Tranziția energetică a Republicii Moldova: Sectorul de afaceri și autoritățile trasează direcțiile pentru o piață verde și integrată european

Chișinău, 26 mai 2026 – Creșterea accelerată a capacităților de producție a energiei din surse regenerabile, necesitatea urgentă a sistemelor de stocare și integrarea deplină a Republicii Moldova în piața energetică europeană au fost temele centrale ale evenimentului de afaceri organizat marți, 26 mai 2026, de către Agenda Națională de Business (ANB) și Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.

Reuniunea, desfășurată sub genericul „Energia viitorului 2.0”, a adus la aceeași masă reprezentanți de vârf ai autorităților publice, experți în politici economice, operatori de sistem și lideri ai companiilor din sectorul energetic, cu scopul de a consolida un dialog public-privat eficient și de a identifica soluții pentru o piață energetică liberă, transparentă și sigură.

Discuțiile au evidențiat un progres istoric pentru țară: capacitățile de generare a energiei regenerabile au crescut de 15 ori comparativ cu anul 2020. În prezent, energia verde comercializată a atins un volum de 1,2 miliarde kWh, reprezentând aproximativ 31% din totalul consumului energetic național, o performanță care impune acum noi strategii de gestionare.

„Dacă Republica Moldova a creat în termeni extrem de rapizi capacități de producție a energiei regenerabile, acum a venit timpul să gândim inteligent cum gestionăm ceea ce avem. Trecerea de la cota zero la peste 30% a energiei regenerabile în doar câțiva ani a schimbat fundamental structura de consum a populației și a mediului de afaceri. Obiectivul nostru este să demonstrăm societății că această energie nu este doar mai curată, ci și o decizie economică strategică”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în cadrul IDIS „Viitorul”.

O provocare majoră dezbătută în cadrul evenimentului o reprezintă dezechilibrele din rețea cauzate de fluctuațiile de producție ale surselor eoliene și solare. Pentru a asigura securitatea energetică și independența față de importuri, autoritățile au anunțat obiective ambițioase privind dezvoltarea infrastructurii de stocare a energiei.

„Avem o aliniere clară între ceea ce își dorește guvernul, parlamentul și industria. Următoarea perioadă va pune un accent puternic pe sistemele de stocare, unde obiectivul nostru este adăugarea a aproximativ 600 de megawați în următorii trei ani. Pentru a stimula aceste investiții, pregătim un pachet de măsuri care include eliminarea taxelor vamale pentru sistemele de stocare și un mecanism accelerat de rambursare a TVA-ului, facilitând astfel tranziția spre o economie electrificată la maximum”, a subliniat președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, prezent la eveniment.

Reprezentanții mediului de afaceri au subliniat că piața energetică a Republicii Moldova nu mai este una izolată, ci parte integrantă a sistemului european. Începând cu anul 2022, energia electrică a devenit un produs tranzacționat orar, iar producătorii locali au început deja să exporte surplusul de energie verde pe piețele vecine.

„Din 2022, sectorul energetic a trecut printr-o adevărată revoluție. Deschiderea piețelor ne permite nu doar să acoperim consumul intern, ci și să tranzacționăm pe piața liberă. Integrarea în rețeaua europeană (ENTSO-E) și noile linii de interconexiune cu România ne oferă certitudinea că putem opera la standarde internaționale, eliminând dependențele istorice”, a explicat Veaceslav Moldovanu, administratorul unui important grup energetic local.

De asemenea, în cadrul întâlnirii s-a pus accent pe eforturile de liberalizare completă a pieței prin intermediul Operatorului Pieței de Energie din Moldova (OPEM). Odată cu desemnarea oficială a OPEM și obținerea licențelor necesare, Republica Moldova se pregătește pentru lansarea piețelor centralizate pentru ziua următoare (PZU) și a piețelor intrazilnice (PI), oferind investitorilor un mediu concurențial cu semnale de preț corecte.

Evenimentul s-a încheiat cu un consens clar între mediul privat și stat: tranziția energetică este ireversibilă, iar succesul acesteia depinde de menținerea unui cadru legislativ previzibil, de continuarea investițiilor în infrastructură și de digitalizarea serviciilor energetice.

Despre organizatori:

IDIS „Viitorul” este unul dintre cele mai importante și longevive centre de cercetare (think tank) din Republica Moldova, fondat în 1993. Institutul combină cercetarea socială, politică și economică cu elemente de advocacy, promovând bunele practici democratice și tranziția către o economie de piață funcțională.

Agenda Națională de Business (ANB) este o platformă comună a asociațiilor de afaceri și a camerelor de comerț din Republica Moldova, creată în anul 2006. ANB are scopul de a facilita dialogul constructiv dintre mediul privat și autoritățile publice, contribuind la elaborarea politicilor economice menite să amelioreze climatul investițional și să stimuleze dezvoltarea sustenabilă a țării.

[Veaceslav Ioniță] Bună ziua, stimați prieteni! În primul rând, vă mulțumesc pentru faptul că ați venit la această... Noi ne gândeam cum s-o numim, că nu-i conferință, zici conferință, te duci undeva la mai multă discuție științifică sau ceva de domeniul acesta. Asta e mai mult o întâlnire de afaceri și sper că va fi utilă. Nu mă voi prezenta, pe ceilalți îi voi prezenta eu și se vor prezenta și ei. Mă numesc Veaceslav Ioniță, lucrez la IDIS Viitorul, un centru, cel mai vechi din Moldova, de 93 de ani îl avem. Iar din 2006, noi am creat o platformă pe care o numim Agenda Națională de Business. Scopul nostru, atunci și acuma, este ca să creăm o punte de comunicare între mediul de afaceri și autorități pe dimensiunea politicilor publice care să creeze un mediu favorabil.

Mai mult ca atâta, și asta este una din agenda de astăzi, noi considerăm că societatea noastră este nevoie de creat o imagine pozitivă a mediului de afaceri. Cu părere de rău, o spun din cei 25 de ani de lucru, de deseori în societate există o imagine nu întotdeauna cea mai bună. Iar astăzi, ceea ce ne-am adunat noi am numit-o „energia viitorului”. Eu chiar mi-am permis să-i spun „energia viitorului 2.0” și am să explic din ce cauză am dat-o eu „2.0”.

Dacă Republica Moldova, acuma în termeni extrem de rapizi și-a creat capacități de producție energie regenerabilă, acuma deja vine timpul să... nu că a venit timpul, nu a fost necesar până acum la presiunea pe care o avem acuma, să începem a gândi inteligent cum gestionăm mai bine ceea ce avem deja. Dacă până acuma n-avem și era mai simplu, mulți mă întreabă de ce nu s-a făcut până acuma? Că n-a fost problema. N-am avut, nu era. Acuma a apărut, începem să producem, noi încă anul trecut, dumneavoastră știți tot așa, este martie, vom avea ore întregi când producția va fi mai mare decât consumul, a apărut fenomenul, găsim inteligent soluții, de aceea am dat eu „inteligent”. Iar ANRE-ul, cu marea amabilitate, mi-a dat datele pentru primul trimestru privind energia regenerabilă comercializată, nu doar produsă, dar comercializată, și noi am ajuns exact-exact, n-am rotunjit-o eu, e automat, exact 1,2 miliarde de kWh de energie electrică comercializată din regenerabile. Aici nu intră autoconsumul, care noi acum încercăm să-l estimăm, și ne-am dus în valoare anuală la 31% din energie regenerabilă. Estimăm aproape 4% este autoconsumul, dintre cele 31. Și, evident, ne vom duce cu mult mai sus.

Dar cel mai important, și mulți mă întreabă ce am eu cu sectorul energetic. Ca economist, îmi dau seama de un singur lucru. Odată cu creșterea bunăstării populației, se schimbă structura de consum a populației. Dacă noi astăzi, dacă ne uităm în structura consumului energetic a populației noastre, plin de elementele mari pe care le avem noi: gazul, energia electrică, produsele petroliere. Avem și vreascuri, avem încă destul de puternic toate resursele acestea, știți, a omului sărac, așa cum s-o spunem cum este. Îmi aduc aminte în 2022, când a crescut brusc prețul la gaz, toată lumea șocul-șocul și am fost rugat de către Delegația Comisiei Europene să calculăm cum afectează aceasta cei mai săraci. Și am spus că din cei mai săraci 40% din moldoveni, 80% n-au gaz.

Odată cu creșterea bunăstării, se schimbă structura de consum a populației, se schimbă structura preferințelor energetice a populației. Și eu nu știu dacă astăzi, dintre noi aici care suntem în sală, cineva este gata să răspundă care va fi ponderea energiei electrice în structura de consum a populației în 10 ani de zile. Va rămâne tot la 12-14% sau se duce în 20-25%? Dacă crește, dacă noi reușim să substituim sursele tradiționale, cum să le spun? Rât, nici nu știu cum să le spun. Vreascuri, în fine, vreascuri, tizic și toate alte lucruri cu energie electrică, dacă reușim să substituim, noi creăm o piață. De fapt, astăzi vorbim cum dezvoltăm piața actuală, cum creăm o piață nouă și cum demonstrăm societății că, de fapt, energia electrică este mai bună ca cealaltă.

Și cel mai important lucru, din cauza asta suntem aici, este că energia regenerabilă a apărut, așa știți, ca o cometă în spațiul economic moldovenesc, de la zero am ajuns la 31%. Și ca orice sector al economiei nou, creează la oameni suspiciuni: ce e asta, unde ajungem, unde ne pornim? Și eu, ca reprezentant al unui institut care de 20 de ani încercăm să creăm o imagine favorabilă business-ului, credem că sectorul dumneavoastră are nevoie de o poziționare corectă în societate. Ca societatea să aibă o opinie corectă. Doi, avem nevoie de o comunicare bună cu autoritățile și apreciez și am să rog să-mi dea să spună un cuvânt de salut președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, care este prezent aici, ceea ce dă o importanță sectorului. Ieri ați discutat acolo, astăzi sunteți aici.

Noi, cu permisiunea dumneavoastră, toată această discuție va fi înregistrată, ea va fi online, plus noi vom face un rezumat pe care am să vi-l dăm tuturor dumneavoastră și vom da și la autorități. Astăzi noi, ca moldoveni tipici, am pus foarte mulți vorbitori, foarte mulți vorbitori, foarte mulți paneluri. Am vrut să cuprindem necuprinsul, să arătăm că este un sector deja bine închegat, care are toate elementele unui sector al economiei: cu finanțare de la bănci, cu bursă, cu transport, cu jucători, cumpărători, vânzători, cu piață formată. Și de aceea am vrut să cuprindem necuprinsul. Fiecare va avea, când vom trece la panel, voi spune cine și cum va vorbi.

Încă o dată vă mulțumesc pentru faptul că ați dat curs invitației noastre. Sper că va fi o întâlnire benefică pentru toată lumea. Am să-l rog pe președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, Radu Marian, să aibă un cuvânt de salut și apoi directorul ANRE, cel care curează sectorul dumneavoastră, tot un cuvânt de salut, și apoi ei vor avea și o intervenție la panelul legat de reglementare.

[Radu Marian] Vă mulțumesc mult, domnule Ioniță. Vă mulțumesc mult pentru pentru invitație. E un follow-up la ședința de ieri. Am avut două ore și jumătate de discuții cu mulți producători și reprezentanți ai industriei și mulți dintre dumneavoastră au fost și ieri la ședință. Noi, desigur, ca și autorități, ne bucurăm enorm de mult că energia regenerabilă a progresat atât de mult în Republica Moldova.

A fost un efort comun. În primul rând, desigur, s-a datorat eforturilor antreprenorilor, celor care și-au asumat riscuri, au investit și astăzi produc această energie regenerabilă. Desigur, și statul a avut un rol. Am venit cu foarte multe modificări legislative prin care să simplificăm, să ușurăm procedura prin care se instalează instrumente financiare. De exemplu, programul 373, practic jumătate din finanțarea din 373 s-a dus pe energie regenerabilă pentru agenți economici, și asta e un lucru bun. Am avut noi un rol important în acest sens. Apropo, mâine în Parlament, în comisie și joi în plenară o să mai adoptăm un proiect în primă lectură prin care o să eliminăm taxele vamale pentru sistemele de stocare a energiei regenerabile, plus o să stabilim un mecanism accelerat de rambursare a TVA.

Și o să mai venim cu mai multe măsuri. Deci cumva, e clar că și ne bucurăm că există o aliniere între ceea ce își dorește guvernul, Parlamentul, adică energie produsă acasă, în Republica Moldova, curată, și cu ceea ce își dorește industria. Evident, cu faptul că o să faceți profit și asta este important. Deci, un fel de win-win. E scenariul ideal de win-win, da? În situația în care noi avem energie curată locală și cumva producătorii fac mai mult profit. E clar că sunt mai multe provocări și ieri le-am discutat.

E clar că avem nevoie de o piață mai transparentă, avem nevoie de lichiditate, de aia și punem accentul pe tranzacționarea pe bursă. E clar că sunt anumite dezechilibre, avem situația în care există surplus de energie în orele de zi, dar există deficit dimineața și seara și de aia în următoarea perioadă noi o să punem accent foarte mult pe sisteme de stocare. Și o să venim cu aceste măsuri și aceste facilități și mesajul nostru, îndemnul este să investim în această tehnologie. Știu că sunt anumite provocări la nivel de finanțare, de accesare a instrumentelor financiare din partea băncilor comerciale. Noi o să abordăm și aceste probleme, dar este foarte important ca în următorii trei ani să adăugăm aproximativ 600 MW de sisteme de stocare.

Ca să putem, știți, să ne apropiem de obiectivul nostru de independență energetică. Cred că pentru prima dată de la independență încoace am să spun că vorbim la modul cel mai serios și cel mai realist că Republica Moldova poate ajunge într-o situație în care să nu depindem în general de importuri sau să importăm cât mai puțin și să depindem mai puțin de vulnerabilitățile pe care le-am avut recent, cu bombardarea liniilor pe teritoriul Ucrainei. Și, nu în ultimul rând, electrificarea. Deci trebuie să electrificăm la maxim economia, societatea, așa cum ați spus dumneavoastră, avem prea multe gospodării care în continuare folosesc resurse fosile, lemn, și noi o să venim cu programe prin care să finanțăm pompe de căldură și tot felul de programe și mecanisme prin care să electrificăm toate aspectele societății. Astfel încât să abordăm și problema cu resursele petroliere și tăiatul lemnelor și toate aceste aspecte. Deci s-a progresat foarte mult, dar avem foarte mult de făcut în continuare, dar și este o oportunitate. Există o majoritate parlamentară, există un guvern total aliniat la obiectivul de a produce local pe surse regenerabile și noi vă invităm să fiți alături de noi în acest proces istoric prin care trece Republica Moldova. Vă mulțumesc mult.

[Veaceslav Ioniță] Mersi mult. Și este una din ceea ce a spus dumnealui și conferinței, este că o societate dezvoltată este o societate care trece la consumul de energie electrică în favoarea, în defavoarea altor tipuri de resurse și asta cred că putem să zicem că este datul nostru și ne bucurăm. Mersi mult, domnule președinte. Domnul Ursu, directorul ANRE, un cuvânt de salut și apoi deja veți avea intervenții.

[Alexandru Ursu] Da, mulțumesc mult. Stimate domnule Ioniță, stimate domnule președinte de comisie, onorată asistență. Eu vreau în primul rând să aduc mulțumiri pentru că am fost invitați să participăm la această, la acest eveniment organizat de Institutul de Dezvoltare și Strategie. Totuși, este foarte benefic că acest subiect, care la moment este de actualitate și importanță majoră pentru societate și pentru sectorul electroenergetic, dumneavoastră vă implicați și sigur, cu expertiza și profesionalismul și credibilitatea pe care o aveți în societate, o să ajutați la promovarea unor mesaje corecte pentru piață și sper eu că credibile, pentru că ați spus dumneavoastră inițial, există o reticență anumită în societate și în sectorul energetic referitor la ceea ce urmează.

Ce urmează? Urmează parcă cel mai simplu. Parcă carul s-a pornit din loc. Noi avem iată o tematică foarte interesantă: cum transformăm Moldova într-o piață modernă de energie regenerabilă. Deci, în opinia mea, acest proces a început acum 4-5 ani, a început în niște tempouri foarte dinamice și noi am ajuns ca acuma în anul 2026, primul trimestru, noi avem capacități de 15 ori mai mari decât le aveam în 2020. Acuma, care a fost impulsul?

Foarte simplu, câteva. În primul rând, politicile guvernamentale care au susținut acest sector. Au fost schemele de tarif fix, schemele de preț fix. Prin tarif fix, noi avem 155 MW, pentru producătorii mai sau mai știți că e mai puțin de 1 MW, plus asta era fotovoltaic, plus 30 și ceva MW pentru vânt. Avem schema cu prețuri fixe care se obțineau în licitații, deja 60 MW în solar, 105 pentru eolian și acuma în derulare o altă schemă de suport pentru 170 MW eoliene.

Da, avem realizări frumoase, dar ce facem cu energia asta? Avem ore în care ea devine excedentară. De asta, într-adevăr, tematica, cum o gestionăm, cum beneficiem toți împreună, și mediul de afaceri, și consumatorii, și inclusiv sistemul electroenergetic, pentru că sistemul este un lucru foarte complex și uneori sensibil. Colegii de la operatorii de transport în sală cred că înțeleg foarte bine și o să vă explice care e sensibilitatea. De asta avem multe provocări. Provocarea esențială e acea lipsă de capacitate pe interconexiuni cu sistemul european care nu ne permite în orele de vârf să exportăm acel surplus de energie, acea lipsă de flexibilitate pe intern care nu ne permite să valorificăm energia noastră care o avem local în orele de producție maximă, în orele amiezii. Și, desigur, că pentru securitatea energetică este cea mai mare provocare care cred că toți o conștientizăm, este fortificarea interconexiunilor.

Avem o linie care aproape este gata, care ne ajută să scăpăm de acea dependență și-mi permit să spun, șantaj, care venea uneori din partea centralei de la Tiraspol, deținând acolo tot acel spațiu electric prin care trece linia Vulcănești-Dnestr. Și acum avem linia Vulcănești-Chișinău care ne sustrage din aceste probleme, dar în continuare trebuie să fortificăm interconexiunile, Bălți-Suceava, Strășeni-Botoșani. Sper că în viitorul apropiat vom reuși să ne interconectăm. Suntem deja sincronizați și vom avea posibilitatea să ne bucurăm să fim membri ai pieței energetice europene, care ne permite acuma noi pe piața asta noastră locală să ne învățăm să activăm pe ea. Fiindcă acolo nimeni n-o să ne scutească dacă noi nu o să știm cum să jonglăm, în sensul bun al cuvântului, cu produsele energetice și cum să beneficiem noi de acest, de această oportunitate de a fi membri ai pieței. Deci eu sunt convins că o să avem o discuție foarte bună astăzi cu toți participanții și vă urez un eveniment cât mai bun.

[Veaceslav Ioniță] Mersi mult, domnule director. Stimați colegi, noi suntem aici toți suntem din domeniu. Avem de ce sunt cinci paneluri. M-am gândit ca să focusăm discuțiile pe anumite elemente, dar fiecare este liber să discutăm. Deci, suntem toți, piața energetică, dar am pus pe câteva elemente cheie. Domnul director Ion Munteanu este în ședință, a rugat când el vine îi dăm cuvântul ca să vorbească. Am să procedăm în felul următor: cei care sunt vorbitori înscriși în paneluri vor veni în față. Rugămintea mea este, fiecare să încercăm să ne încadrăm în 5, maximum 7 minute, ca după aceasta să reușim să avem și o discuție între noi. După ce vorbesc toți din panel, din sală, dacă sunt întrebări, dar nu doar întrebări, aici sunt oameni care au opinii și poziția lor, după ce la sfârșitul fiecărui panel, 1, 2, maximum 3 persoane din sală dăm voie ca toți să intervină, ca să fie o discuție, să nu fie știți așa că cineva din panel vorbește. Apoi mergem mai departe. Timpul nu este foarte mult, el pare că-s două ore, dar după număr de persoane va trece foarte rapid.

Eu am să rog acuma să treacă în față. Avem pe domnul Moldovanu Veaceslav de la Enel Energy, o persoană care a vorbit în numele dumnealui. Papanaga Vladislav tot de la o altă companie, Q Group. Mi-a mai povestit dumnealui, spuneți că sunteți mari monopoliști, îi spuneți că nu sunteți monopoliști. Știu că dumneavoastră, Mînjan Vlad de la Simpals și Lemnari Carina de la Local. Vă mulțumim mult. Am să am o rugăminte. Presupun că marea majoritate ne cunoaștem, dar și pentru cei care ne privesc online, încă o dată repet, n-am întrebat, dar cred că toată lumea la evenimente publice nu are nicio problemă dacă transmitem online. Fiecare când începe a vorbi, se prezintă cine este. Pe scurt, astăzi începem cu piața, o privire generală asupra pieței. Domnul Moldovanu, vă rog, dumneavoastră sunteți primul, deschideți conferința, apoi merge domnul Papanaga și mai departe conform listei.

[Veaceslav Moldovanu] Mulțumesc mult. Stimați colegi, aș spune, fiindcă sunteți, suntem din același sector. Sunt Veaceslav Moldovanu, sunt administrator și director al companiei Enel Energy Group, unul din cele mai mari grupuri de echilibrare din Republica Moldova. Și pot să vă spun că am fost cei care în 2022, atunci când a fost cea mai mare modificare și aș spune, o reformă, dar chiar o revoluție în sectorul energetic, am fost cei care am stat la bază, unindu-se 19 producători locali cu energie regenerabilă, toți producătorii de energie regenerabilă, am creat o companie care poate veni pe piață cu o ofertă consolidată. Ceea ce pe parcursul anului ne-a reușit și ceea ce cu adevărat a făcut într-așa fel ca piața să se dezvolte.

Vreau să vă spun că am noroc să fiu în această piață, în acest segment în Republica Moldova, în perioada unor celor mai mari schimbări, aș spune chiar revoluționare, și pot să vă spun, aici aș începe de la o mică istorie, care au fost pașii care au schimbat lucrurile înspre bine și cum business-ul local, cu adevărat eu vreau să spun mulțumesc fiecărui din voi care ați investit și multor celor care nu sunt în sală pentru ceea ce ați făcut, ceea ce faceți în continuare și în primul și în primul rând încrederea și în energia asta care o dați prin business-ul pe care îl duceți. Deci cea mai mare revoluție care a afectat tot sectorul a fost pe data de 1 iunie 2022. Atunci când sectorul energetic, de la un sistem în care energia se vindea odată cu volumele lunare, a trecut la un sistem unde energia electrică a devenit un produs care a început să se vândă pe ore. Și asta a fost cea mai mare problemă și provocare anume pentru sectorul regenerabilelor, fiind faptul că toți producătorii aceștia sunt dependenți de timpul de afară. Și predicția cu o zi este deja o mare provocare, dar o predicție cu o oră exactă pe care tu trebuie s-o faci cu 24 de ore înainte a fost un element foarte mare.

Și atunci când prima lună unii din producători au activat producând peste 200.000 de kWh la stațiile lor și s-au trezit cu facturi, după două luni cu facturi cu minus 10.000 €, asta a fost o provocare destul de interesantă. Deci cum, pentru mulți n-a fost clar cum așa se poate: ca tu să lucrezi, tu să dai energie și încă să rămâi dator. Asta a fost primul semnal. Atunci, cu adevărat, împreună, cu efort comun și aici vreau să spun mulțumesc anume și ANRE-ului, și operatorului de sistem, și guvernului nemijlocit pentru faptul că au fost deschiși pentru a înțelege care este problema și totuși noi să facem un pas înapoi, să avem această perioadă de tranziție în care să revizuim sistemul respectiv de penalizare pentru dezechilibre, să vedem sistemul legat de balansare, să vedem, să dăm timp oamenilor să se grupeze. Și a fost un mesaj comun, înțeles și din partea business-ului, și din partea asociațiilor, și din partea guvernului că uniți-vă în grupuri mai mari care o să vă permită cel puțin greșelile respective să le acoperiți vice-versa, fiindcă cu adevărat, cel care la sud are o rază de vânt, cel care la nord altă rază de vânt, și aceste divergențe puteau fi grupate și aplanate în cadrul grupurilor și doar diferențele care se fac în cadrul grupului deja să fie taxate cu prețurile care sunt.

Totodată, peste un an, totuși, a fost deschiderea ANRE-ului, care a revăzut metodologia de calcul a dezechilibrelor, a făcut-o destul de corectă și, după opinia mea, cu adevărat deschisă pentru producătorii de energie regenerabilă, ceea ce a dat un stimulent suplimentar pentru dezvoltarea acestei tehnologii la noi în țară, când s-a înțeles că dezechilibrul nu este ceva foarte strașnic, ceea ce poate fi cuantificat, pus ca risc și respectiv n-ar influența foarte tare asupra la tarif. Al doilea element crucial, revoluționar, care a fost, tot s-a produs chiar înainte de asta, dar s-a produs conexiunea respectivă cu sistemul electroenergetic ENTSO-E, unde noi cu ucrainenii am devenit parte a componentei sau ne-am sincronizat ca sisteme electroenergetice cu țările europene, ceea ce ne-a deschis o nouă piață enormă pentru desfacere. Dar a fost nevoie încă de mult lucru în această direcție, dar pot să vă spun că din partea operatorului de sistem, din partea guvernului, din partea ministerului, din partea ANRE-ului s-au făcut pași atât de rapizi și atât de corecți, ca ceea ce se presupunea că să fie realizat în doi ani, doi ani jumate, s-a făcut în jumătate de an, chiar mai puțin. Și atunci a fost posibilitatea să deschis o piață enormă și primul megawatt exportat de Republica Moldova de energie regenerabilă în sistemul ENTSO-E a fost tranzacționat pe data de 13 octombrie 2022.

Deci ăsta a fost un element care, pot să vă spun că l-am testat anume noi, grupul Enel Energy Group, care a exportat acest prim megawatt, după aceasta s-au început exporturile. A venit criza, exporturile s-au închis, a fost o perioadă mai grea pentru producătorii locali, dar până la urmă, în dialog cu autoritățile, s-au găsit anumite compromisuri. Și deschiderea acestor piețe a arătat că Republica Moldova nu este doar o singură piață pentru care se orientează business-ul local. Deci există piețe mai mari, există piețe interesante și unde volumele noastre pot fi absorbite, dar că avem o singură restricție, restricție tehnică. Cum eu de obicei iubesc să spun, că dacă restul mărfii poți s-o aduci cu tir, din păcate energia electrică cu găleata nu se duce. Deci numai cu rețele, prin rețele și interconexiuni, ceea ce iarăși vreau să spun că este o deschidere mare din partea guvernului care a înțeles acest lucru și a auzit business-ul și care iarăși va da un impuls nou.

Dar trebuie să înțelegem, aici domnul Ioniță, cred că ca economist o să spună că deschiderea piețelor mari aduce atât oportunități, cât și riscuri. Deci noi putem exporta marfa noastră, putem importa marfa noastră, dar putem importa și inflația, putem importa și alte riscuri. Același lucru este valabil pentru noi. Deschiderea piețelor europene este valabilă și vice-versa, fiindcă pentru europeni se deschide și piața Republicii Moldova. Și iată aici deja întrebarea constă într-aceea cum producătorii noștri locali o să facă față la ceea ce noi vorbim, energie regenerabilă din alte țări. Deci, aceste lucruri pozitive, care de care vă povestesc, și-au dat un imbold foarte mare, deci o stabilitate, o posibilitate, o predictibilitate pentru business-ul din Republica Moldova, au dat un imbold în dezvoltarea energiei regenerabile și aici vreau să accentuez că jumătate din ceea ce este azi instalat în Republica Moldova este energie regenerabilă care se tranzacționează pe piața liberă. Și a doua jumătate este cea care nu participă în piața liberă, dar mănâncă din piața respectivă, din consum.

Și aici deja trebuie să vedem de ce parte suntem noi. Noi vedem paharul pe jumătate plin sau pe jumătate gol? Poziția fiecăruia, fiind din ce funcție el se află. Dacă să spunem, din partea autorităților, cu adevărat aceste stimulente care au avut loc prin tarif fix, prin preț fix, prin licitații care există, au dat un imbold pentru a atinge cifra de 1 GW energie instalată aici în Republica Moldova, fiindcă aceste contracte au dat predictibilitate investitorilor. Deci ei știau sub ce ei iau banii acreditați la bancă, banca a înțeles pentru ce-i acreditează și respectiv acest lucru a oferit astfel o creștere mare de instalații fotovoltaice nemijlocit. Dar, pe de altă parte, toți acești producători au și anumiți facilități pe care nu le au producătorii pe piața liberă. Deci ei sunt garantați că toată energia lor va fi procurată indiferent în ora când ei o produc, indiferent dacă este consum în Republica Moldova sau nu e consum în Republica Moldova. Deci, indiferent dacă această energie costă în piețele vecine zero sau chiar prețuri cu minus, deci această energie va fi procurată de la ei cu prețul prestabilit de guvern și respectiv va fi achitată către toți consumatorii. Și totodată, această energie reduce din consum.

Deci noi trebuie să înțelegem că la momentul de față, noi dintr-un GW instalat de energie regenerabilă, dintre care 747 de MW sunt energie fotovoltaică, deci și care se produce în același timp, în comparație cu energia eoliană, când la sud este vânt, la nord nu e sau vice-versa, deci cu energie fotovoltaică acest lucru mai rar se întâmplă, deci ea se produce cam în același timp cât la noi, așa și în România, așa și în Ucraina, și între aceeași perioadă există această energie. Și deci se primește că această energie sau nu se consumă, fiindcă avem situații când prosumatorii însuși reduc consumul lor prin faptul că generează și consumă energie proprie generată, sau prin tariful care este acordat prin scheme de suport, această energie se livrează în rețea și este obligatoriu de a fi primită de către operatorul de sistem. Ceea ce reduce eșichierul de vânzare pentru piața liberă. Și aici, cei care sunt în piața liberă, deja se ciocnesc cu o primă provocare legată în acest sens și această provocare este cum noi să vindem energie într-așa fel ca business-ul nostru să rămână fiabil. Și aici, cum și aș fi de acord cu organizatorii azi, apare o nouă oportunitate: stocarea acestei energii.

Trebuie să înțelegem că acest lucru e în situația în care energia electrică se produce mult în anumite ore, respectiv prețurile cad, în alte ore, când ea nu ajunge, prețurile se ridică și apare diferența aceasta între orele de mare producere și orele de mare consum. Și deci, pentru a salva business-ul, eu aș spune așa, pentru a salva business-ul existent de energie regenerabilă fotovoltaică, e, după părerea mea personală, noi suntem în discuții deschise, dar după părerea mea personală, acuma altă soluție decât de a investi suplimentar în sisteme de stocare, nu văd. Fiindcă, cum și v-am spus, Republica Moldova deja nu este o piață separată. Este o piață integrată în Europa și în piața europeană și ceea ce noi am făcut, am făcut un salt nebun pentru Republica Moldova, am instalat un gigawatt, în România acest gigawatt s-a instalat de trei-patru companii. Deci, per România, ăsta e puțin, dar per volum care se tranzacționează pe piață, ăsta e un volum cu care tot noi împreună concurăm. Și respectiv noi trebuie să înțelegem că altă ieșire decât de a investi suplimentar în sisteme de stocare în cadrul parcurilor existente va fi greu de menținut business-ul cu energie regenerabilă. Niciodată, și vă spun încă o dată, părerea mea personală, business-ul în regenerabile niciodată nu poate fi neprofitabil. Întrebarea în câți ani recuperăm investiția. Pe 25 de ani, chiar și vânzând cu preț foarte mic, noi recuperăm investițiile pe care le-am făcut. Dar întrebarea pentru noi, deja ca businessmani și pentru economie: investițiile care se recuperează mai mult de 10 ani, merită ele sau mai mult de 15 ani, merită ele să fie făcute sau nu? Care sunt riscurile și cine, cel mai important, cine va finanța astfel de business-uri care sunt cu un termen de recuperare mai mare. De aceea, cum și v-am spus, actualmente noi avem o situație în care energia fotovoltaică a fost un progres în care a dat posibilitatea oamenilor sau investitorilor cu finanțări sau cu capital mai mic să intre în acest segment de business, să investească, să facă astfel de panouri, parcuri fotovoltaice cu sume cu care erau existente, dar pentru a menține, deja necesită investiții suplimentare. Deci necesită să treacă la următorul nivel de investiții și el va arăta cât de repede noi putem să ne dezvoltăm, dar trebuie să luăm în calcul că fix la fel de repede noi putem să ne dezvoltăm și în alte eșichiere. De aceea, trebuie să fim foarte echilibrați în ceea ce facem. Deci, cel mai important la Modul Electric aș spune, cel mai ideal este echilibrul între toate tehnologiile. Deci noi, în cazul nostru, ca Republica Moldova, ca piață, trebuie să înțelegem că tot ce noi facem, noi trebuie să facem echilibrat. Dacă o să avem o abatere într-o direcție sau în alta și o să spunem cum am spus trei ani în urmă că doar energia solară pe noi o să ne salveze, fără și acuma să spunem că doar sistemul de stocare pe noi o să ne salveze, o să o să ne greșim. Deci noi trebuie, tot ce facem, să facem echilibrat, corect și cu perspectiva de recuperare mai îndelungată. Nu ne gândim în business-ul respectiv de investiții care se recuperează în 2, 3, 4 ani. 5 plus, asta este realitatea acestui business.

[Veaceslav Ioniță] Mersi mult. Aici îs doi jucători mari pe piață. Dumneavoastră, mersi pentru provocările care le-ați ridicat, de fapt problemele. De fapt probleme, dar provocările care trebuie discutate. Domnul Papanaga, sper că un alt mare jucător pe piață, veți vorbi despre soluțiile integrate, că de fapt, voi continua fraza domnului Moldovanu, trebuie echilibrat, să avem absolut toate elementele și atunci lucrurile vor merge bine. Rugămintea este, primii doi vorbesc mai mult, dar încercăm să stăm în 5-7 minute. Domnului Moldovanu i-am permis ca prim să aibă, să facă o trecere pe tot segmentul. Mai departe am să rog colegii cinci.

[Vladislav Papanaga] Mersi mult. Domnule Ioniță, pentru introducerea în sistemul energetic, o lecție de istorie și Biblie. Ok, atunci eu am să povestesc puțin despre Q Group. Cineva ne cunoaște, cineva nu. Noi suntem din 2002. La momentul actual avem 145 MW deja instalate. Preponderent sunt fotovoltaice. Și înțelegem de ce fotovoltaice. Datorită fraților de est, tehnologia solară a devenit foarte ieftină, da? În ultimele patru ani, ea a scăzut de patru ori însuși prețul unui watt fotovoltaic. Și respectiv, noi înțelegem foarte bine că e mai ușor de a investi atunci în acea tehnologie care este mai ieftină și cu perspectivă înțelegem că pentru eoliene sunt necesare niște cerințe obligatorii, cel puțin viteză medie și atunci pe teritoriul Republicii Moldova nu putem spune că avem peste tot viteză bună a vântului. Deși este obligatoriu să fie și în portofoliu eoliene ca să fie o piață echilibrată.

Deci, foarte multă lume vorbește despre stocare. Deci stocarea, eu aș spune că stocarea nu este o necesitate, ci este o dublare a a veniturilor. Deci eu văd în felul următor: deci dacă fără stocare anul trecut puteai să câștigi X, anul acesta, faptul că dezechilibrele pozitive se mai plătesc, poți să obții 0,8 X, da? Deci, respectiv, cu stocarea poți să dublezi, 2 X, da? Și respectiv noi înțelegem dacă cei care au parcuri fotovoltaice nu vor pune stocare, la anul vor avea 0,5 X. Dar ideea care? Eu nu văd că o să fie prea multe companii care vor da faliment, din ce cauză? Din cauză că eu simt acuma și aceasta este trendul, de a face cooperare. Acel care a construit parcul fotovoltaic, el se parteneriază cu acel care are banii suplimentari în stocare. Și atunci este o alianță destul de bună, prin faptul că înțelegem că avizurile sunt limitate, da? Și atunci injecția tot este limitată. Și este posibilitate că să nu avem, vedem foarte multe noutăți când se spune că într-adevăr lumea care a investit poate să piardă, dar ok, asta noi nu-s niște stimulente, prin faptul că, dacă ne uităm la cele 1 GW de acele instalate, 1 GW de energie, deci dacă vorbim în bani este vorba despre 700-800 de milioane de euro ce investitorii naționali și aici preponderent cred că 90%, 95% sunt investitori naționali, sunt acei investitori din Republica Moldova, sunt antreprenorii care au investit și cred în energie. Și atunci la momentul actual foarte mult vorbim despre investiții străine, dar noi avem nici o investiție străină mare în Republica Moldova, da? Deci s-ar putea să fie preconizate, dar acele 1000 MW sunt făcute de către antreprenori, acei care cred în Republica Moldova și care investesc în Republica Moldova.

Și atunci dacă vorbim despre stocare, anul acesta pentru noi este un an bun și pentru partenerii noștri. Vom finaliza cu 145 de MW instalate, da? La momentul actual avem deja în etapa curentă 40 de MW, în septembrie vom finaliza 80 de MW și în decembrie 25. Deci din acele 600, eu sper că în doi ani, astfel numai noi cu 145 anul acesta, alte grupuri, alte companii, cred că vom ajunge la cifră de 300, 350 MW deja instalați anul acesta și la anul cu ușurință noi îndeplinim acel target de 600 MW, dacă noi vorbim despre independență, despre stabilitate, stabilitate că e sectorul, că cel puțin este nevoie de 600 MW stocare. Proiectul nostru, care ne mândrim, este nodul energetic Porcari. Deci Porcari așa se află în satul Porcari. Deci avem darea în exploatare în luna august. Avem 40 de MW putere avizului, prin care vom da în exploatare primii 60 de MW din cele 160 de MW/oră stocare. Respectiv, avem un nod cu tehnologie, vorba despre și eoliene, și despre PV, și respectiv despre cogenerare, da? Deci vom avea patru tehnologii împreună într-un nod energetic.

Noi, foarte mult noi, eu fiind din 2002 care fac business în Republica Moldova, eu foarte mult cred în piață, în piața noastră, mai ales după legea care se numește legea energiei electrice din august anul trecut, dar eu o numesc legea liberalizării pieței. De fapt, s-a pus baza liberalizării pieței și având această posibilitate de a face istorie, într-adevăr, noi suntem foarte dependenți. 70% noi importăm din energie, da? Și atunci, și atunci această provocare, dar este și o oportunitate și noi vedem aceasta ca o oportunitate pentru Republica Moldova pentru a investi în sectorul energetic.

Am aici faptul că sunt adunați mai multe jucători, cât și cele de stat, da? Ce ne mai împiedică acei care suntem, propunem servicii de EPC, cât și construim și pentru noi, da? S-a vorbit, s-a discutat foarte mult despre TVA. Deci este un lucru extraordinar să fie și pentru eoliene și pentru BES, da? Cota să fie zero. Este un lucru necesar, minim necesar, da? Dacă vorbim despre documentația, da? Atunci aici avem despre pregătirea dosarului pentru a primi aviz de racordare, este o problemă enormă, da? Deci, noi ne-am ciocnit și cred că și alți jucători, cu acea organizație care se numește OTL-ul, da? Deci, despre eliberarea codului PUD. Ultima care noi am primit un răspuns negativ, că în loc de, în loc de investitor, noi am indicat beneficiar. Deci, într-adevăr, aici văd că rolul ministerului trebuie să fie mai activ pentru a reglementa această situație și pentru cu alte ministere, pentru a elimina, de fapt nu este o necesitate, cât și este o barieră pentru acei care vor să investească în domeniul energetic.

Dacă vorbim despre altă necesitate, vorbim despre prețul pentru achitarea transportului pentru încărcarea și descărcarea BES-ului. Deci se achită preț dublu, da? Atât la încărcare, cât și la descărcare. Și aici ar putea noi să venim cu o viziune pentru a achita numai la descărcare, da? Dacă noi vorbim că este nevoie pentru a cât mai mult să fie BES în Republica Moldova, pentru a lua energia în surplus, deci și pentru a da în acele ore când avem nevoie, atunci de ce acel care investește în stocare să achite un preț dublu? Atât la descărcare, cât și la încărcare. Dacă vorbim despre termenul de finanțare, este și pentru bănci și pentru... deci într-adevăr, ODA este un mecanism foarte, foarte bun, da? Dar este un program pe 7 ani. Dacă noi vorbim despre o investiție mare, atunci este nevoie pentru a avea cele 10 ani. Chiar și dacă de luat de exemplu în agricultură, agricultorii au ca mecanisme din AIPA, din ADMA, care într-adevăr finanțează investițiile, da? Cu co-finanțări, cu un statul în parte. Deci, fiind producător care investește în energie, deci dacă vorbim despre un parc acuma, un parc hibrid de 1 MW și 5 MW stocare, este vorba despre 25 de milioane de lei. Deci, un antreprenor investește 25 de milioane în Republica Moldova, el nu scoate în, el nu investește în imobiliare, el rămâne aici pe piață și atunci s-ar putea să noi, adică statul să vină și cu o posibilitate de a facilita de nu achita impozit pe venit cel puțin pe trei ani, da? Pentru a face, a ameliora cash flow. Cam atât.

[Vlad Mînjan] Salut! Numele meu este Vlad Mînjan. Sunt manager de proiect în cadrul companiei Simpals și răspund anume de proiectele energetice. Noi cu toții ne-am folosit de serviciile Simpals, pentru că Simpals sunt cei 999.md, point.md, la fel avem proiecte hardware, cum este Sonr și Lobster. Și de ceva timp, 2-3 ani, Simpals a decis să investească inclusiv și în energie regenerabilă, pentru că, după cum noi toți înțelegem, este un domeniu destul de interesant, care se dezvoltă foarte rapid și este foarte și perspectiv, în același timp, din punctul de vedere al businessului, pentru că în cazul dat eu sunt ca reprezentant al businessului. De aceea, eu am să am aici un pic să adaug inclusiv și ce a spus domnul Veaceslav, și ce a spus domnul Vladislav.

Pe scurt, proiectele care sunt gestionate de către mine, ăsta este un parc fotovoltaic cu statut de producător eligibil mic. Noi avem pe panouri 1,3 MW și 990 de kW pe invertor. Al doilea parc este 5,2 MW pe panouri și 4 MW pe invertor. Ce ține de stocare, noi deja am investit în sistem de stocare. Mai puțin de o lună el va fi dat în exploatare, vorbim de o capacitate de 15 MW. Și la fel, un subproiect care noi îl mai avem, avem o rețea de încărcătoare pentru autovehicule electrice. Gen, cumva noi am decis să acoperim și această arie. Ce a spus domnul Vladislav referitor la termenul de răscumpărare, sincer, când mergi la conducere și la investitori și spui că proiectul se va răscumpăra în 10 ani plus, ei refuză să accepte, dar un termen rezonabil la care se uită investitorii în acest domeniu este cam 5-7 ani. Asta deja depinde inclusiv dacă accesăm finanțarea bancară sau nu.

Aici la fel pot să adaug că ceea ce a spus și domnul Veaceslav, domnul Vladislav referitor la termenele de credit, noi am accesat 373 pentru primul parc și pentru al doilea parc, iar ceea ce ține de sistemul de stocare, noi am accesat prin programul EU4Business, care finanțează inclusiv BERD și am avut și beneficiem și 10% de grant din suma investiției, dar la fel pot să adaug că EU4Business permite și accesarea unui contract de credit pe termen de 10 ani maximal. Noi acum am ales șapte ani, din considerentele financiare personale, dar cumva este accesibil în cazul dat și un termen de 10 ani. La fel, ceea ce a spus domnul Vladislav referitor că sistemul de stocare nu este atât o necesitate, eu sunt parțial de acord, parțial nu sunt de acord, pentru că la fel, noi când am investit, noi am făcut un PNL, am calculat care este termenul de răscumpărare și iarăși piața s-a schimbat. Aici nimeni nu poate să vadă cum o să derupează piața mai departe. Dar iarăși când te duci la conducere și spui că "sorry, piața s-a schimbat și termenul a crescut până la 10 ani", ei iarăși nu prea acceptă, deoarece trebuie mereu să vii la conducere și la investitor pregătit și cu anumite soluții. Și în acest, în acest caz, sistemul de stocare chiar este o soluție. De aceea noi am investit și suntem siguri că asta o să aducă anumite beneficii, pentru că, nu în zadar am menționat și subproiectul cu stații de încărcare autovehicule, deoarece noi cumva inclusiv examinăm să folosim sistemul de stocare pentru a sprijini și acel proiect, deoarece acolo cea mai mare cheltuială, ăsta este energia electrică care pe care noi o acum o achităm către furnizorul de energie electrică. Și cumva în cazul dat, sistemul de stocare inclusiv o să te ajute și pentru alte proiecte să micșorezi sistemul, termenul de răscumpărare. De aceea în acest caz eu pot ferm să afirm că totuși noi vedem un potențial în acest domeniu, în sisteme de stocare, în energie regenerabilă, în parcuri fotovoltaice. Ca o mică remarcă, companiile trebuie să fie conștiente doar de faptul că piața este una volatilă, ea se schimbă și totul în cazul dat depinde cât de ești de flexibil la provocările care apar. În rest nu văd nicio problemă pentru a investi în acest domeniu.

[Carina Lemnari] Добрый день всем присутствующим. Спасибо огромное за приглашение. Я очень рада, что такие встречи создаются. Спасибо вам за организацию. Это значит, что проблемы бизнеса, они не прячутся, они поднимаются и обсуждаются. Я представляю компанию, группу компаний Rogers Stasia. Мы представлены на рынке многими магазинами, я думаю, вы знаете, это Юз, Констрит, Next, Local, Bonus. Если говорить по конкретно сегодняшней теме, хочется разделить этот вопрос на две части, да. Мы давно хотели поучаствовать в проектах, которые за экологию, да, за то, чтобы экономить ресурсы, скажем так. Но с учётом того, что в основном все проекты созданы, например, да, они для мелкого, мелкого и среднего бизнеса, то мы не проходили по этим параметрам. Но спасибо, что есть банки, международные банки. У нас сейчас есть проект, который наши партнёры начали строить для нас Q Group. Мы при партнёрстве OTP банка и BRD этот проект сможем осуществлять на сегодняшний день. Я думаю, те, кто представляет бизнес, понимают, что невозможно вытащить из своего кэш-флоу деньги на на всё и сразу и одновременно, с учётом того, что наша республика сегодня развивается очень быстро. То есть у нас идёт либерализация рынка энергетики, либерализация рынка газа и одновременно ещё и то, что связано с тарой в этом году, то есть одновременно три проекта в один год.

И без финансирования невозможно было бы участвовать в этих проектах. Но мы, как компания, быстро развивающаяся и стремящаяся в Европу и поддерживающая развитие Молдовы в европейском секторе, мы благодарны, что есть такая поддержка. Но есть и несколько вопросов, которые хотелось бы озвучить. Ну, вопрос по НДС-у прозвучал сегодня уже. Есть у нас вопрос следующего порядка. Мы строим сейчас солнечную электростанцию, которая будет в дальнейшем распределять электроэнергию нашим же магазинам. Магазины находятся у нас по всей республике, как вы знаете. И нас очень сильно волнует перспектива развития тарифа за доставку, скажем так. Мы бы хотели понимать, что это будет какой-то либо стандартный тариф, и не будет меняться, увеличиваться очень сильно, потому что тогда рентабельность этого всего проекта будет минимальна. Это вот такой очень важный для нас вопрос, потому что мы сейчас считаем бизнес-план, делаем PNL перспективный, поэтому очень важен для нас.

И ещё один момент, который мы мы ходили с вопросом этим в Министерство энергетики, но как бы нет у нас таких возможностей. Мы бы хотели понимать, каким образом можно получить помощь, потому что в дальнейшем мы будем развивать производство, и как вариант, хотели бы частично электроэнергию там потреблять из благодаря своим солнечным панелям, скажем так. Вот. Есть на данный момент сейчас программа, которая называется Ajutor de Stat, но энергетическая часть в эту программу не входит. Если бы можно было бы как-то в эту программу включить, потому что там IT-часть есть, производственное оборудование, да, это всё туда входит, а вот энергетическая часть туда не входит. Вот это третий вопрос, который я бы хотела сегодня озвучить, по возможности, если бы нет.

[Veaceslav Ioniță] Da. Mersi mult. De la ANRE poate cineva o să vorbească pe aspectul de reglementare, deja în panelul 2 și iarăși Ministerul Energiei există dumnealui, cam când a apărut sectorul de atunci lucrează în domeniul dat, de 10 ani domnul Magdîl, vă spune atunci când va va veni în față. Noi primul panel îl finalizăm. A durat oleacă mai mult, sper că următoarele vor fi mai rapide. Dacă există din sală ceva intervenții sau cineva vrea să facă vreo câteva remarci, atunci doar îmi spuneți. Dacă nu, mergem mai departe. După cum am spus, noi astăzi, prima ce am făcut, am invitat două companii mari care lucrează în sectorul regenerabilelor, doi investitori sau doi consumatori care au făcut investiții în acest sector. În panelul 2, am dorit ca ANRE-ul, cei de la Bursa Română de Mărfuri, cei de la OPEM, deci bursă, plus Ministerul Energiei, domnul Magdîl, de la AmCham, din ce cauză am invitat AmCham-ul, că ei au destul de multe inițiative și propuneri privind îmbunătățirea cadrului de reglementare. Q Group este tot domnul Cătălin Guțu. Dacă nu este la primul panel intervenție, atunci panelul 2 îl facem fără nicio fel de pauză. Rugămintea mea încă o dată este, ca toți vorbitorii, suntem atenți ce s-a vorbit în primul panel, continuăm în al doilea cu răspunsuri la primul și întrebări pentru al doilea, dar ne străduim să stăm în 5-7 minute. Vă mulțumesc mult celor care ați participat la primul panel. Și acum am să rog să vină în față de la, directorul ANRE, domnul Ursu Alexandru, șeful de direcție domnul Magdîl de la Ministerul Energeticii, domnul Stepanov Vasile de la AmCham, domnul Pulescu Ion de la BRM, doamna Efremo Cristina de la OPEM și Cătălin Guțu de la Q Group. De la OPEM nu știu, nu văd. Eu voi fi pe loc. Nu, nu, nu, nu, nu, nu, eu am să vă discut, există panou. Vă mulțumesc. Lasă să fie în față. Am și prezentare, vă rog. Atunci, va fi mai comod și așa. Vă mulțumesc.

Dacă e posibil, uite așa cum stați în scaun ca să fie ca o discuție informală. Domnule director, pe scurt, pe partea de reglementare, poate aveți și răspuns la întrebările care au fost formulate. Dacă nu sunt răspunsurile azi, urmează în zilele următoare. Apoi, am să rog puțin să schimbăm programul. Domnul Magdîl cu ajutorul de stat, dacă programul acesta poate fi extins pe sectorul care acum a fost anunțat ca prioritate. Apoi de la AmCham și mai departe Bursa Română de Mărfuri și finalizăm cu OPEM.

[Alexandru Ursu] Da, încă o dată vă salut pe toți și sigur că dacă să vorbim despre cadrul de reglementare, atunci clar că în așa o piață sau așa o dezvoltare dinamică și accelerată a capacităților instalate, sigur că și cadrul de reglementare trebuia să țină pasul. Chiar dacă noi am aprobat primul document așa mai important care prevestea că vine o piață a energiei electrice, care se numea Regulile Pieței Energiei Electrice încă în 2020, cum au spus și antevorbitorii în primul panel, era văzut ca o provocare pentru că erau reguli noi, era cu totul altă viziune asupra pieței, s-a amânat, s-a aplicat din 2022, iarăși a urmat niște perioade de adaptare sau a mediului de afaceri la aceste prevederi. Dar iată că acum noi suntem destul de avansați. Și chiar și anul trecut, și anul curent, avem în continuare multe acte de reglementare noi, adaptate, aprobate, care vin cumva să se ajusteze la necesitățile pieței.

Și aș vrea să menționez aici, în primul rând, când vorbim de piață, în percepția mea, o piață corectă, o piață dinamică și lichidă, asta înseamnă în primul rând bursă. Unde se tranzacționează și unde avem semnale corecte și dinamice de piață. Respectiv, în vara anului 2025, Agenția a nominalizat OPEM ca operator al pieței energiei electrice din Republica Moldova și în legislația europeană este așa o noțiune de "nemo", adică operator nominalizat și responsabil pentru cuplarea piețelor de energie electrică. Deci noi avem un scop care este clar, determinat, asumat de către decidenții politici și de către parcursul nostru european, că noi trebuie să ne integrăm și piețele de electricitate. Sigur că scopul este destul de ambițios, 2028. Încercăm să realizăm toate măsurile ca el să fie atins. Urmarea acestui lucru, au fost aprobate și procedurile operaționale ale OPEM-ului, în baza cărora se desfășoară licitațiile sau activitatea sau intersecția asta a curbei cererii cu ofertei pe piața zilei următoare și piața intrazilnică.

Totodată, în toamna anului 2025, au fost aprobate și niște contracte cadru și proceduri pentru Moldelectrica, fiindcă operatorul de sistem, urmarea modificărilor regulilor pieței care, noi le modificăm de câteva ori pe an, iarăși, cu scopul de a ține pasul cu acest sector dinamic și cu modificările din legislație, a fost nevoie ca noi să schimbăm puțin procedurile ce țin de contractarea serviciilor de sistem și a capacității și a energiei de echilibrare. Urmarea acestui fapt, Moldelectrica a deschis piața de echilibrare. Din păcate, nu prea au fost oferte pentru capacități și respectiv, Agenția, în conformitate cu prevederile Legii privind energia electrică, i-a impus obligația de serviciu public temporară Moldelectricii, ca ea să organizeze licitații pentru a contracta aceste servicii, aceste capacități de echilibrare. Deci este un strict necesar, pentru că am mai vorbit și acuma, energia electrică produsă din surse regenerabile este intermitentă și de asta avem nevoie de flexibilitate. Ea poate veni prin acele capacități care să ofere acest serviciu operatorului de sistem. Pot fi BES, pot fi motoare cu ardere internă, pot fi ciclu combinat, turbină pe gaz. Aceasta deja fiecare investitor își alege tehnologia necesară.

Tot în acea toamnă a anului 2025, au fost aprobate cinci coduri de rețea, practic prin aprobarea lor fiind completat acel Electricity Integration Package, care a fost ajustat total la rigorile europene. Tot unul din codurile acelea, în special IGBG-ul, prevedea și necesitatea de a ajustare și de aprobare a două documente numite termeni, condiții și referințe, care prevăd și o anumită modificare privind acel dezechilibru care se produce în excedent la producătorii de energie din surse regenerabile. Deci, o mulțime de modificări. Totodată, noi am văzut că, chiar dacă piața sau bursa este operațională din decembrie 2025 și au fost efectuate tranzacțiile de testare, totuși lipseau tranzacțiile pe această bursă. Lipsea interesul producătorilor sau furnizorilor de a participa, pe la o parte înțelegem și de ce. Sunt anumite, sunt anumite, să spunem așa, cauze obiective, precum acel NTC care este limitat pe interconexiune și respectiv a fost impusă acea obligație a serviciului public Energocom-ului ca fiind unicul cumpărător de energie pe piață. Respectiv, modelul de single-buyer, chiar dacă pare a fi demult depășit în Uniunea Europeană, la noi persistă la moment, fiindcă așa sunt realitățile vieții și acestea sunt rigorile operatorilor de transport din regiune care nu permit să creștem capacitatea comercială de tranzitare mai mult.

Și noi am venit cu o inițiativă de modificare a regulilor pieței și totodată am impulsionat furnizorii pe care îi reglementăm și cărora le aprobăm prețurile, ca ei să se ducă în piața dinamică, adică pe bursă și acolo să procure pe piața zilei următoare sau pe piața intrazilnică, să-și corecteze acele poziții necontractate pe care le-au declarat pentru piața zilei următoare. Și spre părerea de bine, sunt deja și tranzacții, sunt tranzacții destul de dinamice, anume în orele în care se produce energia regenerabilă. Ce așteptări avem noi? Așteptările noastre sunt ca aceste tranzacții să aducă și semnale de preț. Și respectiv, acele semnale de preț vor impulsiona și investițiile în baterii de stocare, fiindcă una din acțiuni sau activități care, prin care poți să valorifici acele baterii de stocare, este acel "price arbitrage" sau diferență de preț în momentul în care tu încarci instalația de stocare și o descarci. Și aici vreau să aduc și răspunsul la una din întrebări care a fost adresată de domnul Papanaga. Ăă, cu acea dublă taxare. Regulamentul de racordare, încă un document care l-am aprobat în această primăvară, ăă, precizează aici un aspect foarte important, că energia electrică care este încărcată în baterii și descărcată, pe ea nu se aplică serviciul de transport al energiei electrice. Se va achita doar pe acea energie care se pierde în instalația de stocare, respectiv cea care nu este descărcată. Prin aceasta noi, aliniindu-ne la practica europeană de evitare a dublei taxări. Ăă, și vedem, vedem care o să fie efectele acestor prevederi. Noi le vedem benefice și noi le vedem în suportul mediului de afaceri. Fiindcă ca să vă permiteți să faceți un business case de viitor, totuși trebuie să fie niște semnale independente ale pieței. Reglementarea este bună, dar tot timpul semnalele de piață nereglementate, ele pot aduce mai mult beneficiu decât semnalele reglementate, pentru că semnalele reglementate se schimbă, în dependență iarăși, de viziunile politice, de ecteră. Dar odată stabilită o piață, ea va da semnale corecte de preț și vă va ajuta să luați și deciziile corecte referitor la oportunitatea de a investi sau nu.

[Domnul Magdîl] Bună ziua! Stimați audiență! Mă aud? Da, să aud. Mersi, domnule Ioniță pentru invitație. Eu într-adevăr o să fiu foarte scurt, pentru că nu vreau să ne depășim de agendă și mulți vor să ajungă acasă. O bună parte din mesajul pe care intenționam să îl livrez a fost, a fost spus de către antevorbitori. Eu sunt Ștefan Vasile și reprezint Camera Americană de Comerț. Camera Americană de Comerț este cea mai mare asociație reprezentativă a mediului de afaceri. La moment întrunim peste 200 de membri și sunt cei mai mari, cele mai mari companii, mari consumatori de energie, dar totodată și producători de energie regenerabilă. Mesajul nostru este scurt, mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate și de securitatea rapoartelor juridice. Asta înseamnă că vrem o certitudine a normelor, a cadrului normativ aprobat. Nu vrem și nu susținem aprobarea de norme cu efect retroactiv. Avem precedente deja instituite și credeți-mă că asemenea semnale sunt primite de către investitori, nu doar locali, dar și internaționali, drept un mesaj sau un semnal de că ar trebui să fie mai atenți atunci când se gândesc să investească în Republica Moldova. Noi suntem foarte vocali, poate prea vocali, prea activi în consultările publice, dar ăsta ne este jobul, trebuie să reprezentăm mediul de afaceri. Participăm la toate etapele de consultare publică a actelor normative care impactează într-un fel sau altul membrii noștri. Ne bucurăm să avem un dialog frumos, aș spune eu, și un parteneriat public-privat cu autoritățile publice, cu Ministerul Mediului, cu Agenția Națională pentru Reglementare Energetică, dar și cu celelalte autorități. Ne bucurăm că suntem auziți. O bună parte sau majoritatea din propunerile care de regulă le înaintăm în perioadele de consultări publice sunt luate în considerare într-un fel sau altul. De altfel, domnul director a menționat că recentul regulament privind racordarea la rețelele electrice, care a fost aprobat, ne bucurăm că am avut și noi aportul și o bună parte din propuneri au fost, au fost luate în calcul. După cum spuneam, vrem predictibilitate. S-a menționat că practic ce a fost mai greu a fost făcut, acum rămâne doar să se implementeze. Eu de fapt aș spune că ce a fost mai ușor abia s-a făcut. Ce este mai greu, implementarea, urmează. În practică se arată că nu este suficient doar să implementezi reformele pe hârtie. Este absolut necesar să le implementezi în practică și atunci, după o perioadă de implementare, se observă, se văd, ies la iveală carențele, se observă, se văd liniile sau direcțiile strategice pe care trebuie să intervii și să modifici. După cum spuneam, fiind având în calitate de membri nu doar mari consumatori de energie, dar și producători, subiectul energiei regenerabile este unul de interes pentru Camera Americană de Comerț. Ne străduim să facem față valului de acte normative, dar alinierea, achiziționarea la chiul comunitar este una din prioritățile Republicii Moldova, dar rugămintea noastră, de fapt, și mesajul pe care vrem să-l transmitem către autorități, ne dăm seama că avem un șir de obligații asumate în raport cu Comisia Europeană, Uniunea Europeană, dar mediul de afaceri în esență acum practic trebuie să facă față, după cum spuneam, valului de acte normative și credeți-mă că este de locuri imposibil, pentru că pe lângă activitatea operațională pe care o ai și pe care o desfășori, trebuie să acorzi și o bună parte din timp pentru a studia proiectele de acte normative, pentru a identifica impactul și pentru a-l depăși. Cam asta. Mersi.

[Ion Pulescu] Da, bună ziua. Numele meu este Ion Pulescu, sunt director executiv al Bursei Române de Mărfuri din Chișinău. Legat de partea de energie electrică n-o să spun foarte multe lucruri. O s-o las pe doamna Efremov de la OPEM să povestească mai multe, pentru că, cu toate că Bursa Română de Mărfuri, în România este și operator al pieței de energie electrice, noi chiar suntem într-un parteneriat cu Nord Pool, parte din grupul european Euronext, prezent în 18 țări, pe partea de operare a pieței de energie electrică, unde avem această calitate de operator al pieței. În Republica Moldova nu avem o astfel de licențiere. Nu știm din ce motive în Republica Moldova s-a ales să se meargă pe un monopol, unde a fost numit OPEM. Noi am fost în același timp doritori să intrăm și pe piața de energie electrică, dar ne bucurăm să vedem reușitele OPEM, ne bucurăm să vedem că se dezvoltă și pe partea de energie electrică aceste lucruri. Bursa Română de Mărfuri în Republica Moldova, ca și în România, operează ca o bursă de mărfuri. Avem piețe centralizate de gaze naturale, avem piețe centralizate de combustibili, materiale de construcții, metale și încercăm acum să urnim din loc și piața legumelor și fructelor și piața cerealelor, care este un pic mai dificilă din punctul de vedere al garantării tranzacțiilor.

Dar ce pot eu să vă spun este că eu personal am venit în Republica Moldova acum trei ani de zile, în 2023. În 2023 nu exista absolut niciun instrument care să poată să dea semnele unei piețe libere. Între timp, lucrurile s-au schimbat foarte mult. Pentru asta felicit ANRE, Ministerul Energiei, guvernul și toate instituțiile implicate în liberalizarea pieței. Între timp, din 2023 și până în prezent, pe piața gazelor naturale a existat această liberalizare, a existat și o dezvoltare a pieței angro. Dacă până acum existau doar tranzacții bilaterale, acum avem piață spot de day-ahead și intraday pe gaze naturale, de luni până duminică, unde fiecare producător, trader, consumator, furnizor poate să vină și să-și achiziționeze gazele naturale. Avem cred că pe piața angro undeva la aproape 30 și ceva de participanți, din cele 50 de licențe.

Legătura cu partea de energie, pentru că nu vreau să vă răpesc foarte mult timp și știu că sunteți mai mult axați pe energie, energie electrică, legătura ar putea-o face centralele de cogenerare pe gaz, centralele de producție a energiei electrice pe gaz, necesare și pentru balansare, în special pentru balansare și pentru consumul de energie electrică. Noi încurajăm construcția unor astfel de centrale, ele sunt necesare, mai ales în condițiile în care pe partea de energie regenerabilă capacitățile de producție o să crească. Este nevoie urgentă și de parte de echilibrare. Dacă nu va exista o echilibrare a sistemului, degeaba producem, degeaba avem de generare, de producție a energiei regenerabile, dacă nu avem unde s-o stocăm sau dacă nu avem un instrument sau ceva prin care putem să echilibrăm sistemul, da? Astfel o să fie destul de dificil pe partea asta. De aceea, noi încurajăm orice proiect care ține de construcția de... Aici, rolul unei burse, așa cum spunea și domnul Ioniță și așa cum merge în logica economică, o bursă este locul unde cererea se întâlnește cu oferta. Și atunci, când cererea se întâlnește cu oferta și există mai mulți participanți, putem să ajungem și la o cotație de referință, o cotație de preț corectă. Doar în aceste condiții putem să spunem: "Da, domnule, știu să fac niște previziuni referitoare la investițiile pe care le fac pentru producția mea de energie sau pentru consumul meu de gaze naturale sau în orice aspect care implică luarea în calcul a unor prețuri și a unor cotații reale, da?". Pentru că atunci când participă mai multe companii, fie că vorbim de traderi, de producători, fie că vorbim de consumatori, prețurile se reglează de la sine. Nu avem nevoie de intervenția regulatorului, nu avem nevoie de alte instituții care să vină și să dea o anumită direcție, pentru că direcția este dată de piață. Și ăsta e cel mai sănătos lucru, asta merge în toată Uniunea Europeană și în toate economiile dezvoltate. Mă bucur să văd că și Republica Moldova are acum aceste instrumente atât pe gaze naturale, cât și pe energie electrică. Sper ca producătorii de energie electrică să prezinte un mai mare interes, chiar și în condițiile date cu Energocom ca entitate dominantă și toate cele. Eu sper să dea un pic mai multă atenție acestor instrumente și să le utilizeze. Știu că e greu la început. Am pățit asta cu gazele naturale. Ne-a fost foarte greu să convingem fiecare furnizor și trader în parte să vină și să participe pe bursă, pentru că unii pur și simplu nu înțelegeau cu ce se mănâncă. După ce au observat cum se desfășoară lucrurile, deja avem furnizori și traderi care doar prin bursă tranzacționează. Nu mai există să mai facă contracte bilaterale. De ce? Pentru că tranzacțiile sunt garantate, știi sigur că ceea ce plătești și primești. E mult mai simplu din punct de vedere al birocrației, pentru că de exemplu, pe piața gazelor naturale, cred că la fel este și pe piața energiei electrice, din ce știu eu din România, nominalizările sunt făcute de către operator. Doamna Efremov ne poate explica dacă e așa și pe energie electrică, dar pe gaze naturale noi ne ocupăm și de nominalizările pe piața spot. Practic, nu se încheie contracte, ci ceea ce emite bursa este luat ca și document validat și de către operatorul sistemului de transport și de către ANRE și de toată lumea. Deci, se simplifică lucrurile. E mai greu la început până ne dăm seama cu ce se mănâncă, dar bineînțeles, după aceea, lucrurile devin mult mai simple și munca noastră de zi cu zi e e mult mai relaxată, să zic așa, în momentul în care ai astfel de instrumente care să le să le utilizezi în activitatea zilnică.

[Cristina Efremo] Vă mulțumesc foarte mult. În primul rând, vă mulțumesc foarte mult pentru invitație. Într-adevăr, nu ne-am așteptat. Dumneavoastră ați intervenit cu un sunet și am zis de ce nu, pentru că deja suntem la etapa în care am realizat împreună cu OPEM și OPCOM împreună vreo șase webinare, dar am dat seama că într-adevăr mulți, să zicem așa, diseminează informația, dar cel mai bine este să le auziți din spusele OPEM. Mă numesc Cristina Efremov, sunt administratorul Operatorului Pieței de Energie Electrică din Republica Moldova. Da, într-adevăr, din primul panel am văzut că tehnologiile emergente furnizează, sunt foarte multe, dar într-adevăr la nivel de tranziție energetică, stimați colegi, aș spune că nu este doar, putem să introducem toate tehnologiile care le avem, dar este un moment că trebuie să ne schimbăm și paradigma gândirii. De ce? Este un important lucru ca să ne schimbăm gândirea înspre integrarea Uniunii Europene. Și aici vreau să îi spun domnului Pulescu că, într-adevăr, de ce a fost ales OPEM? Deci a fost OPEM, pentru că este un memorandum de înțelegere între ambele țări, deci de pe ambele maluri ale Prutului și sunt hotărârile de guvern a României și respectiv a Republicii Moldova, în care OPCOM, operatorul pieței de energie electrică și gaze naturale, a fost desemnat să faciliteze și să ajute Republicii Moldova la cuplarea la piața unică europeană, piața integrată. De aceea, având o practică OPCOM din anul 2000 și având un statut destul de vast în România, respectiv, printr-o hotărâre de guvern 125 din 21 februarie 2024, Guvernul Republicii Moldova a desemnat OPEM în calitate de operator al pieței de energie electrică din Republica Moldova, filiala OPCOM, operatorul pieței de energie electrică și gaze naturale, societate pe acțiuni.

Deci, în data de 19.03.2024, ANRE a acordat OPEM licența pentru operarea piețelor organizate de energie electrică din Republica Moldova, inclusiv în decurs de patru ani, respectiv 2028, cum a menționat domnul director, piețele pe termen scurt, respectiv, operaționalizarea acestora, vorbim de piața pentru ziua următoare și piața intrazilnică și, respectiv, și o nouă piață care vine după aprobarea noilor reguli ale pieței de energie electrică, a hotărârii Consiliului de Administrație a ANRE 283, respectiv piața organizată a contractelor bilaterale, în care pot să vă spun că cum se aprobă aceste reguli, a doua zi, în consultații publice, o veți pe pagina OPEM, procedura cadru privind participarea pe piețele organizate a contractelor bilaterale, contractul cadru de participare la piața organizată a contractelor bilaterale și respectiv contractul de cumpărare-vânzare la POCB. OPEM este desemnat în calitate de NEMO, pieței de energie electrică, desemnat, în care are misiunea prioritară să se cupleze la piața unică europeană. Vă dați seama că acesta este un drum destul de lung. Aici nu putem trișa cu Uniunea Europeană și atunci este clar că implementarea în transparență, corectitudine, echidistanță și prețurile corecte ale energiei electrice trebuie să fie corespunzătoare și la nivel de egalitate.

Deci, ce este OPEM? OPEM se axează pe administrarea piețelor, pe platformele de tranzacționare, respectiv, se desfășoară activitatea noastră în conformitate cu legislația Republicii Moldova, legislația primară și secundară, Legea 164 din 96062010 privind la energia electrică, respectiv Regulile Pieței Energiei Electrice, în conformitate cu aceasta și procedurile care sunt avizate de către ANRE și respectiv aprobate de către OPEM privind desfășurarea tranzacționării pe platformele operatorului pieței de energie electrică din Republica Moldova. Deci, misiunea Hotărârii de Guvern 260 pentru anii 24-27 a fost pe pilonul șase, la agenda de reforme, a fost lansarea piețelor pe termen scurt, piața pentru ziua următoare și piața intrazilnică, în care OPEM și-a realizat statutul și a lansat în data de 10 decembrie, cu prima zi de tranzacționare în data de 11 decembrie piața pentru ziua următoare și respectiv în data de 17 decembrie 2025, piața intrazilnică, cu tranzacționare pe data de 18.2025. Cu mare regret, într-adevăr la noi piața este destul de reglementată, deja funcționează de mai mult de cinci luni, respectiv tranzacțiile pe piață, ele sunt, aș spune foarte puține. Într-adevăr, trebuie să cunoaștem, în primul rând este o prioritate importantă. Cu mare regret, și vă spun, la noi populația s-a deprins să facă business, să acumuleze bani, dar cu mare regret, să facem un studiu, să citim un document, să citim acele legislații, 164, să citim acele reguli ale pieței de energie electrică, este un pic mai dificil. De aceea, menționăm aici că într-adevăr, OPCOM împreună cu OPEM au depus toate mecanismele privind operaționalizarea acestor două piețe pe termen scurt, cu suportul financiar și suportul uman și respectiv al OPEM uman, deci toate resursele financiare am am operaționalizat aceste două piețe. Într-adevăr, pentru ca să facilităm procedura care este, trebuie într-adevăr ca să facilităm acea formare a unei piețe angro, prețuri reale, cu prețurile de închidere a pieței pentru tranzacții pe piața angro în fiecare zi pentru ziua de livrare.

Deci, într-adevăr, pentru a echilibra acele portofolii ale participanților care produc surse din surse regenerabile. Respectiv, pentru ca să fie piață, trebuie să studiați anumite reguli specifice, da, pe piețele pe termen scurt. Sunt un set de proceduri în care, oricum, fiecare participant înainte de a înregistra un contract cadru de participare la PZU și PI, trebuie să însușească aceste proceduri privind înregistrarea, suspendarea contractului cadru, procedura operațională privind funcționarea pieței pentru ziua următoare, respectiv piața intrazilnică, procedură, scale de preț, dar menționez un fapt, pentru că toate aceste detalieri în proceduri, ele sunt în regulile pieței energiei electrice, în capitolul 5, secțiunea 2, înregistrarea la PZU și PI. Detalierea respectivă dumneavoastră o aveți în procedurile care sunt avizate de către ANRE și aprobate de către OPEM. Toate acestea dumneavoastră le puteți consulta în direct pe pagina OPEM.md. De exemplu, să luăm fiecare procedură, fiecare noutate, fiecare rezultate ale tranzacțiilor în fiecare zi de tranzacționare, vreau să-l contrazic aici un pic pe domnul Luculescu, ex-tiri, piața de gaze și piața de energie electrică. Sunt avantaje și dezavantaje care într-adevăr vă avantajează și în primul rând, dacă dumneavoastră ați vândut astăzi pe platformă, dumneavoastră astăzi aveți un portofel bani.

Da? La gaze, nu cred că e așa. Aici în fiecare zi 24 din 24 și plus mai este piața intrazilnică care funcționează cu o zi anterioară, după finalizarea pieței pentru ziua următoare, cu închiderea pieței să zicem cu 90 de minute. Adică, dacă ați tranzacționat, să zicem, la orele 4:00 dimineața, atunci piața cu o oră și jumate sau două jumate se închide. Dumneavoastră aveți tot dreptul să vă echilibrați portofoliile, mai ales la cei care produc regenerabile. Și este un avantaj foarte, foarte bun și respectiv toate acestea dumneavoastră le vedeți în direct. De exemplu, la piața pentru ziua următoare, dumneavoastră la 12:00, gate-ul de la 8:00 dimineața până la 12:00 se deschide semn de tranzacționare, respectiv la 12:00, la închiderea gate-ului, a porții, la 12:10 sunt afișate toate rezultatele mecanismului de tranzacționare. Ceea ce este prioritar și este foarte bine pentru a crea acel preț corect al pieței real, care este, în dependență de cerere și ofertă, cum a spus și domnul director, dumneavoastră, cei participanți sunt anonimi. Anonimi la piață, nu se văd, sunt codificați și atunci sigur poate să și echilibreze portofoliul și pot ajusta acel preț real al energiei electrice. Da? Nu, să zicem, nu știu, scuzați, în contracte bilaterale care sunteți siguri. Uniunea Europeană merge pe preț corect al pieței, prețul just și într-adevăr în orele de vârf poate să ajungă la un preț, mai ales când se produc este soare mult și atunci la un preț negativ. Deci, respectiv, cam așa arată procedurile. Cam toate sunt un set de proceduri în care sunt descrise toate etapele, toată procedura de înregistrare, procedura operațională, prezent de contare, tot se găsește aici.

Dar este un punct important. Înainte de a fi înregistrat și de a participa la piață, într-adevăr, noi supunem atenție ca oricine care dorește ca participant să citească procedurile, regulile pieței, energia electrică și, desigur, în urma, după ce se înscrie la piață, obține și ghidul sistemului de tranzacționare, atât pe PZU și pe PI, în care poate ușor să manevreze cu acesta. Totodată, participanții pot solicita instruiri, care într-adevăr OPEM le oferă la fiecare solicitare pe adresa de email opem.md și atunci înțelegem cu toții și transmitem acele oferte, acele instruiri la toți salariații care, de exemplu, s-au înregistrat. Deci, OPEM nu poate să introducă oferte în numele participantului, doar în cazul PZU, în care ei transmit în format XML, de exemplu, nu reușești pe platformă, pot să solicite la operator să li se încarce în format XML la PZU. La PI, deja asta nu mai funcționează și ofertele sunt afișate în sistemul de tranzacționare anonimizat. Deci, ele automat sunt anonimizate, nu se văd ei între ei, sunt codificați și atunci în astfel se creează și prețul real al energiei care a fost procurat în dependență de cerere și ofertă, în dependență de proceduri cum este notificat, cum se întâlnesc acele curbe și care este prețul de închidere și el se realizează în contextul bunăstării sociale, așa și este organizat. Este cât mai aproape și este același ca în Uniunea Europeană. Acolo este ora 12:00 de închidere la, în Uniunea Europeană este ora 1:00 CET cu, European Time, da? A fost ajustată. Ăă, deci la PI nu putem introduce, nu introducem oferte în numele participanților, nu există perioadă de contestație, vă dați seama că la 10 minute închidere la poartă și de exemplu, dacă în situații de urgență, defecțiuni funcționare defectuoase, să zicem, atunci sunt căile de comunicație toate și email și telefon și adică în partea aceasta sunt foarte bine veniți prin toate canalele alternative. Deci transparența după închiderea procesului de tranzacționare, toate sunt afișate, graficele, dumneavoastră le puteți descărca atât în format CSV, XML, puteți vedea curbele agregate la fiecare oră de tranzacționare și cum a avut loc prețul de închidere al pieței. Da, ca să vedeți să vă verificați și să vedeți ajustarea. Totul este transparent, corect, nediscriminatoriu, echidistant.

Deci, OPEM emite, cum am spus, notele de decontare în fiecare zi, da? Emite participantului, i se acordă, se contestează, se înregistrează tranzacțiile, respectiv și fiecare participant are acces la sistemul informatic post-tranzacționare și își poate vedea. Deci, o condiție prioritară este de a se înscrie în registru pentru a fi solicitant la piață, trebuie să fie înscris deja la ca participant în registrul participanților la piața angro de energie administrat de ANRE și să fie înregistrat ca parte responsabilă la OST și după care cu aceste documente, respectiv și cu alt set de documente poate veni și să înscrie, depune cererea. Cererea conform procedurii în cinci zile lucrătoare de la depunerea cererii, dumneavoastră, la solicitare, pentru ce dată doriți să fiți înregistrat, menționați în cerere, respectiv în decurs de trei zile lucrătoare vi se oferă acel răspuns și dacă mai sunt necesare alte acte, de exemplu, echipa OPEM vă sugerează și atunci se preia acele trei zile lucrătoare și este destul de rapidă înregistrarea la piață. Vă mulțumesc foarte mult! Mi scuzați că v-am răpit din timp.

[Cătălin Guțu] Încă o dată, bună ziua. Numele meu este Cătălin Guțu, reprezint compania Q Group. Colegul meu Vladislav a acoperit deja mai multe aspecte din ceea ce ține de provocările noastre. Dar, fiind la piață liberă, noi înțelegem că suntem într-o perioadă de tranziție. Avem nevoie de timp, dar avem nevoie și de sprijin din partea statului, fiindcă mai mult de jumătate din capacitatea instalată în Republica Moldova este reglementată. Și acei investitori care stau la piață liberă, care își asumă riscuri mai mari, ei la rândul lor au nevoie de un sprijin ca să se dezvolte, ca să introducă acele baterii de stocare care au devenit o necesitate.

[Veaceslav Ioniță] Mersi mult. Aici este domnul Magdîl de la Ministerul Energiei. Poate atunci la panelul 2 am să vă rugăm să veniți tot în față și ne veți vorbi dacă este posibil să avem măsuri de sprijin în susținerea sectorului, unei industrii, cum este sectorul energetic. Și Uniunea Europeană ne permite anumite măsuri de sprijin, dacă o să aveți ceva de adăugat, cred că ar fi benefic exact la subiectul discutat de domnul Papanaga. Noi mergem rapid mai departe. Simpals, eu știam întotdeauna că ei se ocupă cu sectorul IT, dar spre surprinderea mea, am aflat că ei sunt destul de prezenți și în sectorul de energie regenerabilă. Am să vă rog pe scurt să povestiți din experiența dumneavoastră.

[Iurie Cazac] Bună seara încă o dată. Vă mulțumesc pentru invitație. Deci, noi avem o rețea care o avem deja de vreo 30 de ani și este rețeaua. Nu s-a schimbat nimic. Și acuma vrem s-o utilizăm la maxim. Clar că, ca și orice infrastructură, are o limitare. Observați drumurile care le avem sunt aglomerate. Transportul public, ok, se tot limitează. Rețeaua e în aceeași situație. Deci, toți ne dorim acces la rețea, dar disponibilitatea acesteia este limitată. Ca valoare, vreau să vă zic că un moment foarte important care ar trebui să-l diferențiem de primirea avizului în rețea este că pentru a nu congestiona rețeaua, există o limită de injecție instantanee în rețea. Și aici este important de a diferenția acest lucru de posibilitatea de a construi centrale și a le racorda. Când vorbim de această valoare, vorbim de faptul că e o valoare care este determinată de piața energiei electrice pentru ziua următoare sau pentru o oră următoare.

Astăzi avem un fenomen, care vreau să fac o legătură între dezechilibre și capacitatea rețelei și emiterea avizului de racordare. Angajamentul care îl avem astăzi de funcționare a centralelor electrice este și el un impediment de a emite avizul de racordare. Fiindcă astăzi nu ne putem permite să zicem că construim 10 GW sau 20 de GW, știind că efectiv, dacă permitem 20 de GW astăzi, mâine toți dau drumul la dezechilibre. Și am un efectiv, pricina aceasta, dilema de a de a permite de a avea mai multe centrale, de a avea o lichiditate mai mare și de a utiliza rețeaua în limita acestei valori care poate fi acceptată. Noi vedem noi astăzi că această valoare care poate să fie injectată într-un moment cumva din estimările care le avem noi la Modul Electrică este în jur de 2,3, 2,4, 2,8 GW. Deci efectiv cu rețeaua care o avem astăzi, cam asta ar fi valoarea. Asta nu înseamnă că nu putem să avem mai multe instalate. Și bravă din punctul de vedere al business-ului ne punem întrebarea: "Dar de ce să nu construim 10 GW, că atunci trebuie să concurăm și cineva rămâne fără efectiv de tranzacții în piață?".

Da, aici vreau să atenționez un moment că cum s-a menționat, se lucrează la dezvoltarea rețelei. Avem nevoie de investiții masive în rețea. Astăzi s-a menționat doar de structura de interconectare. În același timp, deja înregistrăm congestii locale, unde sunt necesare aceste investiții. Efectiv, momentul menționat de cineva astăzi, în contextul noului regulament, efectiv și Legea 110, permite deja ca investitorii să participe nemijlocit la investițiile în rețea. Și aici chiar ar fi un instrument în care toți ar putea să participe la stabilirea unor soluții sustenabile. Iarăși utilizez cuvântul sustenabil, fiindcă astăzi, cum a fost menționat, toți dorim să investim, să ne recuperăm investiția în trei ani. Pe de altă parte, o soluție sustenabilă înseamnă o soluție durabilă, în care noi putem asigura și securitatea energetică și efectiv o stabilitate. Aspectul regional este un aspect foarte important care ne permite să ieșim afară efectiv în afara contractelor de lungă durată bilaterale și să mergem la un dinamism, de a avea o flexibilitate în piață. Toate acestea are legătură și cu efectiv posibilitatea de racordare nemijlocită la rețea, cum am menționat. În momentul în care avem o disciplină de funcționare, un timp real conform angajamentelor comerciale, pot fi deblocate și alte capacități suplimentare.

Alte oportunități pentru piața de echilibrare este cuplarea efectiv a piețelor de echilibrare, accesarea platformelor europene pentru echilibrare, în care toate ofertele depuse în Republica Moldova vor fi transmise pe piața europeană și vor putea fi accesate în spațiul paneuropean, ceea ce reprezintă că piața efectiv nu este limitată în Republica Moldova, dar este efectiv o piață paneuropeană. Deci aspectul regional va trebui să ținem cont de acesta și nu să, eu înțeleg că este o incertitudine la un moment și ne uităm doar la piața din Republica Moldova, dar ar fi bine să ținem cont și de posibilitățile regionale. Un lucru foarte important care vreau să-l menționez ține de accesul la rețea. Rețeaua nu este acumulator. Rețeaua nu este acumulator, încă o dată. Și toți participanții care sunt racordați la rețea sunt efectiv membri ai rețelei. Nu sunt observatori dintr-o parte, efectiv contribuie la menținerea acestei rețele, la asigurarea capacității pentru utilizatori. Și aici este foarte important de a ține cont și de aspectele tehnice de integrare în rețea. Toate aceste aspecte tot vin și asigură o rețea sustenabilă în care noi putem asigura 65% cum a fost menționat din resurse. Pentru o țară mică cum este Moldova, este o țintă foarte ambițioasă. Dacă ne uităm în, spre exemplu, țări ca Danemarca, cumva zicem: "Ok, este o țară lider în integrarea regenerabilelor, cum asigură echilibrarea, cum aceste intermitențe?". Răspunsul astăzi este oarecum că este asigurat prin integrare regională. Integrare regională, multe interconexiuni și doar acuma încep să fie integrate sursele de stocare. Dar cât țara este sau sistemul este mai mic, cu atât mai mic este acest buffer. Orice orice incident care apare într-un sistem mai mic are un impact mult mai mare față de un sistem gen Germania sau de altă parte. Și aici este foarte important ca aspectele tehnice și să fie urmate de toți. Fiindcă noi vorbim că, ok, 200 de kW nu avem, nu are impact la funcționarea sistemului. Sau a fost la un moment dat când a venit varianta de 1 MW. Ce am observat? Solicitările de centrale 999 de kW. Dar dacă cumulat lucrăm centralele respective de 999 de kW, reprezintă o valoare foarte mare. Cea mai mare centrală astăzi în Republica Moldova este de 50 de MW la 1 GW instalații. Vă închipuiți că generarea distribuită este practic în mare parte din partea de azi și toată această generare distribuită nu vrea să fie specializată, nu vrea să participe la funcționarea rețelei. Când astăzi nu mai are cine să realizeze acest lucru. E foarte important participarea tuturor la funcționarea sistemului. Sunteți utilizatori de sistem activi, nu pasivi. Deci nu s-a dat întrebare. Rețelele acestea au fost construite în timpul sovietic, unde era un consum enorm în comparație cu ceea ce avem acum. De ce a apărut congestia? Înainte nu era. Nu e vorba de congestie efectivă. Aici noi vorbim de un regim. Deci, la un moment dat noi avem un regim de funcționare a rețelei care e, adică nu putem să depășim. Cum nu era? Eu am întrebat: care-i limita rețelei? 2,3, 2,8 GW a fost la consum. Da, dar de exemplu, noi avem, noi vorbim de, dacă analizăm congestia, noi vorbim de o situație la un moment dat. Și regimul rețelei este determinat la un moment dat. Respectiv, regimurile astea se schimbă. Și de exemplu, într-un moment rețeaua la nivel de 330 kV, ea nu este congestiată. La nivel de 110 kV, da, sunt congestii locale. Asta-i clar. Dar totodată, asta nu e problema. Problema este că noi nu putem să permitem efectiv ca toate sursele să producă la un moment dat. Din simplul motiv că noi nu avem unde să exportăm această energie. Noi trebuie să o consumăm. Dar astăzi, de exemplu, în regiune, toți produc fotovoltaice în același moment. Este soare pentru toți, cum a fost menționat. Dar și atunci, în acest context, noi trebuie să vedem unde putem să valorificăm această energie. Și în momentul în care noi permitem să producă toată lumea, practic noi generăm un dezechilibru negativ la nivel de țară. Și atunci operatorul sistemului trebuie să intervină și să reducă generarea la un moment dat. De exemplu, în România, ei au la anul ăsta, în vară, dacă nu greșesc, vreo 50 de ore în care s-a redus generarea regenerabilă. La noi nu prea a fost, dar cumva există acest lucru și se atestă pe toată Europa. Deci, efectiv asta e cumva de fapt, din ce am înțeles, este vorba și de congestie, dar în primul rând este vorba că noi la un moment dat nu avem ce face cu energia. Este corect? Da, sunt două componente. Atât la nivel de lipsă de consum, dar și congestie. Deci sunt, cum am zis, sunt două. Dar congestia la nivel de 110 kV în rețeaua de transport. Asta trebuie să o analizăm concret, regiune cu regiune. Am înțeles.

[Sergiu Pietre] Da, mulțumesc pentru invitație. Deci, în principiu, domnul Iurie a spus tot ce este important. Este problema cu congestia rețelei și chiar nu mă voi opri mult asupra rețelei de transport, dar o să cobor la rețeaua de distribuție de medie și joasă tensiune. Deci, într-adevăr, noi avem la momentul actual vreo 70 MW capacități de generare, să zicem, mai mari, în sens de la 10 kW în sus, iar prosumatori deja am ajuns la 100 de MW. Deci, ca idee, astea sunt vreo 6.000 de prosumatori și în fiecare lună noi avem vreo 400-500 de cereri noi de racordare a prosumatorilor. Evident că este o investiție bună și fiecare își face un calcul pe termen, cum a spus și domnul Ioniță, de 7-10 ani, dar din punct de vedere al rețelei, deci într-adevăr rețeaua a fost construită unidirecțional, fluxul de putere vine de la rețeaua de transport la stația de transformare și apoi la consumator. Acum apare flux invers. Acest flux invers ne creează probleme, deci deja noi la momentul actual avem zone unde trebuie să intervenim în rețea ca să ne încadrăm în parametrii de calitate, în sens de tensiune în rețea. Deci noi deja la momentul actual suntem în situația că nu mai avem rezerve de putere, da, și trebuie să investim în rețea, în sens că trebuie să schimbăm conductoarele, transformatoarele și etc. Și evident că noi facem aceste investiții la momentul actual, doar că volumul de investiții este relativ mic, în sens că se referă la zone restrânse unde avem, deci, congestia. În viitor, la sigur că dacă tendința asta de creștere a puterii instalate a prosumatorilor va fi menținută, noi la sigur vom fi obligați să facem investiții masive în rețea. Asta iarăși necesită timp și necesită resurse financiare.

Și al doilea aspect la care voiam să mă refer este că până la moment noi nu avem cadru normativ, secundar, care ar reglementa și ar stabili reguli clare ce ține de instalarea și utilizarea sistemelor de stocare, inclusiv și în rețeaua de distribuție. Deci, este un proiect de regulament la ANRE, care sperăm că va fi aprobat în curând, care va stabili reguli clare ce ține de racordare, ce ține de taxare, ce ține de utilizare, în sens de deversare sau extragere de energie din rețea și atunci deja noi ca operator de sistem o să avem un instrument care ne va permite să ne facem planurile de viitor ce ține de investiții, inclusiv și ce ține de integrarea sistemelor de stocare în rețea.

[Sergiu Ciuclea] Bună seara la toți. Numele meu este Ciuclea Sergiu, sunt șeful departamentului dezvoltare la compania Red Nord. Vreau în primul rând să le mulțumesc colegilor de la Moldelectrica și de la Premier Energy pentru expunerea problemelor cu care se confruntă, probleme care sunt comune pentru toți operatorii de sistem, fie de transport sau de distribuție. Adică, la momentul dat, toți înțelegem că rețelele existente sunt unidirecționale, au fost proiectate ca atare. Ceea ce se întâmplă astăzi în lume și în Moldova la fel este integrarea masivă a surselor de energie regenerabilă. Surse de energie care, pe lângă faptul că sunt intermitente și provoacă mari bătăi de cap operatorilor, la fel rețelele existente sunt un bottleneck pentru extinderea acestor capacități. Noi la fel ne confruntăm cu problema asta de congestie în rețea. Chiar dacă la nivel de transport avem anumite capacități de absorbție a energiei electrice, dar la nivel de medie și joasă tensiune, acestea sunt restrânse și respectiv sunt limitate în funcție de regiune. Soluțiile care sunt la momentul dat sunt la etapa de studiu, de analiză și ele necesită, cum s-a menționat, investiții majore.

Pe lângă problema asta de investiții, mai există și altă problemă, că aceste investiții necesită mult timp. Proiectare, construcție, e vorba de ani. Adică nu e vorba de zile, luni. E vorba de ani. Respectiv, dezvoltarea sistemului de stocare ar fi o soluție pentru această problemă. O soluție care, cum s-a menționat, trebuie să fie reglementată. Și aici trebuie să știm și noi, ca operatori, și investitorii, care sunt regulile de joc pe piața asta. Cum ele pot fi integrate, cum ele pot fi utilizate pentru a echilibra, la fel, sistemul și a evita congestiile în rețea. La fel, ca operator de distribuție, noi salutăm dezvoltarea surselor de energie regenerabilă, dar acestea trebuie să fie făcute într-un mod planificat. Noi, ca operatori, trebuie să cunoaștem care este potențialul, care este planul de dezvoltare a acestor surse. Noi am venit de multe ori cu inițiativa către autorități să fie o prognoză, să fie un plan de dezvoltare, nu doar pe rețelele de transport, dar și pe cele de distribuție. Ceea ce ar permite la fel, o dezvoltare a acestor rețele concomitent cu dezvoltarea surselor de energie regenerabilă. Pe final, eu cred că noi toți, adică, nu doar operatorii de sistem, dar și investitorii, trebuie să fim deschiși către o discuție, să știm care este potențialul, ce se dorește și care sunt soluțiile. La fel, și regulatorul să ne audă, să vină cu un cadru de reglementare stabil. Un cadru de reglementare care să permită o planificare pe termen lung a investițiilor. Mersi.

[Vadim Cotreanu] Bună ziua! Mulțumesc frumos. Reprezint Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului. Ne pare bine că suntem invitați la aceste discuții destul de productive și pe lângă, să spunem așa, un pic mai mult pe partea financiară. La moment suntem, implementăm acel proiect 373, cred că toți îl cunoașteți și vă bucurați de acest program. Chiar și unii din vorbitorii de astăzi au spus că au beneficiat, dar ne bucurăm foarte mult că și antreprenorii din Republica Moldova au beneficiat. S-a menționat și în cadrul acestui eveniment, s-a menționat și de domnul președinte al comisiei că o mare parte, jumătate din acești bani au fost pe componenta de energie regenerabilă, adică vedem că este un interes foarte mare din partea businessului, dar și din partea băncilor comerciale pentru a finanța aceste proiecte. Ne bucurăm, deci am discutat astăzi, deci toți au spus, da, e scurt, e șapte ani. Într-adevăr, deci noi am discutat și cu Ministerul Finanțelor, și Ministerul Economiei, să vedem care sunt soluțiile de a prelungi acest program sau cel puțin să menținem această rată scăzută a dobânzii pentru a fi mai rentabil pentru mediul de afaceri.

Acum în paralel, deci pe lângă faptul că noi avem și alte programe pentru business, și la fel suntem axați și pe partea de, să spunem, energie regenerabilă și eficiență energetică. Recent am finalizat programul Go for Green, în care am avut 30 de companii. Este un program finanțat de Uniunea Europeană, unde am avut și parte de grant, și parte de instruire, și asistență tehnică pentru aceste 30 de companii. Totodată, noi acum am discutat cu Banca Mondială să dezvoltăm un program mult mai mare, unde să avem la fel granturi, dar partea tehnică va fi mult mai dezvoltată, deci să învățăm antreprenorii, să i ajutăm cu proiectare, să-i ajutăm cu audit energetic, toate aspectele necesare pentru a deveni un business mult mai verde, un business care poate fi concurențial. Aici la fel, deci pe lângă toate, să spunem așa, instrumentele noastre financiare, deci noi mai avem încă șapte-opt programe, printre care avem programe de grant, programe de garantare. Noi ne dorim ca în viitor, cum a spus și domnul de la Ministerul Energiei, să dezvoltăm acest program. Este un proiect al nostru care se numește Green ODA, unde la fel o să vedem cum o să venim cu aceste instrumente financiare, dar eu vă spun că noi permanent suntem în discuții cu partenerii de dezvoltare pentru a atrage aceste resurse pentru a susține businessul și pentru a ne dezvolta pe partea economică. Vă mulțumesc frumos.

[Ilie Vrajde] Bună ziua, dragi prieteni, stimată audiență. Deci eu mă numesc Ilie Vrajde, sunt directorul departamentului de finanțări corporative de la Moldindconbank. Deci eu am asistat la mai multe ședințe, dar sinceritatea băncii, de exemplu, Moldindconbank, foarte tare m-a bucurat. Prima dată am văzut așa sinceritate a băncii. Acum am o întrebare ca să înțelegem unii aspecte. Majoritatea întreprinderilor sunt care desfășoară activitatea pe piața liberă, sunt întreprinderi de proiect. Deci admitem situația peste un an, situația cu prețurile, dacă statul nu ia măsuri pentru acest producători care stau pe piața liberă, care sunt măsurile băncii, în afară de a pune sechestru pe această întreprindere care dispare. Credeți-mă, iată și colegul este aici, noi, de când facem o analiză și au apărut așa întrebări, nici nu s-a discutat de sechestru, nici nu încercăm să ne gândim parcă la asta. Dar nici nu vrem să ne gândim, de aceea și venim și suntem activi pe piață, participăm la discuții. Noi permanent suntem în discuții cu directorii noștri care cunosc situația clienților care au fost finanțați, facem permanent sondaje, să vedem câți clienți vor întâmpina probleme la achitare. Clar, în cazul dat, o să vedem care vor fi prețurile în continuare și ceea ce vrem să facem, eu nu pot, eu nu pot să-mi asum acum niște responsabilități care urmează a fi aprobate la consiliu, la comitetul de conducere. Eu pot să vă zic că noi vom încerca să vedem, să revizuim caz că se va întâmpla așa ceva și să facem un termen de restructurare pe un termen mai lung de recuperare a investiției. Asta este ieșirea și nu, ceea ce am înțeles eu până la urmă, băncile au luat o decizie simplă. Clienții care au înțeles că noi ne transformăm de la energia viitorului 1 la 2, adică inteligent cu stocare, au verde la dumneavoastră, pe restul îi rugați să înțeleagă că trebuie să schimbe și ei. Deci, practic, piața a rămas, s-a schimbat puțin piața.

[Constantin Isaev] Bună ziua, stimați oaspeți. Mă numesc Constantin Isaev. Sunt șef adjunct al departamentului Corporație. Sunt foarte bucuros să văd astăzi o sală plină de antreprenori, colegi din sistemul bancar și reprezentanți ai guvernării, deoarece problema energiei regenerabile a devenit una din top în Republica Moldova. Cred că mulți cunoașteți condițiile noastre de finanțare. Nu o să le numesc pe toate, dar ceea ce vrem să zicem că am revizuit și suntem gata, cred că până când statul se gândește care este portofoliul de creditare și care sunt câți agenți economici sunt implicați în domeniul dat, noi în fiecare zi facem, suntem și colegii mei din departamentul de riscuri, noi împreună zilnic monitorizăm situația, să vedem care este situația și capacitatea de plată la la clienții noștri. De aceea, am analizat și am hotărât că ce ține de contorizare netă, de eoliene, produsele noastre rămân aceleași care au fost până acum și am finanțat. Problema apare la acest proiect și am decis să totuși să discutăm cu clienții care și-au construit parcuri, dar nu au baterii de stocare.

Adică programul 373 este eligibil acum și pentru cei care dispun de parcuri și doresc să construiască baterii de stocare. Problema iarăși se analizează capacitatea de plată și noi foarte minuțios analizăm fiecare client în parte. La fel, pentru consumatorii, pentru producătorii consum, companiile care beneficiază de pe urma consumului, facturare net, cum îi spunem, consum propriu, da? Iarăși avem diferite programe, în dependență din ce segment vine clientul, din agricol sau non-agricol și avem posibilitate să acordăm din diferite fonduri internaționale, care ne permit să acordăm credite pe termen lung, cu rate mai facilitare și cu vacanțe până când se dă în exploatare parcul sau sistemul de de producere. Deci, programe, problemă că programe nu sunt, nu există deloc. Și lichidități la bănci există.

Problema a apărut acum la bănci finanțarea parcurilor fotovoltaice și anume segmentul de piața liberă, da? Că dacă clientul când venea la bancă, era problema care este termenul, perioada de grație, facilitate la scutire de TVA sau alte tipuri de facilități. Acum problema pentru noi este capacitatea de plată a clienților. Văzând ce s-a întâmplat cu prețurile și chiar la ultima ședință am participat.

[Russian Speaker] Да, добрый день. Очень рад присутствовать здесь, очень много знакомых, скажем, которые уже являются нашими клиентами. В первую очередь, как и говорил коллега, до этого мы тоже финансировали через программу 373. Мы понимаем, что есть спрос, но на данный момент он уменьшился и очень много вопросов задаются. Мы также пытаемся, участвуя в различных конференциях и дискуссиях, понять, что что дальше, куда куда движется рынок. Ну, естественно, мы понимаем, что рынок движется к либерализации и уже нельзя просто установить станцию и сказать: "Всё, классно". Ты должен думать, как ты будешь балансировать, где ты будешь эту энергию хранить, чтобы не продавать в моменте. Потому что на данный момент мы видим, что в дневные часы энергия стоит очень дёшево и те расчёты, которые были представлены нами ранее, они уже недействительны. Поэтому мы призываем всех и также мы говорим всем клиентам: "Думайте заранее, думайте, что вы будете делать". Мы со своей стороны открыты, мы финансируем как бы не все банки, может, финансируют, но как бы мы до сих пор открыты для финансирования. Да, это рисково, мы понимаем, мы также вносим свои корректировки, меняем свои какие-то условия по финансированию. То есть мы требуем больше собственного участия. До этого, если были это 10%, 20%, то сейчас мы уже как бы требуем до 50% собственного участия. То есть мы понимаем риски, и клиент должен понять эти риски, потому что когда в конечном итоге клиент остаётся один на один с этой проблемой, он всё равно приходит в банк. То есть банк - это тот орган, к которому обращаются в первую очередь. И тогда мы должны будем как-то вместе решать эту проблему. Мы надеемся, что это всё изменится. Есть разные инструменты. Да, у нас на данный момент нет ещё нормативной базы, чтобы в полном объёме это всё работало, но это всё в процессе. То есть мы понимаем, что всё делается, и мы рады этому, и мы ждём и мы открыты для наших клиентов. Спасибо.

[Veaceslav Ioniță] Mersi mult. Noi acest panel îl finalizăm. Înainte de a spune eu două cuvinte la sfârșit, îmi cer scuze că am luat din timpul dumneavoastră, eu am să rog acuma, din sală cineva are vreo intervenție, întrebări, comentarii, păreri, sugestii. Nu este. Eu vreau să vă mulțumesc, în primul rând, dumneavoastră care ați rămas până la sfârșit. Noi am înțeles că tema este extrem de importantă, am înțeles că sunt provocări, dar ce este cel mai important, nimeni nu se lasă. Noi toți împreună trebuie să mergem mai departe. Sectorul acesta, el a apărut, cum am spus, ca o cometă în spațiul economic al Republicii Moldova și noi toți împreună trebuie să avem grijă de dânsul.

Eu cu permisiunea dumneavoastră, această întâlnire am înregistrat-o. Vom face un rezumat, cu permisiunea dumneavoastră, noi o vom prezenta la autorități, fiindcă sunt lucruri care s-au spus aici, care trebuie luate în calcul, fiindcă noi astăzi nu ne punem scopul să spunem cât de bun este sectorul, dar să discutăm problemele. Noi am înțeles că sunt probleme și la nivelul rețelelor, am înțeles și la nivelul băncii, am înțeles și la nivelul pieței libere. Adică, dacă vreți, am impresia că noi acuma suntem în situația că am creat două piețe. O piață reglementată, care se bucură de atenție și o piață liberă, care parcă e un copil, dar care trebuie singur să se descurce. De aceea, noi, împreună cu dumneavoastră, am să rog să continuăm acest dialog. Noi, cei de la IDIS Viitorul și Agenda Națională de Business, suntem la dispoziția dumneavoastră ca să facilităm discuțiile, ca să fim pe post de mediator, ca să creăm platforme, ca să creăm aceste evenimente, unde toată lumea, inclusiv și cei de la guvern, ministere, să avem un dialog.

Și tot ce am spus astăzi, noi o s-o monitorizăm și data viitoare, când o să ne întâlnim, o să spunem: "Uite, am vorbit despre asta și uite ce s-a întâmplat". Eu apreciez foarte mult eforturile tuturor, eu cred că sunt optimist că noi vom rezolva, nu există probleme fără soluții. Dar încă o dată, ca să nu ne dispersăm în multe păreri, eu cred că toți sunt de acord că sectorul regenerabilelor, a doua etapă trebuie să înceapă, este gestionarea inteligentă, din care stocarea, eu cred că este o prioritate, la care toți trebuie să ne gândim. Și atunci, dacă vom avea acest instrument, noi cu toții împreună, cred că vom trece și această provocare. Încă o dată vă mulțumesc mult tuturor. Vă mulțumesc. Noi vom fi în continuare, mai avem o cafea. Și vă mulțumesc și vă doresc succes. Vă mulțumesc.