Reforme istorice, digitalizare masivă și apărarea independenței justiției: bilanțul mandatului ministrului Radu Marinescu

București, 27 aprilie 2026 - Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a prezentat luni, 27 aprilie 2026, bilanțul activității la finalul mandatului său, evidențiind o serie de reforme structurale, investiții istorice în infrastructură și un amplu proces de digitalizare a sistemului judiciar. Obiectivul central al eforturilor guvernamentale a vizat consolidarea statului de drept, alinierea la standardele europene și menținerea independenței justiției față de influențele politice.

Într-o perioadă marcată de necesitatea eficientizării aparatului de justiție, conducerea ministerului s-a concentrat pe o abordare pro-europeană, pe integritate și pe transparență. Activitatea a fost susținută de o colaborare strânsă cu specialiștii din domeniu și cu partenerii instituționali.

„M-a preocupat foarte mult, pentru că am venit la Ministerul Justiției după 30 de ani de carieră juridică, ca avocat, să păstrez și să apăr independența justiției. Să păstrez și să apăr un sistem de drept care să nu presupună intervenție politică în actul de justiție. Unica mea preocupare a fost să merg spre modernizare, spre eficientizare și să căutăm să recâștigăm încrederea cetățeanului”, a declarat ministrul Radu Marinescu.

Din punct de vedere legislativ, mandatul a fost caracterizat de un ritm susținut, cu peste 212 acte normative inițiate sau adoptate, vizând domenii esențiale precum legislația penală, civilă și legea cetățeniei. De asemenea, România a înregistrat un succes diplomatic major prin obținerea a trei avize esențiale din partea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Pe plan strategic, au fost adoptate și implementate Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar (2025-2029), Strategia națională pentru prevenirea recidivei și o nouă Strategie națională anticorupție, care integrează concluziile rapoartelor favorabile emise de Comisia de la Veneția și GRECO.

Un accent deosebit a fost pus pe protecția cetățenilor și a mediului de afaceri. La nivel european, au fost transpuse șapte directive privind combaterea traficului de persoane și protecția victimelor, fiind fundamentat conceptul unei viitoare Agenții Naționale pentru Protejarea Victimelor Infracțiunilor. Pe plan intern, Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) a fost deblocat în doar șase luni, eliminând un stoc de peste 14.000 de cereri restante.

Digitalizarea a reprezentat un alt pilon fundamental, beneficiind de investiții record de peste 850 de milioane de lei. Peste 1.000 de săli de judecată au fost dotate cu echipamente de ultimă generație, a fost introdus sistemul inovator de transcriere automată a vocii („Speech-to-Text”) și se află în pregătire un asistent digital bazat pe inteligență artificială destinat magistraților. În paralel, sistemele ECRIS V și Cloud-ul privat al justiției sunt în plin proces de implementare, cu finanțare prin PNRR.

La capitolul infrastructură, bugetul alocat a depășit 670 de milioane de lei. Această sumă a permis modernizarea palatelor de justiție din numeroase județe, finalizarea a două noi penitenciare majore (la Baia Mare și Vaslui) care aduc în sistem 1.841 de noi locuri de detenție la standarde europene, și avansarea proiectului strategic „Cartierul pentru Justiție” din București, dezvoltat alături de Banca Mondială.

În plus, mandatul a fost definit de o eficientizare a resurselor financiare și umane, concretizată prin eliminarea unor cheltuieli nejustificate și implementarea unei proceduri de selecție transparentă, depolitizată și publică pentru procurorii de rang înalt, o premieră pentru arhitectura judiciară din România.

Activitatea ministerului va fi predată sub formă de interimat, asigurându-se continuitatea tuturor proiectelor de anvergură aflate în derulare, cu scopul clar de a livra cetățenilor un serviciu public modern, rapid și echitabil.