Percepția publică asupra justiției din Moldova înregistrează o ușoară îmbunătățire, însă corupția rămâne principala îngrijorare a cetățenilor

Chișinău, 6 februarie 2026 – Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Magenta Consulting, a prezentat astăzi rezultatele celui de-al doilea sondaj național de opinie publică privind integritatea în sectorul justiției. Cercetarea, realizată în cadrul proiectului #JustițiePentruMoldova, evidențiază o dinamică pozitivă, dar fragilă, în ceea ce privește încrederea cetățenilor în actul de justiție comparativ cu datele de referință din 2023, subliniind totodată persistența percepției asupra corupției ca problemă sistemică majoră.

Studiul sociologic oferă o analiză comparativă a evoluției percepțiilor publice, fiind realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.125 de persoane, cu o marjă de eroare de +/- 3%. Datele indică faptul că aproximativ jumătate din populație consideră că situația în justiție s-a îmbunătățit în ultimii trei ani, o creștere față de măsurătorile anterioare. Cu toate acestea, cetățenii identifică în continuare corupția (peste 50%), cumătrismul și incompetența specialiștilor drept principalele trei probleme care afectează sistemul.

Iulian Groza, Directorul Executiv al IPRE, a subliniat importanța acestor date pentru recalibrarea politicilor publice în domeniul justiției.

„Acest al doilea sondaj ne oferă posibilitatea crucială de a analiza în dinamică percepția cetățenilor cu privire la principalele evoluții din sectorul justiției. Observăm că percepțiile publice se îmbunătățesc, dar rămân fragile. Progresul există, dar nu este încă suficient de consolidat pentru a genera o încredere stabilă și uniformă pe întreg sistemul. Pentru cetățeni, integritatea rămâne criteriul central de evaluare a acestui sector, iar reforma justiției este percepută de majoritate ca un test de credibilitate al statului și o condiție esențială pentru parcursul european al Republicii Moldova”, a declarat Iulian Groza.

Rezultatele sondajului arată o creștere ușoară a nivelului de încredere în actorii din justiție. Aproximativ o treime dintre respondenți au multă încredere în sistemul judecătoresc și în procuratură, în timp ce încrederea în poliție (36%) și avocați (41%) este superioară. Un aspect demografic relevant este corelația dintre vârstă și încredere: tinerii tind să fie mai optimiști și să aibă o percepție mai pozitivă asupra reformelor, în timp ce persoanele în etate manifestă un grad mai ridicat de scepticism.

Dumitru Slonovschi, directorul Magenta Consulting, a explicat nuanțele din spatele cifrelor, accentuând legătura dintre nivelul de informare și percepția publică.

„Analizele noastre arată clar că cei care sunt informați despre reforma justiției consideră într-o măsură mai mare că situația s-a îmbunătățit. Există o discrepanță între percepția generală și cunoașterea specifică a proceselor. De exemplu, persoanele care se documentează activ și au interacționat direct cu instituțiile de drept tind să aibă o încredere mai mare în rezultatele procesului de vetting. Totodată, observăm că rețelele de socializare au devenit sursa dominantă de informare pentru peste 60% dintre cetățeni, ceea ce influențează direct modul în care sunt receptate mesajele despre reformă”, a menționat Dumitru Slonovschi.

Sondajul relevă și o percepție mixtă asupra independenței justiției. Deși jumătate dintre respondenți cred că judecătorii și procurorii sunt total sau parțial independenți, o parte semnificativă a populației rămâne convinsă că ingerințele politice și corupția persistă la toate nivelurile, atât inferior cât și superior. În privința procesului de evaluare extraordinară (vetting), opiniile sunt polarizate, cu 45% dintre respondenți exprimând un nivel ridicat de încredere în acest mecanism.

Prioritățile identificate de cetățeni pentru perioada următoare includ reducerea corupției în toate domeniile, sancționarea vinovaților în cazurile de rezonanță și excluderea din sistem a persoanelor neintegre. Sondajul a fost realizat la telefon (metoda CATI) în perioada noiembrie – decembrie 2025, asigurând reprezentativitatea datelor la nivel național.

Despre Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)

Institutul pentru Politici și Reforme Europene este un think-tank independent, non-profit și apolitic, înființat în martie 2015. Misiunea IPRE este de a accelera integrarea europeană a Republicii Moldova prin promovarea reformelor sistemice, creșterea democrației participative și consolidarea rolului societății civile în procesele decizionale. Institutul se concentrează pe monitorizarea implementării Acordului de Asociere cu UE și pe dezvoltarea de politici publice bazate pe dovezi în domenii cheie precum justiția, buna guvernare și dezvoltarea economică.