Parlamentari din România și Republica Moldova propun crearea „Fondului Moldova” de 500 de milioane de euro pentru investiții strategice și integrare economică

Chișinău, 16 Ianuarie 2026 – Consolidarea relațiilor bilaterale și accelerarea integrării economice dintre cele două maluri ale Prutului au constituit temele centrale ale conferinței de presă comune susținute vineri la Chișinău. Evenimentul a reunit reprezentanți ai Fracțiunii parlamentare „Democrația Acasă”, condusă de Vasile Costiuc, și o delegație a senatorilor români din partea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), condusă de vicepreședintele Senatului României, Laurențiu Plăieșu. În cadrul întâlnirii, oficialii au prezentat o serie de inițiative legislative menite să sincronizeze agendele celor două parlamente, punctul central fiind lansarea proiectului „Fondul Moldova”.

Discuțiile s-au axat pe necesitatea unei abordări pragmatice a relației dintre București și Chișinău, depășind stadiul declarațiilor simbolice. Liderii prezenți au subliniat că actualul context geopolitic și de securitate impune soluții concrete pentru sprijinirea economiei Republicii Moldova și pentru facilitarea parcursului său european prin mecanisme de integrare directă cu România.

Cea mai importantă propunere lansată în cadrul conferinței a fost prezentată de senatorul Sorin Lavric și vizează înființarea „Fondului Moldova”. Această inițiativă legislativă, depusă deja în Parlamentul României, propune crearea unui vehicul de investiții cu un capital inițial de 500 de milioane de euro.

„Propunem transformarea ajutorului internațional de dezvoltare într-un efort investițional coerent și orientat strategic. Fondul Moldova va fi listat la Bursa de Valori de la București și va funcționa conform regulilor de guvernanță corporativă, asigurând transparență totală. Obiectivul este finanțarea companiilor românești și moldovenești, achiziția de titluri de stat emise de Guvernul de la Chișinău și cofinanțarea proiectelor comune de infrastructură”, a declarat senatorul Sorin Lavric în timpul intervenției sale.

Vasile Costiuc, președintele Fracțiunii „Democrația Acasă”, a salutat prezența delegației române și a evidențiat importanța unei agende legislative sincronizate. Oficialul de la Chișinău a punctat că riscurile de securitate la adresa Republicii Moldova rămân ridicate și că singura soluție viabilă pe termen lung este o apropiere accelerată de structurile euro-atlantice prin intermediul României.

În completarea dimensiunii economice, prim-vicepreședintele AUR, profesorul Dan Dungaciu, a adus în discuție cei trei piloni esențiali ai colaborării strategice: identitatea, economia și securitatea. Acesta a atras atenția asupra necesității de a aborda deschis subiectul reunificării naționale, considerat „elefantul din cameră” în discuțiile diplomatice actuale.

„Nu putem ignora realitatea identitară și de securitate. Avem nevoie de pilonul identitar, avem nevoie de pilonul economic – iar Fondul Moldova este răspunsul concret – și, nu în ultimul rând, de pilonul de securitate. România trebuie să ofere un sprijin substanțial și structural Republicii Moldova, dincolo de retorica politică obișnuită”, a precizat Dan Dungaciu, care a profitat de ocazie pentru a lansa și o nouă lucrare despre schimbările din ordinea mondială.

Vicepreședintele Senatului României, Laurențiu Plăieșu, a reiterat angajamentul ferm al partenerilor din România pentru susținerea parcursului democratic al Chișinăului. Delegația a transmis un mesaj de unitate, subliniind că prezența lor la Chișinău, în contextul Zilei Culturii Naționale, marchează dorința de a construi poduri nu doar culturale, ci și economice și politice solide.

De asemenea, în cadrul conferinței s-a discutat și despre ridicarea interdicției de intrare în Republica Moldova pentru liderul AUR, George Simion, participanții exprimându-și speranța că anul 2026 va aduce o normalizare a dialogului politic la nivel înalt între administrațiile prezidențiale de la București și Chișinău.

Despre Fracțiunea parlamentară „Democrația Acasă”

Fracțiunea „Democrația Acasă” este o formațiune politică din Republica Moldova, axată pe promovarea valorilor democratice, a transparenței în administrație și a apropierii strategice de România și Uniunea Europeană. Partidul pledează activ pentru reforme structurale și pentru combaterea corupției, având ca obiectiv principal integrarea europeană a Republicii Moldova.

[Vasile Costiuc] Doamne ajută. Vă mulțumim pentru că ați dat curs invitației la conferința de presă organizată de Partidul Democrația Acasă și, alături, avem oaspeții și domnul vicepreședinte al Senatului României, domnul Laurențiu Plăieșu. Îi salutăm călduros la Chișinău și putem să vă comunicăm că, în urma dialogului bilateral, am stabilit prioritățile și agenda sincronizată a celor două legislative de pe ambele maluri ale Prutului.

Am discutat prioritățile pe care le avem ca și parlamentari aici, la noi acasă, în Republica Moldova. Le-am mulțumit partenerilor și prietenilor din România pentru asistența pe care ne-au oferit-o în toți acești ani și pentru faptul că sunt alături. Am vorbit despre riscurile de securitate la adresa Republicii Moldova, despre declarațiile șefului statului cu privire la reîntregirea națională ca una din soluțiile mai rapide pentru procesul nostru de integrare europeană.

Am stabilit să continuăm dialogul și la Chișinău, și la București în următoarele luni. Iar alături de domnul Plăieșu, așa cum vedeți, avem mai mulți senatori, profesori și colegi de la AUR, pe care o să-i prezinte domnul Plăieșu. Acesta este efectul acordului semnat împreună cu cei de la AUR.

Vreau doar să transmit un mesaj că suntem indignați și supărați că nu este alături de noi, și nu poate fi alături de noi, domnul președinte George Simion, care este încă interzis la Chișinău pentru mesaje unioniste. Sperăm că în anul 2026, doamna președinte Maia Sandu va schimba retorica față de președintele AUR, George Simion, și față de oficialii statului român, pentru că domnul președinte este și deputat al Parlamentului României. Și nu stă bine, fraților, să se certe între ei și să pună interdicție.

Cu aceste cuvinte, vreau să-l salut pe domnul Plăieșu, vicepreședintele Senatului, și să-i ofer posibilitatea să ne spună câteva cuvinte.

[Laurențiu Plăieșu] Vă mulțumesc. Vă salut și eu. Trebuie să vă spun că noi am venit, în primul rând, pentru a sărbători Ziua Culturii Române în cel de-al doilea stat românesc, Republica Moldova, în cel de-al doilea oraș românesc ca mărime, la Chișinău. De asemenea, intenția noastră este de a întări dialogul cu Parlamentul de la Chișinău și, din acest punct de vedere, îi mulțumim pentru deschiderea pe care am avut-o din partea fracțiunii parlamentare a Partidului Democrația Acasă.

Vom încerca să avem în continuare și discuții cu alte structuri și alte partide componente din Parlament, pentru că, după cum cred că e destul de clar, ne aflăm într-o situație atât din punct de vedere securitar, geopolitic, economic, foarte dificilă. Statul român, după cum bine știți, acordă un sprijin substanțial Republicii Moldova și noi trebuie să nu doar să întărim, dar să și gândim foarte bine acest suport din punct de vedere structural.

Cum va continua în perioada următoare și care este proiecția pentru viitorul imediat. Mulțumim mult încă o dată colegilor noștri de la Partidul Democrația Acasă, cu care personal ne cunoaștem, cu majoritatea dintre ei, de mai mult timp.

Vreau să vă prezint și parte din delegația noastră. În primul rând, domnul senator Petrișor Peiu, liderul grupului parlamentar AUR din Senatul României, domnul senator Costache Chertif, domnul senator Șipoș aici, și domnul deputat Valeriu Munteanu este aici. Vă mulțumesc și am să-l rog pe domnul Petrișor Peiu să ne spună și dânsul câteva cuvinte.

[Petrișor Peiu] Mulțumesc frumos. La mulți ani, în primul rând, tuturor prietenilor din Republica Moldova. O să fiu cât se poate de succint și să spun că ne interesează foarte tare o abordare cât se poate de practică și de pragmatică a agendei politice comune pe care putem s-o avem împreună cu Partidul Democrația Acasă și cu cetățenii din Republica Moldova.

Această latură pragmatică sau practică cuprinde realizarea unor proiecte de interes comun, care să slujească, până la urmă, idealului pe care îl avem, cel puțin aceste două partide, de reunificare a națiunii române. În acest sens, am prezentat partenerilor de la Partidul Democrația Acasă proiectul pe care l-am inițiat în Parlamentul României și care a trecut de Camera Senatului și acum se află în camera decizională, Camera Deputaților, proiect intitulat Fondul Moldova.

Un proiect care presupune instituționalizarea unei forme de investiții românești în Republica Moldova. Mai precis, noi credem că trebuie transformat ajutorul internațional de dezvoltare pe care România îl acordă Republicii Moldova într-un efort investițional coerent, consistent și orientat strategic.

În acest sens, am propus, prin acest proiect de lege, constituirea unui fond de investiții de 500 de milioane de euro, ca sumă inițială de pornire, care să poată să finanțeze investiții ale companiilor românești, inclusiv a celor de stat, în Republica Moldova. De asemenea, cumpărarea de instrumente financiare, cum ar fi titlurile de stat emise de către Guvernul de la Chișinău, și, de asemenea, coparticiparea, cofinanțarea unor proiecte de interes comun, inclusiv participarea sau preluarea unor părți din acționariatul unor companii din Republica Moldova.

Vorbim de un efort instituționalizat, transparent. Toată lumea va ști, pe ambele maluri ale Prutului, ce sume se investesc în fiecare an, unde se investesc, pentru că acest fond se va lista la Bursa de la București și, conform regulilor de guvernanță corporativă, toate aceste informații vor fi publice. Lumea va vedea cu foarte mare exactitate unde se duc acești bani, ce rezultate produc, și credem că un astfel de vehicul va putea să crească și să alimenteze efortul investițional de la an la an cu mai mulți bani.

Și atunci va fi o modalitate concretă, cât se poate de orientată spre piață și pragmatism, prin care putem să integrăm mult mai repede. Va crește viteza de integrare cu aproape 50% a celor două economii. Până la urmă, ceea ce ne dorim este integrarea, repet, economică, instituțională, și acest lucru poate să determine, până la urmă, chiar o integrare politică.

Obiectivul nostru, cel puțin al Partidului AUR și al partenerilor de la Partidul Democrația Acasă, obiectivul final este atingerea lucrului de care vorbea și doamna președinte Maia Sandu: reunificarea. Un cuvânt cheie pe care am văzut că l-a folosit și domnia sa. Salutăm acest cuvânt cheie, pentru că el face trimitere la modelul german al reunificării. Ceea ce s-a întâmplat pe 3 octombrie 1990, am dori să replicăm pe ambele maluri ale Prutului, astfel încât să creăm un singur stat românesc.

Acesta ar avea niște reguli stricte, cel puțin pentru primii 20-25 de ani, de participare proporțională la toate organismele de exercitare a puterilor în stat, în noul stat. Noi propunem, după cum am mai spus, repartizarea într-un procentaj corespunzător ponderii populațiilor a tuturor funcțiilor de conducere și reprezentare dintr-un nou stat. De asemenea, avem în vedere reactualizarea tuturor situațiilor financiare și a calculelor referitoare la efortul de reunificare a celor două state, astfel încât să elaborăm un model final.

Acest model ar permite inclusiv utilizarea ultimului mecanism despre care se vorbește, mecanism care se adresează asigurării securității Uniunii Europene. Noi credem că putem spune că reunificarea Republicii Moldova cu România este o problemă care atinge și influențează securitatea europeană. Și atunci credem că o parte consistentă din cheltuielile pe programul de creștere a contribuțiilor în domeniul apărării până la 5% din PIB, pe care îl are orice stat NATO, în sens larg, putem să încadrăm investițiile românești în Republica Moldova în această zonă de creștere a securității întregii regiuni europene, a Uniunii Europene extinse.

Și atunci vom putea mai ușor să finanțăm eforturile noastre de reintegrare economică. Vă mulțumesc.

[Vasile Costiuc] Dacă ne permiteți, îl salutăm călduros aici la Chișinău pe domnul profesor Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR, care a lansat o carte despre noua ordine mondială și despre ce înseamnă fenomenul Donald Trump. Cu regret, prezentarea cărții și lansarea cărții a fost făcută fără cărți, pentru că autoritățile noastre cumva au sechestrat pe Donald Trump, l-au arestat la vamă, ca să știe Donald Trump de cine trebuie să se teamă.

Le recomand celor care au sechestrat cărțile domnului profesor să le citească în primul rând, până le aduc la Parlament, pentru că acolo o să găsească răspuns de ce Republica Moldova a fost inclusă în lista țărilor cu interdicție sau fără dreptul de a mai lua viză pentru Statele Unite. Tot acolo vor găsi de ce Republica Moldova trebuie să plătească taxa de 25% și tot acolo o să înțeleagă de ce este important proiectul de care vorbește și Maia Sandu.

Și apoi, după ce le citesc, să le aducă la Chișinău. Domnule profesor, vă asigurăm că o să le recuperăm. Și vă mulțumim pentru efortul dumneavoastră de a veni și de a explica nouă, tuturor, ce se întâmplă pe mapamondul ăsta, pentru că prea mult ne concentrăm la problemele noastre de acasă. Doamne ajută, mulțumim, dacă...

[Laurențiu Plăieșu] Îl lăsăm și pe domnul profesor să spună...

[Vasile Costiuc] Să ne spună și cu cărțile.

[Dan Dungaciu] Mulțumesc pentru prezență. Mulțumesc pentru ambianță. De fiecare dată, o plăcere să venim la Chișinău, în Republica Moldova. Nu știu ce e cu cărțile. N-au apărut încă, probabil că încă sunt în procesul de citire. Să dea Dumnezeu. Aș vrea să spun câteva vorbe despre prezența noastră aici, ca oamenii să înțeleagă foarte limpede.

Noi avem trei misiuni majore și trei subiecte mari. Primul este subiectul identitar. Și am vorbit împreună despre Ziua Națională a Culturii, nu despre Ziua Culturii Naționale. Formulele nu sunt neapărat cele mai importante, dar sunt semnificative. Despre 24 ianuarie și ce vom face împreună de 24 ianuarie, despre 27 martie și ce vom face împreună de 27 martie.

De ce? Nu pentru că noi avem o fixație, ci pentru că identitatea este fundamentul oricărei colaborări ulterioare: Fondul Moldova, parteneriate economice. Pentru că, dacă nu ar fi așa, noi n-am fi aici. Am putea fi în Muntenegru, pentru că măcar în Muntenegru, cu muntenegrenii, suntem parteneri în NATO.

Suntem aici din rațiuni identitare. Punct. Palierul celălalt, economic, este palierul cooperării, avantajelor reciproce pe care ni le putem furniza. Dar el se bazează pe faptul că suntem în același gând și suflet, adică suntem frați.

Al treilea palier care a fost adus în discuție este cel de securitate. Doamna Maia Sandu a lansat discuția despre securitate și la acest palier, dacă la palierul economic avem propuneri de tip Fondul Moldova, promovarea inclusiv a produselor din Republica Moldova în România și așa mai departe, propunerea pentru palierul de securitate este reunificarea. Reunirea este răspunsul la problema de securitate a Republicii Moldova. Pot să fie și alte răspunsuri, dar să vedem dacă sunt mai bune.

Și să vedem dacă nu reunirea este cel mai bun răspuns la problema de securitate a Republicii Moldova. Ceea ce fac mulți politicieni de la Chișinău este să se plaseze doar pe cel de-al doilea palier, al relației economice, uitându-se la România ca la un bancomat lipsit de orice formă, ceea ce este un gest cel puțin nepoliticos. Dacă tot vrei să ai o colaborare economică cu România, pe care noi o susținem 100%, măcar recunoaște România.

Dă-i profilul identitar pe care și-l asumă și recunoaște că vorbești cu o Românie care arată într-un fel, inclusiv identitar. Toată fixația asta de a sări direct la palierul al doilea, ignorând și palierul de securitate, și palierul identitar, este nepoliticoasă în sensul ignorării identității și periculoasă în sensul ignorării securității. Haideți să le punem pe toate trei împreună. Hai să facem ierarhiile corecte și haideți să lucrăm împreună pentru ca cele trei pachete fundamentale pentru toți să fie îndeplinite cât mai judicios.

AUR și DAU au început acest demers. Vă invităm pe toți împreună, alături de noi. Vă mulțumesc.

[Laurențiu Plăieșu] Vă mulțumesc și eu, domnule profesor. Și cred că, în încheiere, vreau să spun că cred că clasa politică de la Chișinău ar trebui ca, în sfârșit, să înțeleagă că trebuie să existe o deschidere mult mai largă și mult mai cuprinzătoare față de România, de românitate și de ceea ce putem face împreună.

Pentru că, cred că ăsta este un destin național și, cred că oricât s-ar strădui unii și alții, până la urmă nu vom avea de ales decât să stăm tot împreună. Eu vă mulțumesc foarte mult și, încă o dată, mulțumiri colegilor de la Partidul Democrația Acasă.

[Vasile Costiuc] Doamne ajută! Un an nou mai bun, mai reușit pentru toți românii de pe ambele maluri ale Prutului.

[Laurențiu Plăieșu] Mulțumim.