Moldova Security Forum 2026. Maia Sandu: Republica Moldova ca actor de securitate în regiune

Maia Sandu subliniază rolul Republicii Moldova ca actor de securitate regională la Moldova Security Forum 2026

Chișinău, 8 octombrie 2026 - Joi la Chișinău a debutat cea de-a treia ediție a Moldova Security Forum, un eveniment internațional de referință care a reunit peste 700 de oficiali de rang înalt, diplomați, experți și lideri de opinie din peste 20 de țări. Cu tema centrală axată pe rolul țării ca furnizor de securitate, forumul a subliniat angajamentul ferm al Republicii Moldova față de integrarea europeană, consolidarea rezilienței democratice și combaterea amenințărilor hibride în contextul instabilității regionale.

În discursul său de deschidere, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a accentuat importanța crucială a suveranității și democrației într-un climat geopolitic puternic marcat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Șefa statului a evidențiat eforturile fără precedent ale țării de a rezista în fața atacurilor hibride complexe, care includ campanii masive de dezinformare, șantaj energetic, atacuri cibernetice și interferențe electorale.

„Moldova a învățat să fie fermă. Instituțiile democratice au devenit mai puternice, încrederea publică a crescut, iar statul a devenit mai capabil”, a declarat Maia Sandu. De asemenea, a reafirmat obiectivul strategic național de a adera la Uniunea Europeană până în 2030, subliniind importanța consultării cetățenilor prin intermediul referendumului și necesitatea unui sprijin continuu pentru Ucraina, ca garanție a păcii pe continent.

Evenimentul a reliefat sprijinul puternic al partenerilor internaționali pentru parcursul democratic al Chișinăului. Mark Speich, secretarul general al Fundației Konrad Adenauer, a lăudat progresul Republicii Moldova în protejarea valorilor democratice, menționând că statele europene au de învățat din determinarea autorităților moldovenești. „Moldova a dat dovadă că este puternică și putem învăța din asta”, a afirmat oficialul, subliniind eficiența cu care țara a gestionat reducerea dependenței energetice și atacurile asupra instituțiilor sale.

La rândul său, Agne Klebaviciute, șefa Oficiului de Legătură NATO în Republica Moldova, a reafirmat angajamentul Alianței pentru modernizarea sectorului de apărare și consolidarea rezilienței instituționale, punctând că sprijinul constant oferit de Moldova refugiaților și eforturile de tranzit pentru grânele ucrainene reprezintă o contribuție clară la securitatea euro-atlantică.

Discuțiile au fost completate de analizele experților din societatea civilă. Iulian Groza, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, a adus în prim-plan nevoia de adaptare a statelor mici la noua ordine mondială și a avertizat asupra intensificării campaniilor de manipulare menite să submineze încrederea în parcursul european. Forumul a inclus și un dialog strategic interactiv, moderat de Alec Russell de la Financial Times, axat pe soluții practice pentru protejarea infrastructurii critice și menținerea coeziunii sociale.

Aflat la a treia sa ediție, Moldova Security Forum reprezintă principala platformă de dezbatere din țară dedicată provocărilor majore de securitate. Evenimentul este organizat prin efortul comun al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Fundației Konrad Adenauer, Oficiului de Legătură NATO și altor parteneri strategici internaționali. Scopul inițiativei este de a promova viziunea Republicii Moldova ca pilon de stabilitate și de a consolida cooperarea multilaterală necesară pentru a proteja pacea, libertatea și statul de drept în regiunea Mării Negre și în întreaga Europă.

[Music]

Doamna președinte, excelențe, stimați oaspeți, dragi prieteni, dacă îmi permiteți să spun așa. Bine ați venit la Chișinău și bine ați venit la forumul de securitate Moldova Security Forum. Suntem deja la cea de a treia ediție și ne bucurăm să vă avem pe toți astăzi aici cu noi.

Aici, în Republica Moldova, cele mai mari întrebări despre securitate ale Europei au o însemnătate umană. Suveranitate înseamnă alegerea viitorului nostru. Democrația înseamnă să știm când alegerile noastre contează și libertatea înseamnă că suntem liberi să vorbim, să nu fim de acord și să putem construi un viitor fără frică.

Moldova este importantă pentru securitatea Europei. Aici, în această regiune, se află locul unde agresiunea militară se îmbină cu vulnerabilități de securitate.

Ceea ce se întâmplă în această regiune, ceea ce se întâmplă în Moldova, în Ucraina, formează securitatea pe continentul european. Liniile între pace și conflict devin tot mai neclare. Am observat în ultimii câțiva ani atacuri cibernetice, ingerințe în alegeri, constrângeri energetice și toate acestea subminează reziliența democratică a unei națiuni.

Răspunsul nostru trebuie să fie clar. Trebuie să existe coordonare între noi. Și Moldova a învățat din aceasta. În ultimii câțiva ani, Moldova este un exemplu de reziliență democratică, de asigurare a securității. Și sunt convinsă că multe din statele membre ale UE și statele membre NATO pot învăța din exemplul nostru.

Privind spre Ucraina, înțelegem că Ucraina ne reamintește că pacea are un cost. Ucrainenii au cea mai mare povară din noi toți. Viețile sunt pierdute, viitorul nu este clar și dânșii merită suportul nostru continuu.

Pentru că nu doar că avem nevoie de pace în Ucraina, în regiunea noastră, trebuie să păstrăm suveranitatea și libertatea națiunilor noastre și a popoarelor noastre. Sunt convinsă că astăzi și mâine, în decursul forumului nostru de securitate, vom aborda subiectul respectiv și vom încerca să înțelegem cum anume să asigurăm reziliența democratică în Moldova, în regiunea noastră, pe continentul european.

Vom încerca să înțelegem cum să consolidăm democrația noastră, libertatea noastră, supremația legii și, cel mai important, probabil, cum să ne consolidăm apărarea. Este clar că în cursul acestor două zile, astăzi și mâine, vom transforma toate principiile pe care le vom discuta în angajamente practice. Și sunt convinsă că vom face acest lucru pentru Moldova, pentru regiunea Mării Negre și pentru Europa întreagă.

Excelențe, dragi colegi, fiecare generație moștenește libertățile care sunt asigurate prin curajul altora. Și este responsabilitatea noastră, a tuturor, să păstrăm aceste libertăți. Sunt convinsă, sper că după ediția din acest an a forumului Moldova Security, pacea va fi susținută de angajamentele noastre și democrația va fi consolidată prin alegerile noastre.

Prin aceasta declar Forumul Moldova Security 2026 deschis și am onoarea să fiu aici cu dumneavoastră și în curând vor începe discursurile introductive ale stimaților noștri oaspeți.

În continuare, am onoarea să vi-l prezint aici, în Republica Moldova, pe domnul Mark Spike, secretarul general al Fundației Konrad Adenauer. Vă rugăm.

[Mark Spike] Doamna președinte, miniștri, excelențe, dragi parteneri și prieteni, doamnelor și domnilor. Chișinăul este locul potrivit pentru a discuta reziliența democrațiilor, pentru că Moldova a dat dovadă că este puternică și putem învăța din asta. Și vom continua să fim alături Republicii Moldova în această cale.

În weekendul trecut, noi, germanii, am sărbătorit reunificarea noastră. În 1990, nu doar că s-au reunit două părți ale Germaniei. S-a terminat cel de-al cea de-a doua perioadă de dictatură pe pământul german.

Uniunea Sovietică a căzut, un sistem extrem de autoritar și violent care a existat pe continentul nostru. Pe atunci, noi am fost mulți din cei care am crezut că democrația va dura pe veșnicie. Dar am văzut că democrația este un model foarte bun, mult mai bun și mai eficient decât a fost vreodată Uniunea Sovietică. Și asta a dus la o reducere dramatică în cheltuielile pentru apărare, ceea ce am numit noi dividendele păcii.

Dar noi nu am avut dreptate când am considerat că pacea și prevalența democrației e ceva de la sine înțeles. Pentru mine, în ziua de astăzi, sunt decisive două întrebări. Prima întrebare ține de securitatea noastră. Războiul s-a întors în Europa. Rusia atacă brutal Ucraina și are loc un război hibrid împotriva mai multor state europene.

În acest război nu se folosesc tancuri. Ținta sunt alegerile noastre, presa noastră, încrederea în instituții. Moldova a simțit acest lucru în mod special. S-au cumpărat voturi, au avut loc atacuri de dezinformare și atacuri cibernetice. Le vedem asta în fiecare zi.

Și vedem că democrațiile deseori trebuie să se apere de astfel de atacuri, dar în același timp nu trebuie să cedeze acele libertăți care există. Democrațiile oferă răspunsuri la întrebările oamenilor, dar astăzi avem alte întrebări. Suntem noi mai capabili și mai eficienți decât regimurile autoritare? Putem convinge majoritatea cetățenilor noștri de acest lucru? Pentru că democrația trăiește pe încrederea oamenilor că democrația le face viața mai bună.

Democrațiile noastre sunt suficient de reziliente pentru lumea în care trăim acum? Tocmai de aia Moldova este înaintea noastră. Țara aceasta a fost atacată ani de zile. Democrația, integritatea, coeziunea acestei țări au fost atacate. Scopul Rusiei este foarte clar: să acapareze și să distrugă această democrație.

Moldova a învățat să fie fermă. Instituțiile democratice au devenit mai puternice, încrederea publică a crescut, statul a devenit mai capabil și alegerile au fost câștigate. Și aici, în Moldova, dumneavoastră cunoașteți că această rezistență este un efort de lungă durată și nu există pauze în acest efort.

Tocmai de aia Fundația Konrad Adenauer lucrează aici în teren cu multă dedicație din 2009. Scopul nostru este dublu. Noi sprijinim democrația Republicii Moldova, sistemul democratic. Noi aducem aici lecțiile învățate în Germania. Și mă bucur că și de această dată fundația este coorganizator al acestui forum împreună cu IPRE, cu Oficiul de Legătură NATO și mulți alți parteneri.

Dar întrebarea este cum transformăm noi lecțiile învățate în acțiuni? Putem noi spune fără nicio îndoială că democrațiile noastre sunt suficient de puternice pentru lumea în care trăim? Ne urez tuturor două zile de discuții cu inspirație și vă mulțumesc pentru atenție.

Mulțumim, domnule Spike. În continuare, am onoarea să o prezint pe doamna Agne Klebaite de la Oficiul de legătură NATO, șefa acestui birou de legătură NATO în Republica Moldova.

[Agne Klebaite] Bună dimineața tuturor! Excelență, doamna Președinte Maia Sandu, excelență, domnule viceprim-ministru Mihai Popșoi, domnule ministru al apărării Anatol Nosatîi. Este o onoare să deschid forumul Moldova Security Forum 2026 din numele Oficiului de Legătură NATO în Republica Moldova.

Vă mulțumesc sincer tuturor celor care ați venit la acest eveniment incredibil. În acest an avem o agendă mult mai extinsă și tot mai mulți vizitatori. Avem peste 700 de participanți din Moldova și de pe ambele maluri ale Atlanticului. Politicieni, lideri militari, experți, societate civilă, reprezentanți ai presei.

Tema forumului în acest an: consolidarea rezilienței democratice și securității prin viziune strategică și cooperare multilaterală, este foarte oportună, nu ar putea fi mai oportună. Mediul de securitate de astăzi este schimbat în profunzime. Războiul rus contra Ucrainei, consecințele acestuia, tot mai multe amenințări hibride, ingerințe externe, dezinformare, atacuri cibernetice, insecuritate energetică, încercări de a submina încrederea publicului în instituții democratice.

Aceste provocări țin nu doar de capacități de apărare. E vorba de puterea instituțiilor democratice, de reziliența societăților, de credibilitatea administrației publice, de independența presei și de capacitatea cetățenilor de a opune rezistență manipulărilor și presiunilor. Și sper că Moldova Security Forum este un loc unde e posibil să discutăm aceste provocări.

Pentru Moldova, aceste provocări nu sunt ceva ce ține de un viitor îndepărtat. Moldova este în prima linie de protecție a democrației, suveranității. Este supusă presiunilor externe și ingerințelor malițioase și oamenii din Moldova nu au privit ceea ce despre ce am vorbit dintr-o parte. Au ales să răspundă cu un curaj remarcabil, cu multă determinare și am văzut progrese semnificative anume în acest domeniu.

Am văzut cum societatea democratică poate forma reziliență și cum poate reacționa în mod eficient. Experiența dumneavoastră depășește frontierele statului Republica Moldova. Împreună putem învăța multe și e bine că vorbiți despre aceste provocări pe care le aveți. Moldova își consolidează propria securitate și în același timp contribuie la securitate regională și nu doar.

Suportul continuu pentru Ucraina este cea mai clară demonstrare a contribuției Republicii Moldova în la securitatea euroatlantică. Aceasta ne aduce mai multe informații despre realitatea de securitate în ziua de astăzi. Securitatea nu se construiește în izolare. Capacitatea noastră de a face față provocărilor comune depinde de parteneriatele noastre, de experiență comună, de angajamentul de a lucra împreună.

Doamnelor și domnilor, tot ce consolidăm, construim ca indivizi, ca comunități, ca state, vine cu niște alegeri și securitatea nu este o excepție. Nu este ceva întâmplător. Securitatea ține de deciziile noastre. Într-o lume tot mai complexă, unde mediul de securitate a devenit și mai interconectat.

Securitatea și siguranța noastră depind nu doar de alegerile pe care le facem în mod individual. Depind și de alegerile pe care le facem împreună. Împreună nu suntem doar puternici, suntem și în mai multă siguranță.

Atunci când colaborăm, noi învățăm mai bine de din experiența noastră comună și astfel asigurăm și un viitor prosper pentru Republica Moldova în comunitatea euroatlantică. Aș dori să exprim profunda gratitudine gazdei noastre, Republicii Moldova, autorităților Republicii Moldova pentru că ne primesc astăzi aici.

Pentru suportul lor continuu care a permis funcționarea acestui forum. Deja suntem la a treia ediție și vă mulțumesc pentru aceasta. De asemenea, aș dori să aduc mulțumiri coorganizatorilor noștri, Institutului European pentru Politici și Reforme, Fundației Konrad Adenauer.

De asemenea, mulțumesc colegilor mei de la Oficiul de Legătură NATO în Republica Moldova pentru angajamentul lor, dedicația lor și eforturile depuse pentru ca evenimentul nostru să aibă loc. Vă mulțumesc!

Mulțumim Agne, foarte mult. Vă mulțumim pentru cooperarea pe care o avem cu Biroul de legătură NATO în Republica Moldova, care are loc în contextul acestor forumuri. Iar acum voi da cuvântul domnului Iulian Groza, director executiv al Institutului pentru politici și reforme europene, Republica Moldova.

[Iulian Groza] Bună dimineața, doamnă președintă, stimați miniștri, excelențe, dragi prieteni, bine ați venit la Chișinău. Pentru o perioadă îndelungată, Europa a privit spre Republica Moldova și și-a pus o întrebare dacă am reușit să supraviețuim. În această dimineață aș vrea să vin cu ceva și mai util în acest sens. Ce poate să învețe Europa din ceea ce am reușit noi să facem până în prezent.

În aceste două zile vom vorbi despre reziliență care pune accentul pe ce putem să pregătim în prealabil. Nimeni nu este poziționat mai bine să deschidă acest forum decât liderul care s-a ocupat de aceste acțiuni. Astfel, este onoarea mea să o invit pe această scenă pe doamna președintă, doamna Maia Sandu.

[Maia Sandu] Stimați oaspeți, doamnelor și domnilor. Acest forum pune întrebarea dacă o țară mică poate să asigure securitatea. Acum câțiva ani, puțini ar fi pus această întrebare despre Republica Moldova. Astăzi, răspunsul este da și permiteți-mi să vă spun și de ce.

Am trei aspecte de menționat. În primul rând, Republica Moldova deja contribuie la securitatea europeană și această contribuție începe cu Ucraina. Al doilea lucru, Republica Moldova se străduiește să reziste atunci când Rusia își încearcă metodele în aer, în spațiul nostru informațional, în alegerile noastre și ceea ce am învățat noi poate să economisească timp pentru partenerii noștri.

Ceea ce consolidează Republica Moldova, ce o face pe Moldova mai puternică, o face pe Europa mai puternică. Iar cea mai puternică garanție este calitatea de membru al Uniunii Europene. În cele mai grele timpuri, alegerile unei țări contează mai mult decât dimensiunea acestei țări. Fiecare stat contribuie la o parte din securitatea europeană, iar a Republicii Moldova începe cu cu acea distanță de graniță cu Ucraina.

7000 de km internaționale are Ucraina. Aproape de 3000 din aceștia cu Rusia și Belarus, care sunt ostile. A noastră parte este cea mai mare parte de graniță pe care o are Ucraina cu un stat prieten, deoarece Republica Moldova este pe partea corectă a istoriei și Ucraina poate să se îngrijească de forțele sale acolo unde se duce războiul în est.

Iar în mâinile Moscovei, mai mult din jumătatea granițelor Ucrainei ar fi ostile și Ucraina ar fi expusă din sud-est, prin trupele sale care ar fi retrase de pe front și astfel ar ajunge presiunea rusă până la râul Prut, care este la granița cu Uniunea Europeană și cu NATO. Ăsta a fost planul Rusiei. A dorit să facă în așa fel încât Republica Moldova să devină o a doua Belarus și să utilizeze teritoriul nostru împotriva Ucrainei și împotriva Uniunii Europene.

Moldovenii au pus capăt acestui plan la momentul alegerilor de două ori. Atunci când vorbim despre contribuția Republicii Moldova la securitatea europeană, noi începem cu Ucraina. Mai mult de 1 milion de ucraineni care au fugit din calea războiului au trecut granița în Republica Moldova din 2022 încoace. Și aproximativ 100.000 și-au găsit casă aici.

Dacă această iarnă în Ucraina se va dovedi la fel de grea, așa cum toată lumea se așteaptă, noi suntem gata să primim atât de mulți oameni cât trebuie ca să le asigurăm siguranța. Când rutele maritime pe Marea Neagră au fost blocate de Rusia în 2023 și în acest an iarăși, Republica Moldova a pus la dispoziție căile sale ferate, drumurile sale pentru exporturile din Ucraina. Pentru ca să poată să se deplaseze prin teritoriul nostru, micul coridorul vertical, pentru grâne, pentru gaz. Am reușit să reducem taxele de tranzit, deoarece reziliența Ucrainei înseamnă și securitatea noastră.

Am reușit să păstrăm pacea în regiunea transnistreană și să facem în așa fel încât să nu se răspândească mai departe războiul Rusiei. Suntem de partea coaliției celor care doresc să fie răspunzători. Pe parcursul președinției Republicii Moldova, Consiliul Europei s-a lucrat în contextul Tribunalului Special pentru crimele de agresiune împotriva Ucrainei, care s-au realizat aceste lucrări aici la Chișinău. În timp ce Rusia a încercat să găsească alte căi prin alte țări ca să ajungă unde și-a dorit, dar guvernul nostru nu a permis ca Republica Moldova să devină o cale pentru a evada și a fugi din calea sancțiunilor. Aceasta este contribuția Republicii Moldova.

A doua remarcă pe care vreau să o fac se referă la cu ce ne confruntăm și ce am reușit să învățăm. Cu ce ne confruntăm este un război care este amenințător de aproape. Un război hibrid care niciodată nu se odihnește. În ultimele șapte zile, nouă drone rusești au încălcat spațiul nostru aerian. În septembrie, mai mult de 20, mai mult decât pe parcursul întregului an care a trecut.

Aceste drone vin la granițele noastre, la punctele de trecere a frontierei cu Ucraina și o fac intenționat, ucigând ulterior și două persoane care au încercat să intre în Republica Moldova. În această zi, în această zi de luni a acestei săptămâni, un autobuz a fost afectat și o persoană din cadrul serviciului vamal a fost afectată la fel. De asemenea, atacurile spre infrastructură au dus la poluarea râului Nistru și 3.000 de moldoveni au rămas fără apă sigură pe parcursul unei întregi săptămâni.

Iar atacurile rusești, de asemenea, au afectat și liniile de curent, astfel venind cu amenințări asupra a două treimi din aprovizionarea cu electricitate. Astfel se încearcă să se ajungă la Republica Moldova prin aer, prin apă, prin rețelele electrice. Doamnelor și domnilor, fiecare dronă, fiecare rachetă vine cu manipularea informațiilor la pachet.

Prin canalele de Telegram anonime, li se spune moldovenilor că pericolul vine din cauză că îi ajutăm pe ucraineni și că armata noastră se pregătește pentru războiul altcuiva. Rusia trimite drone, apoi dă vina pe cei care sunt acolo pentru victime, alături de victime. Asta înseamnă o inversare a responsabilității, o metodă clasică de manipulare. Scopul acesteia este de a ne speria cetățenii.

Este de a-i face în așa fel încât să se pună împotriva instituțiilor din țara lor proprie și să nu dorească să susțină Ucraina și propria noastră apărare. Acesta este un război al cogniției, care începe prin a ataca mințile cetățenilor noștri. Avem și un exemplu recent. Săptămâna trecută, Norvegia a hotărât să extindă sprijinul pentru Republica Moldova pentru echipamentul de apărare, pentru servicii și instruire în acest sens. Deja suntem ajutați de Norvegia cu ajutor umanitar, cu aspecte pentru securitatea energetică și altele.

Și în câteva zile doar, un val de manipulări a urmat. Anunțul s-a făcut în practic câteva cuvinte doar. Echipament militar și punându-se accentul pe aceea că Republica Moldova ar fi utilizată pentru război. Canale anonime au încercat să transmită mesajele acestea. Algoritmii s-au răspândit și mai multe voci locale ale Moscovei au repetat aceasta și la Parlament și la televiziune.

Întreaga operațiune s-a desfășurat cu accentul pe o frică, pe a semăna frica că Republica Moldova ar putea fi atrasă în război. Iar intensitatea atacului arată care este scopul urmărit. Moscova dorește să discrediteze parteneriatele noastre pentru apărare și să reducă sprijinul publicului pentru o armată modernă. O armată slabă este utilă, este bine pentru Moscova pentru ziua în care apărarea va fi necesară.

Manipularea informațională din partea Rusiei nu e ceva nou. Uitați-vă la Cobasna și acel depozit din vremurile sovietice din regiunea Transnistreană, unde sunt muniții care au rămas acolo după Pactul de la Varșovia. Timp de 10 ani de zile Republicii Moldova i s-a spus că ar putea să explodeze cu o forță catastrofică, afectând toată regiunea. În acest an, experții noștri au verificat aceste afirmații cu calcule inginerești în acest sens și au verificat terenul din jurul acelui depozit.

14.000 de tone sunt depozitate acolo, aproximativ. Aproximativ 20% sunt explozive, care se află în diferite locuri. O o regiune o explozie catastrofică nu trebuie să aibă loc în niciun scenariu realist. Însă trupele rusești apără depozitul încă din '92. Au promis să plece în '99, dar sunt încă acolo. Iar frica de la Cobasna este utilizată pentru a-și justifica prezența acolo.

Toate astea fac parte din cum trebuie să ne gândim la consolidarea rezilienței noastre. Doamnelor și domnilor, Republica Moldova a devenit un laborator și pentru ingerințele electorale ale Rusiei. Cetățenii din mai multe state ale UE vor vota în anul care urmează. Metode testate în Republica Moldova sunt deja gata. În două cicluri electorale noi am reușit să vedem tot instrumentarul de care dispun.

O bancă sancționată rusească a deschis peste mii de conturi pentru a-i mitui pe alegătorii din Republica Moldova. Milioane de euro interceptate la aeroport într-o singură zi. Bani ilegali care sunt transformați în monede cripto pentru a putea să mituiască alegătorii. Și site-uri în trei limbi diferite valorificate. Și preoții utilizați ca vectori ai manipulării informaționale, tineri instruiți peste hotare pentru violențe și turbulențe.

Și alarme false cu bombă în cadrul aeroporturilor în zilele de alegeri. Și atacuri cibernetice sofisticate cu peste 1 miliard de solicitări malițioase împotriva infrastructurii noastre electorale care și-a dorit să facă sistemul neoperațional chiar în ziua alegerilor. Rusia a cheltuit aproximativ 2% din PIB-ul nostru pentru astfel de acțiuni. Iar instituțiile noastre au reușit să țină pieptul, iar majoritatea moldovenilor au votat pentru Europa.

În Republica Moldova, ingerința Rusiei a fost una deschisă și brutală. În alte locuri a fost mai subtilă, cu susținerea politicienilor care ar putea să pară pe placul general, dar care pe urmă își arată cui sunt loiali. Prin campanii care au erodat sprijinul față de Ucraina, față de cheltuielile pentru apărare, față de investițiile în sursele de energie regenerabilă, față de stat și încrederea pe care cetățenii o au în stat și viceversa.

Când alegătorii sunt întrebați de ce să plătească pentru apărarea altcuiva, întrebarea ar părea să fie una justă. Însă răspunsurile la asta au fost scrise la Moscova. Republica Moldova a trăit, a făcut față acestor metode ani de zile. Noi împărtășim ceea ce învățăm din această experiență cu partenerii noștri. Pe durata președinției noastre la Consiliul Europei, noi am argumentat despre necesitatea existenței unui cadru în acest sens pentru a face față ingerințelor informaționale și manipulării informaționale, pentru ca democrația, cei care susțin democrația să aibă aceeași înțelegere față de valorile pe care le au.

Cum să le facă față acestor atacuri? În timpul războiului hibrid avem aceste resurse decisive și eu sper că astfel reușesc partenerii noștri să aibă timp să gândească următorii pași. Aceste operațiuni se desfășoară în Republica Moldova, iar Ilan Șor în absenția a fost a primit sentință pentru închisoare pentru faptul că în 2014 a pus la cale furtul a 1 miliard de dolari din băncile din Republica Moldova. A fugit în Israel, iar acum trăiește la Moscova sub protecția Kremlinului.

Din exil, acesta a cumpărat alegerile din Găgăuzia în anul 2023. Acesta s-a ocupat de campanie de ingerință în contextul alegerilor prezidențiale 2024 și împotriva alegerilor parlamentare din 2025. Iar atunci când alegerile noastre s-au finalizat, rețeaua acestuia a căutat și a găsit un alt spațiu de lucru. Infractori recrutați ca să destabilizeze Republica Moldova au fost redirecționați pentru a asasina ucraineni care au un rol central, foarte important pentru reziliența țării lor. Un jurnalist de vază, și specialiști în informații și securitate.

Iar poliția noastră a investigat rețeaua Șor și a descoperit ceea ce s-a pus la cale, unind își forțele cu ofițerii din Ucraina și au arestat 11 persoane în Moldova și șapte în Ucraina. Iar Șor a încercat de două ori în ciclurile electorale. Însă, săptămâna trecută, trezoreria SUA a stabilit o rețea a șapte pentru a identifica organizațiile infracționale transnaționale și s-au identificat companii una după alta care au fost implicate, companii care sunt localizate în multe țări, care aplică metode pentru destabilizare.

Iar când Curtea Constituțională a blocat, a interzis partidul Șor în 2023, acesta și-a clonat partidul respectiv și a încercat să ajungă la tot mai multe, să creeze tot mai multe ca să își folosească aceleași modele pentru a destabiliza lucrurile. Văzând de ce este în stare Șor, m-am gândit că nimic nu m-ar mai putea lua prin surprindere din ceea ce face. Însă a reușit să o facă și pe asta. Conform trezoreriei statelor Unite, rețeaua acestuia a ajutat Iranul, de asemenea, să scape de sancțiuni și s-a ocupat de spălarea banilor care au fost furați de hackeri din Coreea de Nord.

Iată cu ce se confruntă Republica Moldova. La ce trebuie să facă față? Instituțiile noastre, apărarea noastră, parteneriatele noastre sunt cele care au trebuit să se dezvolte, să crească în același ritm cu amenințările. Iar atunci când infracțiunea trece de frontiere, la fel și intervențiile noastre trebuie să fie transfrontaliere. Ce am făcut noi în acest sens? Aceasta este a treia remarcă la care am vrut să ajung.

În anul trecut, poliția noastră și poliția de frontieră au reușit să să comunice pe baza la 100.000 de mesaje de securitate cu omologii din Uniunea Europeană în tot ce ține de infracționalitate transfrontalieră, securitatea la capitolul securității cibernetice, spălare de bani și altele. Iar infracționalitatea transfrontalieră ia amploare în asemenea perioade, iar Rusia utilizează aceasta și pentru sabotaj.

Practic, granița noastră este un filtru de care noi avem grijă, un filtru pentru Europa. Cu ajutorul partenerilor noștri, am reușit să punem accentul pe modernizarea securității noastre și în contextul sectorului de apărare. Am arătat rezultatele pe care le am înregistrat la cea de-a 35-a zi a independenței, atunci când peste 2000 de femei și bărbați în uniforme au participat la paradă. Și pompieri și polițiști și cei din sistemul penitenciar și pentru că până la urmă aceasta e securitatea este îngrijirea tuturor acestor sectoare de fapt.

Am vrut ca cetățenii noștri să vadă ce au reușit partenerii noștri să ne ajute să obținem. Am vrut și, de asemenea, partenerii noștri să vadă aceasta. Am avut grupuri care au ne-au vizitat din România, Ucraina, Germania, Lituania, Polonia, Franța, Republica Cehă și Statele Unite, care la fel s-au alăturat marșului. Echipamente moderne a fost arătate, ceea ce înseamnă că putem împreună cu prietenii și partenerii noștri să acționăm pe aceeași lungime de undă.

Iar prioritatea noastră cea mai mare este apărarea aeriană. Din 2021 încoace, instrumentul pentru pace european a fost coloana vertebrală a acestor eforturi, iar Republica Moldova este al doilea cel mai mare beneficiar după Ucraina și suntem foarte recunoscători pentru acest sprijin. De asemenea, observăm și care sunt limitele ciclurile de inovare care au loc pentru sistemele de drone și de contracarare a dronelor acestea. Acum se dezvoltă în timp de luni de zile deja, nu ani și tehnologiile se mișcă mult mai repede.

Multe din cele de care avem nevoie pur și simplu nu se găsesc de gata făcute. Fiecare țară din Europa acum e la rând pentru aceasta, iar micul client al armelor este primul pe linie. Regulile, normele pentru achiziții durează în timp, durează în timp, însă nu avem atât de mult timp la dispoziție, având în vedere dronele care vin spre noi. Iar inteligența artificială schimbă tot tabloul. Avem manipulare informațională, atacuri cibernetice și chiar dronele însăși.

Deci, ca să ținem acest ritm, trebuie să avem reguli comune, proiecte în comun și resurse la fel puse în comun. Pentru Republica Moldova, calitatea de membru în cadrul UE este o platformă firească pentru toate aceste trei aspecte. O Republica Moldova mai puternică poate să dea înapoi în ceea ce privește granița pe care o avem cu Ucraina, cu UE și NATO.

Forțele noastre au reușit să ajungă și în Kosovo din 2014, mai mult de 25 de rotații sunt cele la care au participat. Iar din 2024 încoace, carabinierii noștri la fel au și-au unit eforturile cu ei. Facem parte din misiunile de pace din Liban. În 2022 ne am luator și în Bosnia și Herțegovina în 2024. Iar ofițerii din Republica Moldova au mers în misiunile din Uniunea Europeană de la Mali până în Somalia.

Forțele armate, 6000 de persoane aproximativ. Aceasta înseamnă un efort național consistent. Iar verile noastre, patru veri la rând, pompierii din Republica Moldova au mers în Grecia pentru a stinge incendiile de vegetație. Stimați oaspeți, până la urmă, reziliența noastră depinde de oameni, depinde de încrederea acestora că toate aceste eforturi, în pofida amenințărilor la securitate, în pofida unei crize energetice foarte grave, în pofida unei economii care trece prin timpuri grele din cauza războiului de peste graniță, noi continuăm să mergem către Uniunea Europeană.

Am votat pentru Europa de două ori, fiind supuși unei tensiuni și unei presiuni foarte grave. Facem față șocului energetic și continuăm să consolidăm instituții care ne vor duce către Uniunea Europeană. De la o dependență completă de gazul european am venit la un nivel de zero dependență de acesta. Facem reforme cu viteză și întrunim toate condițiile și progresul de acasă trebuie să fie observat și în progresul care se face în procesul de aderare.

Și cu siguranță ne străduim să facem față tuturor evenimentelor adverse. În multe domenii ale securității, Republica Moldova deja contribuie ca un stat membru și o Moldova în cadrul Uniunii va consolida și mai mult granițele este ale Europei și va asigura securitate pentru flancul sud estic al Ucrainei. Astfel abordăm și ținem față încercărilor pe care încearcă să le facă Rusia în această direcție.

Rusia încearcă să ne testeze limitele cu drone, cu rachete, cu minciuni și de fiecare dată Republica Moldova a reușit să facă față și mulți din voi din această sală știu asta, ne-au ajutat. O țară mică la marginea Europei nu poate ține frontul în continuu până la nesfârșit, fără protecția familiei mai mari. Moldova este o prestator de securitate acum și în familia europeană vom fi și mai puternici. Vă mulțumesc pentru interes și pentru suport.

Vă mulțumim!

Mulțumim, doamna președinte, pentru pentru discursul dumneavoastră, pentru analiza situației și pentru că ne ați ajutat să înțelegem mai bine cu ce provocări se confruntă Republica Moldova în ceea ce privește asigurarea securității și apărării. Dar, cel mai important, ne ați ajutat să înțelegem ce eforturi depune statul pentru a asigura prosperitatea și pacea la noi în țară. Acum am onoarea să salut la o discuție despre securitatea în Republica Moldova pe Alex Russell, care va modera sesiunea dată. Este redactorul extern de la Financial Times și am onoarea să vă salut pe dumneavoastră, doamna președinte, la fel în cadrul acestei discuții.

[Alex Russell] Mă bucur, mă bucur foarte mult să revin în Moldova, dar cred că e mult mai bine pentru dumneavoastră și pentru tuturor că, că acum noi vorbim pe englezește.

So, Madam President, you...

Doamna președinte, dumneavoastră, într-un mod excelent, ați anticipat anumite întrebări pe care le-am avut pentru dumneavoastră în discursul dumneavoastră. Și vreau, desigur, să încep cu întrebarea care ține de război. Eu acum am revenit după o ședere de cinci zile în Odesa și am venit cu un sentiment foarte sumbru. Portul este închis, grânele se acumulează, nu pot pleca de acolo, infrastructura este lovită în fiecare noapte.

Ați vorbit despre fricile pe care le aveți cu referire la iarna care vine. Vreau să discutăm un pic mai extins. Cum vedeți dumneavoastră situația războiului la moment? În ce stare este războiul?

[Maia Sandu] Este o întrebare foarte dificilă. Noi chiar vedem că atacurile împotriva Ucrainei, mai ales asupra orașelor importante, cum ar fi Odessa, Kiev și altele se intensifică. Vedem că situația devine tot mai dificilă pentru civili. Dar în același timp știm că pe linia de front Ucraina se descurcă mult mai bine. Poate din cauza aceasta și crește presiunea asupra cetățenilor.

Noi știm că Ucraina are probleme cu exportul grânelor, porturile au fost deteriorate, Rusia continuă să distrugă sectoare importante pentru Ucraina. Aceasta înseamnă că situația este complicată și trebuie să vină mult mai mult suport pentru Ucraina. Dacă economia este păgubită în așa fel, noi trebuie să îi asigurăm mai multe resurse, să asigurăm inclusiv și asistență financiară pentru Ucraina.

Și, de asemenea, trebuie să ajutăm Ucraina să facă exporturi. Vedem că sunt foarte importante atât căile terestre, cât și cele de cale ferată. Cerealele din Ucraina trebuie să vină inclusiv prin teritoriul Republicii Moldova, dar ne facem griji pentru că vine iarna și Rusia încearcă să distrugă sectorul energetic al Ucrainei. Toate astea la un loc ne creează imaginea.

[Alex Russell] Întrebare. Considerați că există și pericolul că vestul un pic se va liniști, va zice că uite, noi deja facem suficient. Comunicați cu colegii lideri din vest, lideri din Europa despre situația din țară, dar și în zonă. Există cumva riscul că uite, țara mea și alte țări consideră că situația este bună, inclusiv financiară?

[Maia Sandu] Răspuns. Eu cred că majoritatea liderilor chiar înțeleg situația și înțeleg cât de complicată este. În același timp, cred că mai sunt lideri care văd escaladarea ca ceva problematic. Opinia mea personală este că, chiar și la începutul războiului, a fost o greșeală această frică de escaladare din partea unor lideri.

Acest lucru nu a permis acordarea unui suport mai semnificativ Ucrainei de la început. Eu chiar cred că era să fie mai ușor să oprim războiul în primii câțiva ani. Pentru că acum economia rusă a fost militarizată, au inovații. Da, Ucraina la fel este foarte inovativă, trebuie să recunoaștem, dar au loc inovații și din partea Rusiei și asta complică lucrurile.

Și trebuie să plătim un preț mai mare, inclusiv în vieți omenești. Dar, cum am zis, cu cât mai mare este suportul, cu atât mai bine.

[Alex Russell] Întrebare. Da. Aveți dreptate, inclusiv și la capitolul cereale, pierderea exporturilor, pierderea venitului de pe urma exporturilor. Dar vreau să revin la un subiect pe care l-ați menționat în discurs. Proiectile rusești, drone vin pe teritoriul Republicii Moldova și chiar cad aici. Ce credeți că vrea să obțină Rusia cu asta? De departe s-ar părea, păi, câteva drone au căzut, asta ar fi o pagubă așa laterală acestui război, nimic deosebit și nimic intenționat. Ce credeți?

[Maia Sandu] Răspuns. Eu cred că Rusia țintește mai multe puncte, nu doar Moldova, dar și Polonia, pentru că Rusia nu vrea ca Ucraina să poată face exporturi. Rusia și-a intensificat atacurile asupra Odesei și a altor zone din Ucraina care sunt aproape de Republica Moldova. Eu cred că asta face parte din politica de intimidare a Rusiei, nu doar împotriva Republicii Moldova, dar și împotriva altor țări.

Chiar și în săptămânile recente am văzut mai multe situații când s-a încălcat spațiul aerian nu doar al Republicii Moldova, dar și al altor țări din regiune.

[Alex Russell] Întrebare. Și ce ar trebui să facă Republica Moldova în această privință?

[Maia Sandu] Răspuns. Bine, noi investim în supraveghere, în apărare, inclusiv apărare aeriană. Avem suport din partea partenerilor, am îmbunătățit semnificativ supravegherea spațiului aerian. Aici nu e vorba doar de bani, e vorba și de disponibilitate, disponibilitatea acestui echipament. Noi învățăm și considerăm că trebuie să colaborăm cu alte țări. În cazul nostru, Ucraina și România. Putem să realizăm mai multe și mai bine dacă colaborăm. Este foarte greu pentru o țară mică cum este Republica Moldova să aibă suficientă apărare.

[Alex Russell] Întrebare. Bine, o altă incursiune a Rusiei despre care ați vorbit sunt amenințările hibride față de democrație. Cam cu un an în urmă am avut interviu cu președintele țării vecine, Nicușor Dan și am adresat o întrebare despre ce s-a întâmplat în alegerile prezidențiale. Și dânsul a spus că guvernele europene nu s-au împăcat cu puterea rețelelor de socializare în ceea ce privește proiectarea narativelor false. Și asta l-a deranjat enorm. Dumneavoastră vă confruntați cu această situație deja de ceva timp și vreau să vă întreb ce lecție ați învățat atunci când e vorba de rețele de socializare, ce efect au? Poate că aveți niște lecții pentru alte țări europene.

[Maia Sandu] Răspuns. În primul rând, noi credem în expunere. În guvern am lucrat și cu presa liberă, dânșii vorbesc despre aceea cum Rusia angajează oameni în Moldova pentru a crea această rețea de informații false. Și rețelele de socializare se folosesc pentru aceasta. Da, durează ceva timp ca să demonstrezi legătura între ceea ce se întâmplă și unele conturi neidentificate. Dar e vorba de oameni reali care sunt plătiți de Rusia. Și situația devine mai complicată.

Pentru noi, până la urmă, era vorba de o abordare care implică toată societatea, tot guvernul, dialogul cu reprezentanții acestor companii care sunt proprietarii rețelelor de socializare nu merge chiar bine, mai ales pentru o țară mică cum este Republica Moldova, este foarte greu să impui anumite reguli. Noi sperăm că Uniunea Europeană va reuși să impună mai multe reguli în ceea ce privește rețelele de socializare. Situația devine mult mai complicată și în contextul răspândirii tot mai largi a inteligenței artificiale.

Este mult mai ușor acum să manipulezi oameni, să distribui conținut, mai ales conținut fals. Și cel mai mare pericol pentru următoarele alegeri din Republica Moldova, din punctul meu de vedere, este acel război cognitiv. Atacurile cibernetice sunt problematice, banii murdari, încercările de a cumpăra politicieni. Da, sunt periculoase, dar cel mai mare risc pentru Moldova și pentru alte democrații va fi războiul cognitiv. Pentru că devine mai subtil, nu va fi atât de evident și nu că aș lăuda Rusia sau războiul, dar uite că oamenii cred tot mai puțin în unele lucruri. Instituțiile se bucură de mai puțină încredere, procesele democratice și asta subminează în general încrederea în societate.

Deci, mi-e frică că nu avem suficient pentru a acționa eficient în acest sens. Noi am încercat să avem dialogul cu cei care sunt proprietarii rețelelor de socializare, dar au zis că e o problemă de libertate de exprimare, deci e mai complicat.

[Alex Russell] Mulțumesc. Dumneavoastră ați acționat destul de consistent în ultimii ani pentru ca Republica Moldova să-și garanteze securitatea, stabilitatea, să-și păstreze democrația și să devină membră a Uniunii Europene. Dumneavoastră ați făcut miză chiar proprie poziția politică la acest subiect. Cum credeți, care este graficul pentru realizarea acestui lucru? Ce este viabil?

[Maia Sandu] Răspuns. Angajamentul nostru este să aducem Republica Moldova în UE și să finalizăm aceste activități către anul 2028, prin semnarea tratatului. Lucrăm foarte mult la acest subiect, să ne facem partea și sper că instituțiile UE și statele membre ale UE vor ține pasul cu noi. Iarăși, al doilea angajament este să pregătim țara pentru aderare până la finele acestui deceniu, 2030.

[Alex Russell] Deci, ținând cont de alegerile în Franța în anul viitor. Acum devine tot mai populară ideea că Marine Le Pen ar putea câștiga alegerile. Și lumea atunci s-ar schimba dramatic. Cum credeți că s-ar schimba abordarea guvernului francez față de aderarea Republicii Moldova în acest sens?

[Maia Sandu] Răspuns. Păi, au fost mai multe alegeri și vor fi mai multe alegeri în anul care urmează și în alte țări. În 2028 vor fi alegeri. Deci nu e vorba de o țară sau de anumite alegeri. Și noi va trebui să demonstrăm că instituțiile noastre sunt pregătite, că societatea este pregătită. Deci, vom continua dialogul cu partenerii noștri, potențialii parteneri, pentru că noi credem că nu există beneficii în anumite zone gri pe continentul nostru. Eu încerc să explic cât de dificil ar fi pentru toată lumea dacă Rusia ar controla Republica Moldova, dacă ar folosi-o împotriva Ucrainei sau împotriva Uniunii Europene.

Pentru securitate este mult mai bine pentru democrație pe acest continent și pentru Uniunea Europeană să ne asigurăm că nu există astfel de zone gri sau aceste zone gri nu ajung să fie controlate de Moscova și să fie folosite împotriva democrațiilor pe continent.

[Alex Russell] Iar referendumul cu privire la UE în această țară a fost așa cât pe aci. Și din propria mea țară, din experiență, în Regatul Unit al Marii Britanii, știu atunci cât de intense erau acele vremuri, cât de intense erau toate acele argumente și campania de a părăsi UE era una înconjurată de foarte multă tensiune. Cum încercați să convingeți pe mulți oameni din Republica Moldova care sunt într-o profundă incertitudine și cumva poți să-i și înțelegi care sunt motivele, dar cum reușiți să să comunicați cu ei?

[Maia Sandu] Atunci când am anunțat cu un an înainte că urma un referendum, sprijinul cetățenilor era mult mai mare exprimat decât ceea ce am văzut atunci când s-a votat. Și astfel am descoperit acest lucru în noaptea acelui referendum că am observat un număr uriaș de persoane, s-au fost identificați cei care au primit bani din Rusia pentru a-și exprima votul împotrivă. Și am avut și multe discuții cu persoane din diferite regiuni ale țării. Îi întrebam de ce ați exprimat un sprijin mai mic pentru referendum în contextul acelui referendum comparativ cu cel pe care mi l-ați oferit mie? Și am întrebat cum aș să se întâmple că statul dumneavoastră sau orașul dumneavoastră arată un mare sprijin pentru mine, dar un mic sprijin pentru referendum.

Știți că proiectul meu cel mai important pentru Republica Moldova este integrarea în Uniunea Europeană? Și atunci mi-au zis așa: „Păi, uitați-vă, preotul este cel care ne-a zis că, dacă votăm pentru integrarea europeană, atunci UE va închide biserica. Sau am auzit că, în cazul în care vom vota pentru integrare în UE, atunci UE ne va confisca terenurile. Și atunci când vorbești cu lumea despre aceste subiecte într-o modalitate care e mai blândă, mai sau într-un mediu care e mai puțin agresiv, le poți reaminti că de fapt Uniunea Sovietică este cea care le-a confiscat pământurile părinților și buneilor, străbuneilor lor. Și că de fapt UE înseamnă respect față de proprietatea privată și așa mai departe. Și că volumul, că puterea ingerinței Rusiei în contextul referendumului a fost una masivă. Și astfel, da, este multă intensitate, sunt multe discuții, dar asta nu înseamnă că după referendum nu au mai existat oarecare linii de propagandă împotriva UE. Pur și simplu trebuie să venim cu o reacție, să purtăm discuții constante cu oamenii și să le arătăm, să le arătăm ce e acolo în spatele acelor minciuni. Este o luptă continuă și trebuie să fim mai eficienți decât Rusia, pentru că Rusia are foarte mulți bani, noi niciodată nu vom putea egala resursele pe care le investesc ei și trebuie doar să fim mai buni în a da în vileag acele minciuni și în a arăta în ce direcție trebuie să meargă Republica Moldova pentru pace și libertate.

[Alex Russell] Și în contextul tuturor acestor probleme care au fost confirmate de autoritățile din Republica Moldova și efortul de a întruni criteriile, de ce credeți că Republica Moldova a fost cea mai lentă în depășirea provocărilor? Ce lucru a fost cel mai greu de realizat pentru guvernul dumneavoastră?

[Maia Sandu] N-aș spune că a fost cea mai lentă. Problema este că Republica Moldova a început cel mai târziu, mai târziu decât toți ceilalți. Când am început noi în 2021, când am purces la această cale și am prezentat cererea în 2022, da, dar reformele le am lansat, le am inițiat în 2021. Și pe atunci pentru că autoritățile sau guvernele anterioare, pentru că ele nu întreprinseseră nimic, noi eram în spate, în urma tuturor statelor candidate. Eram mult în urma lor, iar acum, din ceea ce auzim de la UE, suntem cel mai bun elev din clasă. Încă mai avem lucruri de făcut, dar am realizat un progres foarte bun și chiar și cei din comisie uneori nu reușesc în timp util să să vină cu reacție la toate documentele pe care le transmitem în solicitarea opiniei lor. Așa că Republica Moldova se mișcă cu o velocitate ușor de observat, dar sunt reforme ca reforma sectorului justiției care nu se pot realiza în scurt timp. E ceva care durează și vrem să facem lucrul așa cum se cuvine în acest sens și ne luăm timpul necesar pentru asta.

[Alex Russell] Mai există o idee în acest sens despre cum să asigurăm stabilitatea Republicii Moldova și cum să facem în așa fel încât ea să rămână Republica Moldova să rămână împreună, să rămână alături de o Uniune, să fie această integrare. Aceasta a fost comunicată ideea de unificare, de unire cu România și dacă ar fi un referendum în acest sens, dumneavoastră ați spus că ați vota cu da. Am vrut doar să întreb cât de serioasă este această sau cu câtă seriozitate este abordată această idee în Republica Moldova?

[Maia Sandu] Chiar cred că Republica Moldova ar fi în mai mare siguranță împreună cu România. Și această această discuție a început din prima zi a independenței Republicii Moldova. Cei care știu istoria noastră, cei care știu ceea ce s-a întâmplat în contextul Pactului Ribbentrop-Molotov și așa mai departe, toți acele persoane înțeleg de ce această discuție are loc. E o parte destul de mare, o parte destul de mare a societății susține această idee din mai multe motive, unele din motive de identitate, unele din motive pentru care au de a face cu economia, cu securitatea, dar aceste discuții s-au tot realizat, tot au avut loc în această durată de independență a Republicii Moldova. Dar acum că amenințările pentru securitate iau tot mai mare amploare, tot mai multă lume discută despre asta.

Este nevoie să fie o majoritate de moldoveni care ar vota pentru asta, iar conform sondajelor, nu există o asemenea majoritate actualmente. Dar există o majoritate pentru integrarea europeană și noi credem că, deși Uniunea Europeană nu este o uniune de apărare, de apărare, oricum ar face, ar contribui la un mai mare grad de siguranță, de securitate al Republicii Moldova în comparativ cu acum. Iată de ce continuăm să susținem planul de integrare.

[Alex Russell] În ceea ce privește unificarea cu România, aici au avut loc discuții informale cu România despre acest aspect?

[Maia Sandu] Nu știu ce aveți în vedere prin discuții informale. De exemplu, la aniversarea a 100 de ani de la unificare, Parlamentul României a și aprobat o hotărâre la nivel de Parlament în acest sens. Deci, diferite partide politice în diferite momente și perioade s-au lansat în discuții despre acest subiect. Însă, aspectul cel mai important aici este că de fapt e la discreția, decizia majorității cetățenilor și noi respectăm acest principiu.

[Alex Russell] România și ea se află în mijlocul unor turbulențe politice, iar criza politică de acolo în ce măsură afectează Republica Moldova?

[Maia Sandu] România este foarte importantă pentru noi. România ne-a ajutat iar și iar, mai ales în vremuri mai grele. Și, de asemenea, au și avem și proiecte semnificative cu România, interconectarea sectorului energetic bunăoară, diversificarea activităților de diversificare a surselor de energie pe care le implementăm astăzi în acest context este importantă. Ne referim la acele rețele de curent electric care sunt și în România, care merg până în România și avem și relații economice foarte importante și țara către care merg cele mai multe exporturi din Republica Moldova este România. Deci tot ce se întâmplă în România ne afectează și pe noi.

Avem o cooperare bună cu majoritatea partidelor politice de acolo. Desigur că sunt partide politice care sunt împotriva UE și aceste partide politice duc la apariția unor riscuri pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Însă avem și relații bune cu partidele politice importante și noi ne străduim să continuăm să ne îngrijim de acele relații.

[Alex Russell] Iar partidul este AUR, cel care este unul anti-UE și se bucură de mare popularitate. Și cum asta ar putea să afecteze Republica Moldova, dacă ar veni la putere, poate situația s-ar schimba.

[Maia Sandu] Bine, ei spun că ei nu vor susține Republica Moldova. Și nu știu dacă vor veni la putere, nu știu care ultimamente va fi poziția lor în ceea ce privește integrarea europeană a Republicii Moldova. Dar deocamdată România este unul dintre apărătorii și susținătorii cei mai de vază ai integrării europene a Republicii Moldova, dacă ar veni la putere poate situația s-ar schimba.

[Alex Russell] Însă, uitându-ne la locul Republicii Moldova în lume, dar cumva mai amplu. Există această temă geopolitică și ideea că un alt, o altă ordine mondială urmează să prindă contur acum și iată că suntem pe făgașul către o nouă eră în acest sens. Iar o teorie care este discutată frecvent este aceea că țările care nu sunt puteri mari, care nu reprezintă, care nu sunt puteri mari, atunci că pentru ele timpurile sunt și mai grele acum, încercând să-și dea seama cum să își găsească calea. Dumneavoastră ce ați reușit să observați în acest sens? Cât de dificil vă este să navigați, să găsiți o cale pentru Republica Moldova în această ordine actuală?

[Maia Sandu] Într-adevăr, că lumea parcă e mai puțin sigură, mai ales pentru țările mici. Și trebuie să cred asta, mai ales că și țările de dimensiuni medii se pot confrunta cu unele probleme actualmente, dar pentru țările mici, cu siguranță, lumea e una mai puțin sigură, mai ales în regiunea noastră și având în vedere agresivitatea Rusiei. Iată de ce avem atâta determinare, iată de ce muncim cu atâta dârzenie să devenim parte din familia europeană, deoarece considerăm că doar ca parte a Uniunii Europene putem să supraviețuim ca o țară suverană și democrată.

[Alex Russell] Când v-am mai intervievat altă dată, doamnă președintă, acum vreo trei ani, ați spus că uneori situația pare lipsită de speranță, iar eu le zic probabil colegilor dumneavoastră că mereu va fi o posibilitate, trebuie doar să fii gata să profiți de ea, de acea posibilitate. Considerați, sunteți adept al acestui gând?

[Maia Sandu] Trebuie să fiu. Sunt zile, într-adevăr, în care lucrurile arată deloc bine și privim spre Kiev, spre Ucraina și ne spunem că atunci nu avem dreptul să ne simțim obosiți, copleșiți, pentru că toate cele cu care ne confruntăm nici nu se compară cu toate cele cu care se confruntă cei din Ucraina. Trebuie să rezistăm de dragul nostru, al Ucrainei, al democrației și al păcii în regiune.

[Alex Russell] Eu vă mulțumesc foarte mult și pe această notă cred că trebuie să finalizăm această discuție. Mi s-au dat instrucțiuni în acest sens, să respectăm agenda și așa și facem, ca întotdeauna. Vă mulțumesc!

Vă mulțumesc, doamnă președintă. Vă mulțumesc, Alex Russell, pentru această discuție în cadrul Moldova Security Forum. Iar acum vine o perioadă, un moment foarte important, e când vrem să asigurăm că ne vom ține minte acest eveniment printr-o poză. Vă rugăm pe toți să veniți chiar aici, în față.

În scurt timp vom relua cel de-al doilea panel de discuții.

[Music]