[Emil Ceban] Stimate domnule ministru, doamnelor și domnilor. Astăzi am avut marea plăcere de a-l găzdui la Chișinău pe omologul meu, ministrul Sănătății al României, Alexandru Rogobete, într-o vizită oficială care reconfirmă caracterul constant și solid al cooperării dintre Republica Moldova și România în domeniul sănătății.
Întrevederea noastră a fost una orientată spre rezultate. Am discutat despre domenii de interes comun, despre provocări similare pe care le au sistemele noastre de sănătate și, mai ales, despre soluții care pot fi construite și rezolvate împreună.
România este un partener de încredere pentru Republica Moldova, asigurând susținere și deschidere prin proiecte și programe care contribuie direct la îmbunătățirea serviciilor de sănătate pentru cetățeni. În perioada pandemiei, România a oferit Republicii Moldova asistență medicală, echipamente, medicamente, în sumă de peste 500.000 de vaccinuri anti-COVID, cu o valoare totală de peste 174 de milioane de lei.
Acest sprijin a fost vital și a contribuit la menținerea funcționalității sistemului medical și la protejarea personalului medical și a pacienților. Totodată, România a sprijinit Republica Moldova și în contextul crizei refugiaților. 20 de camioane cu asistență umanitară, cu o valoare de peste 6 milioane de lei, contribuind la reziliența sistemului de sănătate de a răspunde acestei presiuni.
Un aspect important pentru sistemul de sănătate al Republicii Moldova constă în implementarea de către Guvernul Republicii Moldova, în comun cu Guvernul României, a proiectului transfrontalier SMURD 2. Îmbunătățirea infrastructurii de operare a serviciului mobil de urgență, reanimare și descarcerare, creșterea nivelului de pregătire și menținerea capacității personalului de intervenție în situații de urgență, cu o valoare de peste 50 de milioane de lei.
Prin acest program, în cadrul Institutului de Medicină Urgentă din municipiul Chișinău, a fost inaugurat blocul unității primare urgente, dotate cu echipamente medicale performante de ultimă generație. A fost modernizată unitatea primiri urgente din cadrul Spitalului Clinic Bălți, cu o suprafață de aproximativ de 2000 de metri pătrați, organizată pe zone specifice de intervenție în funcție de graviditatea cazului.
De asemenea, colaborarea moldo-română a contribuit la îmbunătățirea serviciilor medicale pentru mame și copii. La Institutul Mamei și Copilului au fost realizate proiecte de renovare, dotare și instruire profesională, cu finanțări de ordinul milioanelor de euro, care se traduc astăzi în servicii medicale mai sigure și mai performante.
Țin să menționez că relațiile de colaborare academică dintre statele noastre s-au consolidat semnificativ, fapt demonstrat prin semnarea a 20 de acorduri de colaborare cu instituțiile de învățământ superior medical și centre spitalicești din România, precum și realizarea a sute de mobilități academice și activități de instruire în cadrul universităților de medicină și farmacie din România. Parteneriatul între USMF Nicolae Testemițanu și universitățile de medicină din România, în domeniul științific, curativ și cultural, a fost inițiat acum trei decenii.
Republica Moldova a beneficiat de peste 334 de burse oferite cadrelor didactice pentru specializările în universitățile de profil din România și peste 200 de cadre didactice au beneficiat de aceste stagieri de practică. Un exemplu semnificativ este programul de mobilitate pentru cercetare științifică, bursa statului român Eugen Ionescu, destinat doctoranților și cadrelor științifico-didactice francofone din universitățile membre AUF.
Prin intermediul cooperării cu Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, au fost realizate numeroase proiecte de dezvoltare, cu o valoare de peste 1 milion și jumătate de roni. În perioada anilor 2024-2027, Republica Moldova implementează peste 20 de proiecte bilaterale de cercetare cu România, finanțate de unitatea executivă pentru finanțarea învățământului superior, a cercetării, dezvoltării și inovării, în colaborare cu Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare din Republica Moldova.
Din 2023, Universitatea de Stat de Medicină a obținut statutul de membru onorific al Alianței G6 a UMF-urilor din România, un nou cadru de colaborare pentru alinierea învățământului medical la standardele europene și pentru modernizarea formării profesionale. Pentru Republica Moldova, cooperarea cu România are o dimensiune strategică în contextul obiectivului de dezvoltare a unui sistem de sănătate modern, eficient și centrat pe pacient, aliniat standardelor europene.
Experiența României în calitate de stat membru al Uniunii Europene este deosebit de valoroasă în acest parcurs. Vizita de astăzi la Ministerul Sănătății, la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu, a rezumat angajamentul comun și solemn a ambelor țări de a-și consolida capacitățile în pregătirea avansată a unei noi generații de specialiști în domeniul medical.
Am efectuat vizite și la Spitalul Clinic Republican Timofei Moșneaga și la o companie farmaceutică cu producție locală, moment ce a oferit un cadru oportun pentru a discuta la fața locului despre realitățile sistemului de sănătate, despre direcțiile de dezvoltare comune. Îi mulțumesc domnului ministru pentru deschidere și dialog constructiv. Sunt convins că această vizită va consolida și mai mult cooperarea noastră și va contribui la fortificarea sistemului de sănătate pe ambele maluri ale Prutului.
Astăzi am identificat un șir de direcții de cooperare pe viitor. În primul rând, semnarea unui memorandum între ambele ministere, unde o să fie inclus mai multe activități în domenii strategice și prioritare pentru sistemul de sănătate din Republica Moldova.
În domeniul digitalizării, inclusiv digitalizării sistemelor și secțiilor ATI din spitalele din Republica Moldova. Întărirea activității industriei farmaceutice și a cooperării industriale între ambele state. Poziții pe care Ministerul Sănătății nu poate să le acopere în tratarea pacienților complicați, în medicamente specifice oncologice, imunoterapie și multe altele.
De aceea, onorată asistență, vreau să reiterez și încă o dată să-i mulțumesc domnului ministru pentru că a acceptat invitația, a venit în Republica Moldova, a făcut cunoștință cu sistemul de sănătate, a făcut cunoștință cu cadrele noastre și am identificat multe soluții și un parteneriat de durată pe viitor pentru o reziliență mai serioasă, mai bună, a sistemului de sănătate din Republica Moldova. Domnule ministru, vă mulțumesc foarte mult.
[Alexandru Rogobete] Vă mulțumesc, domnule ministru. Vă mulțumesc pentru invitație, în primul rând. A fost o onoare pentru mine să fiu astăzi în Republica Moldova. O zi intensă, un program cu multe vizite, dar cred că această vizită și multele discuții pe care le-am avut, atât în cadrul Ministerului Sănătății, cât și la Universitatea de Medicină sau cu profesioniștii din sănătate, cu colegii noștri, cu medici, cu asistente, cu întreg personalul medical din cel mai mare spital din Republica Moldova, ne-a arătat că cooperarea și o abordare strategică între două state pot dezvolta sistemul de sănătate.
Sigur că colaborarea dintre România și Republica Moldova, nu doar în domeniul sănătății, dar acum discutăm specific despre acest domeniu, este una de durată, este una istorică, care s-a concretizat de-a lungul timpului în nenumărate proiecte dintre cele două state, atât cu fonduri europene, cât și cu alte linii de finanțare pentru dezvoltarea sistemului de sănătate și, nu în ultimul rând, resursa umană care reprezintă, până la urmă, motorul sistemului de sănătate, indiferent de cum se numește țara sau spitalul. Resursa umană, profesioniștii din sănătate sunt cei care duc pe umeri în fiecare zi sistemul de sănătate și spitalele.
Ori, noi avem un istoric important în schimbul de experiență și dezvoltarea resursei umane. Îmi aduc aminte când eu eram rezident de anestezie, terapie intensivă la Timișoara, erau colegi din Republica Moldova care stăteau un an de zile în secțiile noastre de terapie intensivă și învățam împreună, apoi se realiza acest schimb de experiență.
Cred că situația geopolitică, dar și situația curentă, atât din România, cât și din Republica Moldova, ne obligă să întărim relațiile bilaterale dintre cele două state, în special în zona de dezvoltare a industriei farmaceutice și de schimburi comerciale între cele două țări pentru medicamente, dar și pentru produse biologic active necesare pacienților. Așa cum bine ați spus, pentru pacienții de oncologie sau pentru alte patologii pentru care nu există în momentul de față terapie în Republica Moldova, cred că putem dezvolta un sistem de colaborare comercială între cele două state, astfel încât să putem sprijini și să putem asigura tratamentul acestor pacienți într-un schimb comercial, evident, transparent și instituțional.
Zona de digitalizare în sănătate reprezintă o componentă importantă în dezvoltarea oricărui sistem, pentru că ea asigură, pe de o parte, transparența actului medical, transparența fondurilor, dar și modul de organizare și capacitatea de răspuns a unui sistem de sănătate. Ori, digitalizarea sistemului medical în general vine la pachet cu un sistem de securitate cibernetică performant pentru a putea proteja datele pacienților, dar și pentru a asigura securitatea sistemului de sănătate, atât de importantă.
România a început procesul de digitalizare în sănătate încă din anul 2021. Nu este finalizat, este într-un parcurs accelerat. Există în momentul de față secții de terapie intensivă care sunt complet digitalizate, se lucrează la o nouă platformă integrată a serviciilor de sănătate, care va integra și va realiza interoperabilitatea între toți furnizorii de servicii medicale. Și aici vorbesc despre unități sanitare publice sau private, farmacii, medici de familie, dar și cu pacientul. Și aici pot exemplifica dosarul electronic al pacientului, rețeta electronică și digitalizarea întregului proces administrativ și medical.
Este o transformare importantă pentru orice sistem de sănătate și, sigur că, putem să vă sprijinim cu strategia pe care noi am avut-o utilizând Planul Național de Redresare și Reziliență. Un alt domeniu important pe care l-am abordat împreună cu domnul ministru se referă la securitatea transfuzională și la reorganizarea și reforma circuitului pentru sânge și produse de sânge, un element important în absolut orice țară, care reprezintă un element important de securitate națională.
Și sigur că aici încercăm împreună, utilizând asistența tehnică de la Comisia Europeană pe care noi o avem acum, putem să o împărtășim cu dumneavoastră și să vă susținem cu siguranță în acest demers atât de important pe care România l-a început târziu, este adevărat, dar suntem în proces de reorganizare a centrelor de transfuzie, de exemplu, și venim cu o nouă și cu o altă abordare asupra acestui element atât de important.
Îmi doresc să continuăm colaborarea în ceea ce privește resursa umană și schimbul de experiență dintre cele două sisteme universitare, pentru că ele au dovedit de-a lungul timpului că pot aduce beneficii bilaterale pentru ambele state. Și sigur că, de ce nu, putem discuta despre investiții concrete utilizând fonduri europene pentru proiectele care sunt destinate, proiecte bilaterale, statelor membre și statelor care nu sunt încă membre în Uniunea Europeană.
Veți avea din acest punct de vedere în mine un suport, nu doar pentru aceste proiecte, ci în general. Și da, este absolut necesar ca cele două state, cele două ministere, să semneze un nou memorandum de colaborare în care să descriem foarte clar toate aceste acțiuni strategice pe care noi astăzi le-am discutat și le-am validat împreună cu echipa dumneavoastră și cu profesioniștii din sănătate cu care ne-am întâlnit.
Mă bucur să vă anunț că ne vom reîntoarce în martie. Împreună cu domnul ministru, vom organiza un workshop de management în domeniul sanitar, utilizând asistența tehnică din Planul Național de Redresare și Reziliență, utilizând expertiza pe care am acumulat-o în zona resurselor umane și în zona, o componentă importantă, de management sanitar. Așadar, undeva în martie, împreună vom organiza o sesiune științifică bilaterală în care vom avea invitați experți internaționali în management sanitar și participanții vor fi manageri atât din spitalele din România, cât și din spitalele din Republica Moldova.
Încă o dată vreau să vă mulțumesc pentru această zi. A fost o zi plină de discuții importante, o zi care eu cred că a consolidat și mai mult relația strategică dintre cele două state și implicit în domeniul pe care noi doi îl reprezentăm. Un domeniu greu, un domeniu în care, așa cum îmi place mie să spun, există două elemente: există viață și există moarte.
Atunci când într-un domeniu se întâlnește viața și moartea, apare o emoție și o perspectivă greu de gestionat, care de multe ori ne duce în anumite tensiuni și presiuni. Este un domeniu viu. Sistemul de sănătate, indiferent de țara în care se află, este ca un organism viu, tocmai pentru că are aceste două elemente atât de importante. Și eu cred că dacă colaborăm în continuare și dacă împărtășim experiențele bune din ambele state, putem întări sistemele de sănătate și putem arăta că lucrurile pot merge înainte. Evident că împreună suntem mai puternici.
Și aș mai face o singură mențiune. Pe lângă zona administrativă, pe lângă zona evident politică, pe lângă zona academică, sistemul de sănătate are nevoie de un element esențial și anume de încredere. Are nevoie de încrederea oamenilor în sistemul de sănătate, are nevoie de încrederea oamenilor în medici, are nevoie de încrederea oamenilor în ceea ce facem în fiecare zi. Pentru că sănătatea, pe lângă zona științifică, înseamnă și foarte multă încredere.
Așa că, permiteți-mi să-mi închid discursul spunându-vă cu toată tăria că încrederea ne face bine. Vă mulțumesc mult.
[Emil Ceban] Vă mulțumim foarte mult și cu aceasta conferința de presă a luat sfârșit. Dar noi ne revedem cu domnul ministru, deci, în luna martie, pentru noi proiecte de dezvoltare, cooperare interstatale pentru ambele sisteme de sănătate.
Mulțumim, domnule ministru, reiterez încă o dată. La mulți ani, să ne trăiți și să ne vedem cât mai des în ambele sisteme de sănătate, să aducem plus valoare sistemului de sănătate, ca populația de pe ambele maluri ale Prutului să aibă acces la o medicină, la o medicină performantă și medicamente. Mulțumim.
