar în termen. Mulțumesc.
[Mariana Rață]
Mariana Rață, TV8. Eu aș avea mai multe întrebări, dar sper foarte mult, doamnă președintă, să vă faceți timp să veniți cât de curând posibil la emisiune. Acum aș vrea să revin la o întrebare pe domeniul apărării și am să revin la metafora pe care a folosit-o premierul Canadei la Davos despre necesitatea ca țările mijlocii să colaboreze ca să ajungă la masa de discuții și nu meniul celor care stau la masă. Care este soluția pentru țările mici ca Republica Moldova, cu cea mai mică armată din Europa? Și dacă în ultima perioadă de timp, în special în ultimul an, vedem mai multe state europene, membre ale Uniunii Europene și membre NATO, care își revăd politica de apărare, cresc efectivul armatei naționale, își măresc numărul de militari, reintroduc serviciul militar obligatoriu, asta vedem în tot mai multe state, nu vedem asta anunțat cel puțin public în Republica Moldova. Ați menționat despre necesitatea de a stabili relații de colaborare, parteneriate de colaborare. Vreau să vă întreb dacă Republica Moldova ia în calcul, dacă este posibil, ținând cont de neutralitate, statutul de neutralitate, să semneze acorduri de apărare externă. O astfel de practici există în Uniunea Europeană, state ca Monaco, Andorra și Liechtenstein au astfel de acorduri de apărare cu Franța, Elveția, Austria. Este ăsta o soluție viabilă și pentru Republica Moldova, dacă luăm în calcul un astfel de acord cu România.
[Maia Sandu]
Da, mulțumesc. Accentul se pune pe militarii pe contract, dar nu putem renunța la conscripți și dacă vedeți, toată lumea, invers, crește numărul pe partea cealaltă. Noi nu creștem numărul, dar investim și cred că trebuie să investim și mai mult în condiții atractive pentru militarii pe contract și în crearea condițiilor de viață și de instruire pentru ceilalți, inclusiv tabăra de la Băcioi, pe care eu am vizitat-o, care este în construcție și pe care înțeleg că o să puteți să o vizitați și dumneavoastră în curând. Este un element din acest efort al statului pentru ca să îmbunătățim condițiile. Dar, în general, cred că trebuie să vorbim mai serios despre salariile celor care sunt, deci, pe contract, care fac serviciul militar pe contract și despre alte condiții care să ne asigure că acești oameni vor rămâne, pentru că noi investim în instruirea lor și vrem ca aceste investiții pe care le facem în instruiri, pentru că toate echipamentele noi pe care le aducem și le înlocuim, echipamente care sunt din anii '60, '70, care sunt absolut depășite și moral și fizic și doar sunt acolo de frumusețe, dacă pot să spun așa, tot tot efortul ăsta pe care l-am făcut noi în ultimii ani ca să aducem echipamente moderne, aceste echipamente trebuie mânuite de către cineva.
Și de aceea e important să ne asigurăm că avem condiții pentru ca oamenii care sunt angajați pe contract în armată să știe că au de ce să rămână pe termen lung, pentru că le oferim și salarii și alte beneficii care să îi motiveze să rămână și să putem investi în continuare în pregătirea armatei. Deci, cam aici același lucru și aici despre creșterea efectivului armatei nu vorbim. Vorbim în continuare despre investiții în numărul pe care îl avem și despre sustenabilitatea acestui efort.
Din prima zi de război discutăm despre acorduri de apărare, deci din prima zi când Rusia a atacat Ucraina, discutăm despre acorduri de apărare. Avem anumite progrese, dar ne dorim angajamente mai serioase în aceste acorduri și discutăm inclusiv cu România. Atunci când vom avea niște rezultate mai mari, evident le vom comunica. Dar să știți că acesta este un efort continuu. Sunt anumite acorduri, dar care nu sunt suficiente și ne dorim niște lucruri mai substanțiale.
[Moderator]
Următoarele întrebări, vă rog.
[Eugeniu Ceban]
Eugeniu Ceban, Most Media, Transnistria. Săptămâna trecută, se pare că vicepremierul pentru reintegrare, Gheorghe Balan, a declarat că cea mai bună modalitate pentru Transnistria de a evita aceste crize energetice și economice constante este să accepte propunerea de reintegrare a Chișinăului. Dar el nu a dezvăluit multe detalii. Știm că acum Guvernul lucrează la o viziune privind soluționarea conflictului. Puteți, doamnă președinte, să ne dezvăluiți în ce constă propunerea de reintegrare a Chișinăului, în primul rând pentru oamenii, cetățenii noștri care locuiesc acolo? Mulțumesc.
[Maia Sandu]
Le oferim în primul rând același viitor european, care este mult mai bun decât ce au trăit ei în acești ani și situația cu care se confruntă. Le oferim ceea ce putem oferi astăzi cetățenilor de pe malul drept: securitate, pace și vreau să vă amintesc că pașaportul eliberat de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova a devenit foarte atractiv de când a început invazia Rusiei în Ucraina, pentru că Republica Moldova este asociată cu pacea. Și vedem un număr tot mai mare de oameni care vin să muncească pe malul drept. Asta vorbește despre faptul că salariile pe malul drept sunt mai mari decât pe malul stâng. Nu mai vorbim despre libertăți pe care noi aici le respectăm și care nu sunt respectate de către regimul de la Tiraspol acolo.
Deci sunt multe lucruri pe care putem să le oferim. În același timp, depinde, sigur, și de concetățenii noștri de acolo să vrea să vadă realitățile, să înțeleagă că Moscova îi ține într-un regim, deci care care nu le face bine și un regim care nu le poate asigura viitor pașnic și prosper. Dacă poate regimul de acolo să schimbe ceva sau nu, e o discuție mai lungă. E foarte clar că regimul este în continuare controlat de Moscova și că deciziile cele mai importante în raport cu ce se întâmplă în regiunea transnistreană sunt în continuare luate la Moscova.
[Nicolae Negru]
Nicolae Negru, Veridica. L-am auzit zilele trecute pe domnul Lavrov spunând că integrarea Republicii Moldova în UE nu este integrare, ci absorbția UE. S-a schimbat cumva narativul? Adică acum se spune de la Moscova și Maria Zaharova ne-a ținut o lecție că Republica Moldova, prin această integrare, își pierde suveranitatea și independența. Lavrov a mai vorbit și despre starea economică în Republica Moldova, despre nivelul de sărăcie și așa mai departe. Ceea ce mă nu că mă deranjează, dar am vrut să întreb de ce autoritățile Republicii Moldova nu răspund la aceste atacuri informaționale? Sau dacă nu e dezinformare, ceea ce spune Lavrov, atunci autoritățile Ministerului de Externe, de exemplu, ar trebui să le spună cetățenilor că, da, domnul Lavrov are dreptate, da, două treimi din populația Republicii Moldova trăiește sub limita sărăciei, da, inflația la noi este mai mare decât în Rusia, în Rusia acum la începutul anului e 30 de procente, dar care este în Republica Moldova. În general, aș vrea să le spuneți cetățenilor Republicii Moldova cum stăm noi acuma cu economia. S-a mișcat dezvoltarea din loc, fiindcă ăsta era scopul principal al noului guvern? A apărut ceva luminiță la capătul tunelului? Și apropo, linia Vulcănești-Chișinău, era vorba parcă să se termine, să se încheie în 2025, nu? Nu-i așa? Vă mulțumesc.
[Maia Sandu]
Aceste acuzații sunt foarte frecvente. Am sentimentul că la Ministerul de Externe nu e zi în care să nu se pomenească despre Republica Moldova. Și da, trebuie să combatem aceste știri false, dar nici să nu ajungem în extrema în care de dimineață până seara doar comentăm și negăm falsurile venite de la Moscova. E important ca instituțiile noastre, indiferent ce spune Kremlinul, să le vorbească cetățenilor despre situația economică, despre inflație, care, bineînțeles, că este mult mai scăzută decât cea din Rusia, despre situația reală din economie. Avem probleme, dar se simte o înviorare a situației economice și din perspectiva investițiilor private.
Bineînțeles, avem resurse publice sau vom avea resurse publice tot mai mari pentru investiții, ceea ce la fel va contribui la creștere economică. Și aici mă refer în primul rând la planul de creștere economică susținut de Uniunea Europeană prin cele 1,9 miliarde de euro. Sigur că sunt încă probleme, dar trebuie să fim conștienți de realitatea în care suntem, pentru că în momentul în care incertitudinea războiului este acolo, deci acest lucru împiedică sau reține unii investitori care altfel ar putea să vină în Republica Moldova. După alegeri, oricum, țara noastră este percepută ca una mai stabilă din punct de vedere politic și asta, de asemenea, încurajează venirea investitorilor.
Este important să combatem falsurile, dar este important să prezentăm informația reală, informația adevărată, indiferent ce spune Moscova. Despre linia Vulcănești-Chișinău, da, mai sunt anumite lucruri care trebuie făcute și oricum e nevoie de o perioadă, și asta era clar și anul trecut, în care va fi testat cum funcționează această linie. Dar, deci, suntem oricum pe ultima sută de metri, lucrările cele mai importante au fost îndeplinite, deci asta este foarte și foarte important, pentru că este o alternativă reală, nu una iluzorie și cred că trebuie să recunoaștem acest efort și faptul că, în sfârșit, am reușit să construim această linie. Și știți că se lucrează și pe cealaltă linie de la Bălți și din câte înțeleg, Statele Unite vor lansa în curând pentru linia Strășeni-Gutinaș, deci primele etape ale procesului.
[Maxim Pistrui]
Bună ziua, mă numesc Maxim Pistrui, sunt reporter la diez, o redacție nișată pe tineri și educație, și respectiv întrebarea noastră tot o să fie despre educație. În primul rând, voi menționa faptul că ne bucurăm că una dintre prioritățile dumneavoastră pe anul 2026 sunt tinerii. Iar întrebarea, știm că în ultimii ani, în special în contextul geopolitic, educația foarte des s-a ciocnit cu anumite influențe politice externe, care pe termen lung, în special, provoacă riscuri de securitate. Aici vorbim despre cadre didactice afiliate grupului criminal Șor, vorbim despre aceste cadre didactice, dar și tineri care au fost în Federația Rusă la instruiri. Vorbim despre campanii de dezinformare care au loc pe același TikTok, cea mai accesată platformă de către tinerii din Republica Moldova. Vorbim despre profesori care activează și în acest moment la Casa Rusă, care urmează să fie închisă. Vorbim despre școli din regiunea transnistreană și presiunea asupra acestora, nu mai vorbesc despre tinerii care învață în regiunea transnistreană în celelalte școli, fiindcă sunt supuși unei propagande fără precedent. Respectiv, vreau să aflu în acest context cum influențează securitatea noastră națională, politicile și prioritățile în domeniul educației. La fel, ce s-a întâmplat în ultimii ani și credeți dumneavoastră că este pozitiv și ce ar trebui și urmează să se întâmple anume pe acest domeniu. Mersi.
[Maia Sandu]
Avem mult de lucru aici și nu doar în cazul acestor școli sau în cazul acestor profesori. Cred că avem mult de lucru și am început să lucrăm cu toți profesorii, pentru că dacă tinerii noștri nu o să cunoască istoria, atunci n-o să înțeleagă de ce este important să trăim într-o țară liberă. Dacă n-o să cunoască ororile regimului autoritar și ce au pățit bunicii lor, n-o să înțeleagă riscurile unui regim autoritar care astăzi încearcă să vină peste noi și n-o să ia, n-o să știe să ia decizii corecte la momentul potrivit. Deci aici avem de lucru și pe partea cum îi învățăm pe copiii noștri istorie și dincolo de istorie, cum organizăm procesul educațional așa încât să construim generații sănătoase, generații care înțeleg ce înseamnă democrație și care să vrea și să știe cum să-și protejeze libertățile și democrația.
Aici e de lucru pentru Stratcom și pentru multe alte instituții care au aceste responsabilități în funcțiile lor. Și trebuie să recunoaștem că nu este o problemă doar pentru Republica Moldova. Trebuie să recunoaștem că este o problemă în general în lume, când tot mai puțini oameni înțeleg riscurile războiului, tot mai puțini oameni înțeleg riscurile regimurilor autoritare, când tot mai mulți oameni votează pentru extreme, pe dreapta sau pe stânga. Și dacă îmi amintesc corect, Amos Oz spunea că în momentul în care dispar oamenii care au fost martorii ororilor celui de-al Doilea Război Mondial, atunci apare riscul altor războaie, pentru că oamenii nu înțeleg că trebuie să ne axăm pe lucruri importante, că trebuie să fim responsabili. Și aici mă refer, în primul rând, la politicieni care încearcă să divizeze și care manipulează și care promovează populism și care vorbesc despre soluții simple la probleme complicate. Și da, oamenilor le este mai ușor să creadă în soluții simple decât în soluții complicate. Dar exact acum, în acest moment care se arată tot mai complicat pentru toată lumea, nu doar pentru moldoveni, trebuie să înțelegem ce contează cu adevărat și trebuie să muncim cu toții pentru ca și generațiile tinere, și cei care au trecut prin anumite experiențe să învățăm să ne apărăm și pacea, și libertatea și să putem să construim o societate sănătoasă.
[Moderator]
Doamna președintă, nu mai sunt întrebări.
[Maia Sandu]
Mulțumesc.
[Moderator]
Stimate doamne, stimați domni, stimați reprezentanți ai presei, vă mulțumim pentru participare. Aici conferința de presă a luat sfârșit. O zi bună!
[Maia Sandu]
Și eu vă mulțumesc tare mult pentru prezența dumneavoastră și pentru întrebările pe care mi le-ați adresat. O zi bună să aveți
