Parlamentul dezbate digitalizarea monitorizării agricole și reformarea codului educației pentru alinierea la standardele europene

Chișinău, 11 februarie 2026 – În cadrul ședinței parlamentare desfășurate astăzi, deputații și reprezentanții executivului au supus dezbaterii proiecte legislative majore care vizează modernizarea mecanismelor de subvenționare în agricultură și o amplă reformă a Codului Educației. Agenda discuțiilor s-a concentrat pe necesitatea racordării politicilor naționale la normele Uniunii Europene, punând accent pe eficiența economică a fermelor și pe incluziunea școlară.

Unul dintre punctele centrale ale ședinței a fost modificarea actelor normative privind rețeaua de informații contabile agricole (RICA). Potrivit raportorilor, acest instrument este vital pentru politica agricolă comună, permițând autorităților să evalueze impactul real al intervențiilor statului și al subvențiilor asupra sectorului agrar. În contextul schimbărilor climatice și al noilor cerințe europene, colectarea datelor devine indispensabilă pentru o agricultură performantă.

„Rețeaua de informații contabile agricole reprezintă un instrument prin intermediul căruia statul poate aprecia impactul intervențiilor și subvențiilor asupra agriculturii. Fermierii trebuie să accepte participarea la aceste anchete, datele fiind ulterior anonimizate și utilizate pentru a stabili eficiența economică la nivel de exploatație”, a explicat unul dintre autorii proiectului legislativ în cadrul prezentării.

Pentru a simplifica acest proces, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a inițiat dezvoltarea unui software dedicat, care va facilita colectarea și analiza informațiilor. De asemenea, au fost discutate mecanismele de condiționalitate, care prevăd sancțiuni sub forma reducerii subvențiilor pentru fermierii care nu respectă cerințele de mediu și sociale, o măsură necesară pentru transpunerea regulamentelor Uniunii Europene.

În a doua parte a ședinței, atenția s-a mutat asupra modificărilor propuse pentru Codul Educației. Reprezentanții Ministerului Educației au prezentat o serie de intervenții menite să modernizeze sistemul educațional, incluzând reforma curriculară, consolidarea rețelei școlare și integrarea lingvistică și educațională a copiilor reveniți din diasporă sau a celor străini aflați pe teritoriul țării.

„Modificările propuse vin să susțină procesul de modernizare a sistemului educațional, vizând evaluarea elevilor, incluziunea copiilor cu dizabilități și racordarea la standardele europene. Ne propunem să oferim instituțiilor de învățământ mai multă autonomie financiară și să soluționăm problema deficitului de cadre didactice”, a precizat Valentina Olaru, reprezentant al Ministerului Educației, în timpul dezbaterilor.

Discuțiile au atins și subiectul sensibil al reorganizării instituțiilor de învățământ primar și gimnazial cu un număr redus de elevi, precum și extinderea serviciilor de educație timpurie pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 0 și 2 ani. De asemenea, a fost abordată problema autonomiei financiare a școlilor mari, care dispun de bugete suficiente pentru a-și gestiona independent resursele, spre deosebire de instituțiile mici care necesită sprijin centralizat.

Proiectele discutate urmează parcursul legislativ pentru adoptare finală, având ca scop creșterea competitivității economice a Moldovei și asigurarea unui sistem educațional echitabil și performant.