Curtea de Conturi constată nereguli contabile și întârzieri majore în investițiile capitale ale Ministerului Justiției pentru anul 2025

Chișinău, 23 aprilie 2026 - Curtea de Conturi a Republicii Moldova a examinat joi în cadrul unei ședințe publice, auditul rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Justiției, încheiate la 31 decembrie 2025. În urma evaluării modului de administrare a fondurilor publice, instituția supremă de audit a emis o opinie cu rezerve, constatând că, deși situația financiară generală reflectă în mare parte realitatea, există deficiențe semnificative în evidența contabilă, gestionarea patrimoniului de stat și implementarea proiectelor strategice de investiții capitale.

Pentru exercițiul bugetar al anului 2025, Ministerului Justiției i-au fost aprobate alocații inițiale de aproximativ 1,39 miliarde de lei, precizate ulterior la 1,34 miliarde de lei. Nivelul de executare a bugetului a fost unul ridicat, situându-se la 98,2%. Cu toate acestea, misiunea de audit a scos la iveală o serie de vulnerabilități sistemice în cadrul instituțiilor subordonate.

Prezentând sinteza constatărilor, auditorul public principal din cadrul echipei de control a subliniat natura deficiențelor: „Rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Justiției oferă o imagine corectă și fidelă, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil, cu excepția posibilelor efecte ale aspectelor descrise în secțiunea referitoare la baza pentru opinia cu rezerve. Erorile depistate nu au un caracter fraudulos, însă indică lacune în sistemul de control intern managerial și în aplicarea normelor contabile.”

Una dintre cele mai stringente probleme identificate vizează neraportarea valorii activelor moștenirii culturale. Din cauza lipsei unui cadru normativ clar care să stipuleze criteriile de evaluare, monumentele istorice deținute nu au fost recunoscute și înregistrate corespunzător în contabilitate. De asemenea, auditorii au depistat erori în evidența mijloacelor fixe, cum ar fi supraevaluarea unor grupe de conturi cu 5,9 milioane de lei prin calcularea greșită a uzurii și subevaluarea valorii clădirilor. S-a constatat și omiterea excluderii din evidența contabilă a valorii apartamentelor deja privatizate.

Un capitol critic al auditului a vizat executarea investițiilor capitale, domeniu marcat de dificultăți majore în proiectele de construcție și reconstrucție. Cel mai elocvent exemplu este proiectul noului penitenciar din municipiul Chișinău. Finanțat din surse externe și contribuții guvernamentale, proiectul a suferit întârzieri masive care generează costuri suplimentare. Pentru anul 2025, alocațiile inițiale de 164,5 milioane de lei au fost reduse la 61,7 milioane de lei, din care s-au executat doar 51,4 milioane de lei. Auditul a relevat acumularea unui sold semnificativ de 242,7 milioane de lei reprezentând investiții în active nefinalizate, precum și lucrări neexecutate în valoare de 41 de milioane de lei pentru construcția penitenciarului din Cahul.

Reprezentanții echipei de audit au atras atenția asupra impactului direct al acestor întârzieri: „Nevalorificarea la timp a resurselor financiare alocate afectează implementarea politicilor publice în domeniul justiției, inclusiv asigurarea unei infrastructuri adecvate pentru instanțele judecătorești și îmbunătățirea condițiilor de detenție, generând totodată un impact financiar negativ prin majorarea costurilor.”

Pe lângă problemele de infrastructură, raportul menționează deficiențe în administrarea creanțelor și a veniturilor. S-au înregistrat creanțe în sumă de 6,6 milioane de lei, inclusiv cu termen de achitare expirat, rezultate din plăți în avans pentru servicii și bunuri nelivrate la timp de către antreprenori. Mai mult, lipsa înregistrării drepturilor de proprietate asupra zeci de blocuri locative și terenuri aferente menține un risc ridicat asupra integrității patrimoniului de stat.

Pe parcursul misiunii de audit, entitățile vizate, printre care și Administrația Națională a Penitenciarelor, au inițiat corectarea unora dintre înregistrările contabile eronate. Cu toate acestea, Curtea de Conturi a formulat un șir de recomandări obligatorii pentru remedierea completă a carențelor, solicitând Ministerului Justiției și instituțiilor subordonate eficientizarea controlului intern, urgentarea procedurilor de achiziții publice pentru investițiile capitale și asigurarea înregistrării exhaustive a patrimoniului public.