Deficiențe majore în gestionarea bunurilor confiscate de stat, analizate în cadrul comisiilor parlamentare comune
Chișinău, 13 mai 2026 - Deputații din cadrul Comisiei pentru control al finanțelor publice și ai Comisiei juridice, numiri și imunități s-au reunit într-o ședință publică comună pentru a examina modul în care statul administrează și valorifică bunurile confiscate, sechestrate sau trecute în posesia statului. Discuțiile au avut la bază raportul de audit al Curții de Conturi pentru anii 2023-2025, care a scos la iveală lacune sistemice ce generează prejudicii și ratează venituri semnificative la bugetul de stat.
Auditul a evidențiat, ca principală vulnerabilitate, lipsa unui sistem informațional automatizat complet funcțional – Registrul bunurilor infracționale indisponibilizate. Această restanță împiedică trasabilitatea și evidența clară a activelor. Conform datelor prezentate, valoarea totală a celor peste 6.200 de active indisponibilizate este estimată la circa 9,6 miliarde de lei, ponderea majoritară fiind gestionată de Procuratura Anticorupție, Centrul Național Anticorupție și alte organe de drept.
„Neimplementarea unui registru electronic centralizat și absența schimbului de date între instituții afectează direct integritatea bunurilor confiscate și încasările la bugetul de stat. Am constatat deficiențe semnificative care au dus la deprecierea bunurilor și la comercializarea lor ineficientă”, a declarat un reprezentant al echipei de audit din cadrul Curții de Conturi a Republicii Moldova.
Unul dintre cele mai grave aspecte abordate a fost deprecierea masivă a bunurilor mobile, în special a autoturismelor aflate sub sechestru. În lipsa unor mecanisme eficiente și rapide de valorificare, zeci de vehicule staționează ani la rând în parcări speciale, ajungând într-o stare avansată de degradare. Raportul indică o situație atipică în care peste o sută de bunuri mobile au fost introduse în sistem cu o valoare generică de doar 1 leu, din cauza imposibilității de a le evalua la prețul real de piață la momentul sechestrării.
Reprezentanții Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) au explicat contextul tehnic al acestor evaluări formale. „Atunci când un bun este sechestrat, cum ar fi un autoturism aflat peste hotare sau într-o stare de degradare, și nu poate fi evaluat imediat, sistemul informatic nu permite înregistrarea fără valoare. Astfel, se indică suma simbolică de un leu pentru a asigura trasabilitatea. Totuși, recunoaștem că stocarea îndelungată a acestora, uneori de peste 10-15 ani, le distruge complet valoarea economică”, a precizat conducerea ARBI.
Pentru a stopa fenomenul deprecierii continue, parlamentarii au cerut instituțiilor responsabile să aplice mai ferm instrumentele legale existente, în special mecanismul de valorificare anticipată.
„Trebuie să ne asumăm responsabilitatea ca aceste bunuri, care au un termen îndelungat de păstrare, să fie vândute anticipat sau casate, dacă sunt distruse. Este ineficient să ținem mașini în parcări până când valoarea lor ajunge la zero, generând doar costuri suplimentare de depozitare pentru stat”, a subliniat un deputat din cadrul comisiilor parlamentare.
În vederea remedierii problemelor constatate, Curtea de Conturi a înaintat 18 recomandări instituțiilor vizate (inclusiv ARBI, Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal), stabilind termene clare de implementare. Prioritățile absolute rămân identificarea resurselor financiare pentru finalizarea modulelor IT ale registrului de stat, implementarea unor norme clare de evaluare a bunurilor uzate și asigurarea unei cooperări interinstituționale care să accelereze recuperarea efectivă a fondurilor la buget.
