Bună ziua, doamnelor și domnilor. Vă mulțumesc foarte mult pentru că ați venit astăzi la prezentarea datelor din sondajul de opinie privind percepția societății din Republica Moldova față de subiectele legate de securitate și apărare.
Am așteptat destul de mult realizarea acestui sondaj, dar în special rezultatele pe care, cu mare drag, o să le prezentăm astăzi. În special, mulțumiri colegilor de la CBS-AXA. Alături de noi astăzi va fi domnul Vasile Cantarji, care este director adjunct la CBS-AXA și va face o prezentare a acestor date.
Această prezentare are loc, de fapt, în cadrul Moldova Security Forum. După cum cunoașteți, pe parcursul următoarelor două zile, pe 8 și 9 octombrie, va avea loc Moldova Security Forum. Subiectul de bază în acest an este reziliența democratică și cum noi, în calitate de stat, o asigurăm, în calitate de societate și cum construim un stat eficient și funcțional, dar care în același timp poate asigura securitatea cetățenilor noștri.
Aceste date, care vor fi prezentate de către domnul Cantarji, ne relevă și ne arată realitatea pe care o trăim și realitatea pe care o trăiesc cetățenii noștri. O să vă prezentăm rezultatele privind nivelul de încredere, care cred că este extrem de important, această legătură de încredere între cetățeni, între cetățeni și instituțiile de stat. Ne bucurăm destul de mult că o parte din instituții au un nivel de încredere destul de înalt, dar domnul Cantarji va prezenta mult mai în detalii aceste informații.
Eu o să mă opresc aici. Vreau să vă mulțumesc pentru atenție, vă mulțumesc pentru interes, în special pentru cei care și ne urmăresc online. Domnul Cantarji, vă rugăm mult să urcați pe scenă. Vă mulțumesc.
[Vasile Cantarji]
Da, mulțumesc, doamna Sandu. Eu sper că n-o să avem surprize cu mutarea slide-urilor. Bună ziua, doamnelor și domnilor.
Având timp limitat, dar foarte multe tematici acoperite în studiu, am fost nevoit să mă încadrez cu un, maximum două slide-uri pentru fiecare tematică, dar e o constrângere universală și de toate timpurile. Aveți la mână raportul, inclusiv și tipărit, cred că oricine cu mare ușurință poate intra în posesia lui în versiune electronică, iar noi să parcurgem indicatorii pe care eu am considerat că sunt de bază, nu neapărat că am avut dreptate de fiecare dată.
Partea metodologică a studiului. Vorbim despre un studiu pe care l-am realizat la sfârșitul lui august, începutul lui septembrie, pe un eșantion relativ mărișor pentru studiile standard, da, peste 2000 de persoane, un pic peste 2% marja teoretică, prin interviuri la domiciliul respondenților, realizate prin metoda față în față, în primul rând din cauza dimensiunii instrumentului de colectare a datelor. Fiindcă, vă rog să trageți atenție la lista prezentată în dreapta, aici avem arealele tematice care au fost incluse în chestionar, respectiv și în prezentare și în raport. Nu este un număr modest, sunt tocmai 10 la 10%.
Deci, nici vorbă nu a fost ca să putem să-l acoperim în cadrul unui sondaj telefonic. Mai mult ca atât, chiar și pentru teren, fiind eșantionul mare, pentru unii indicatori pe care i-am considerat secundar ca și importanță, am aplicat abordarea A și B în chestionar, așa încât la jumătate de eșantion s-au adresat unele întrebări, la cealaltă jumătate altele. Dar blocul cor, cele mai importante întrebări, au fost adresate la întregul eșantion, respectiv și în prezentare și în raport de fiecare dată este menționat eșantionul la care se referă fiecare cifră.
Și prima întrebare, cel mai des discutată și detestată de unii, dar foarte iubită de noi, sociologii, este acea întrebare despre direcția țării. Eu vă voi spune doar că, în continuare și tradițional, la noi a predominat percepția sumbră asupra realității, percepția negativă asupra direcției spre care se îndreaptă țara. Și dacă în perioada 23, 2023, 2025 am avut o anumită îmbunătățire, în august și apoi în septembrie, vedeți că a avut loc un salt spre negativ. Avem un punct măsurat la începutul lui august, imediat după dezvăluirile negative despre așa-zisele salarii nesimțite și, respectiv, avem punctul roșu cel mai sus pentru ultima perioadă. Acest studiu un pic a arătat o îmbunătățire, dar urmează să vedem dacă nu vom reveni degrabă la starea deja tradițională în care linia roșie predomină asupra celei albastre.
Per total, 57% din respondenți nu se simt siguri de viitorul lor. Aproape tot atâția menționează creșterea prețurilor și un subiect la care ne vom opri mai mult pe parcurs, dar aproape 15% din respondenți menționează ca principală problemă care îi îngrijorează războiul din Ucraina. Repet, când are de ales persoana trei cele mai stringente pentru el probleme, prima menționată este războiul pentru 15% din respondenți.
Încredere în instituții. Dacă în alte sondaje, mai mult sau mai puțin generaliste, cum ar fi același barometru al opiniei publice, deja am obișnuit că există o corelație între nivelul de încredere a persoanelor într-o instituție și proximitatea acestei instituții, în sensul în care instituțiile care sunt prezente la nivel local, la o accesibilitate relativ mică, precum primăria, biserica, școala, în mod tradițional înregistrează nivel mai înalt de încredere. Da? Iar instituțiile de nivel național se bucură de mai puțină încredere. Mai mult ca atât, deja degrabă cu succes vom atinge 10 ani de când principalele instituții ale statului s-au plasat și continuă să se regăsească în partea de jos a acestui top.
Acest studiu scoate la iveală încă un lucru interesant, care nu am avut ocazie să-l observăm cu alte ocazii. Instituțiile de urgență și cele de forță funcționale, da, la fel se regăsesc printre instituțiile cu cel mai înalt nivel de încredere. Mai mult ca atât, iată, puteți să observați că pe primul loc, după nivelul de încredere, noi îi regăsim pompierii, SMURD-ul. Apoi vedem că sunt biserica și administrația publică locală, care înregistrează tradițional nivel sporit de încredere din cauza proximității. Apoi, top 5 este completat de încă trei instituții de forță, vorbim de carabinieri și poliția sau poliția de frontieră.
Există în societate o cerere, cel puțin la nivel declarativ, o mare cerere de consultare a populației. Vedeți că peste 90% spun că cetățenii ar trebui să fie consultați mai des și doar un pic peste o treime tind să creadă că autoritățile țin cont de opinia cetățenilor și sub 40% se consideră informați despre deciziile primăriei. De ce fac această precizare că s-ar putea să vorbim despre un nivel doar declarativ? Fiindcă în alte studii dedicate implicării cetățenilor, mai ales la nivel local, tradițional se constată un pronunțat grad de deficiență, de disponibilitate a cetățenilor de a se implica efectiv, chiar dacă ar avea această oportunitate.
O problemă majoră scoasă la iveală de acest studiu este că predomină percepția că societatea este divizată. Mai mult ca atât, această divizare, iarăși, în percepția publică, s-a amplificat sau chiar a apărut relativ recent. Fiindcă 80%, peste 80%, tind să creadă că suntem divizați sau mai degrabă divizați. Și o pondere sporită consideră că aproape 47-48% tind să creadă că cu cinci ani în urmă eram mai puțin divizați.
Ce ne divizează? Partea bună este că sunt foarte mult mai multe lucruri care ne unesc decât cele care ne divizează, da? Ne unesc dorința de a avea pace, cultura, valori, speranță într-un viitor mai bun, limba, istoria. Ne divizează factorul geopolitic, precum integrarea în Uniunea Europeană sau oponență, da? Și prezența unui război în proximitatea țării.
Este, da?
Aproape în unanimitate suntem de acord cu faptul că nu suntem pregătiți pentru un război. Țara nu este pregătită sau este pregătită în mică măsură sau deloc, consideră 48%. În același timp, o minoritate, adică 11%, menționează printre principalele riscuri o potențială agresiune externă. Problemele noastre sunt tradiționale și se regăsesc aici pe intern și sunt acele probleme eterne, da? Sărăcia, corupția, instabilitatea economică, dependența energetică.
Totuși, începând cu anul 2022, războiul în Ucraina a urcat în acest top 5, se menține în continuare și chiar am făcut uz de băncile de date de care dispunem istorice și am pus pe o diagramă de diferite măsurări din diferite perioade. În mare parte este vorba de măsurările în cadrul barometrului de opinie publică și nu doar, doar că în mare parte. Aici este procentul celor care menționează războiul din zonă sau războiul concret din Ucraina printre primele trei probleme care îi îngrijorează și o să vedeți că îngrijorările publice corelează foarte și foarte viu cu evenimentele concrete legate de război și pace. Avem o explozie până la 31 în preajma evenimentelor din Crimeea, apoi și mai mare explozie nemijlocit în februarie 2022 și în continuare vorbim mai mult despre o stabilizare la nivel sau în jur de 40%. Deci, repet, războiul din Ucraina sau un război din zonă se menține de când merge propriu-zis războiul în top 5 îngrijorări ale populației.
O altă întrebare, măsurată de mult timp, cu diferite opțiuni de răspuns listate, ține de care ar fi cea mai bună modalitate de a asigura securitatea țării. Și nu este un secret și nu este o surpriză și în acest studiu, că se menține o opțiune majoritară legată de neutralitate. Celelalte opțiuni, indiferent de ce listă de opțiuni alternative nu am acordat noi, se află, ca și procent de mențiuni, mult prea departe față de opțiunea numărul unu legată de neutralitate.
N-am rezistat ispitei, am privit în urmă. Aici avem evoluția procentelor pentru neutralitate, albastru închis, aderarea la NATO, roșu și sur, linie întreruptă, opțiunea de nu știu, nu răspund. Unele salturi aici sunt parțial afectate de lista de opțiuni de răspuns. Adică, aderarea la NATO, dacă nu includem în lista de opțiuni de răspuns aderarea la UE, primește un procent un pic mai mare. Excludem aderarea la UE, crește sau invers, pardon.
Dar per general, aceste dinamici ne permit două observații de bază. În mod constant a crescut procentul celor care au o opțiune, adică a scăzut procentul celor care spun că nu știu, nu răspund. Acest subiect, aparent de nivel național, de talie națională, departe de uzualitatea cotidiană a cetățeanului, da, a devenit unul pentru care majoritatea cetățenilor au o opțiune, se consideră informați și când sunt întrebați, răspund, da? Și doi, observația este că constant a scăzut în toată această perioadă opțiunea pentru aderarea la NATO.
Un alt finding ar fi că suntem foarte sceptici în ceea ce privește modul în care noi, cetățenii, suntem pregătiți de a face față la o situație de urgență, da? Mai mult de jumătate spun că nu sunt informați despre ce măsuri au de urmat în caz de în caz de criză.
Partea bună este că totuși sunt instituții în care cetățenii ar avea încredere dacă aceștia comunică în timp de criză. Și vorbim despre aceleași instituții: IGSU, apoi primăria, armata. Nu știu cât de pozitiv e ceea ce spun eu, dar în caz de criză, mai bine să comunice aceste instituții decât președinția sau guvernul.
Acest slide l-am pus doar ca și informare, fiindcă mai mult am folosit aceste cifre pentru anumite segmentări matematice pe care urmează să le prezint. Noi am adresat câteva întrebări, afirmații vehiculate în spațiul public cu diferit grad de falsitate, da? Republica Moldova este prea mică pentru a se apăra, respectiv nu mai are niciun rost să investim în capacitățile ei de autoapărare, da? Aproape 70% acceptă o astfel de afirmație, da? 31 nu sunt de acord cu faptul că cooperarea cu UE, NATO au scop defensiv, da? Și tot așa. Repet, o să folosim răspunsurile la aceste afirmații pentru anumite segmentări la care urmează să ajungem.
Uniunea Europeană și România sunt parteneri cheie pentru două treimi din populație, dar în general, lista partenerilor este destul de largă.
Am văzut deja că aderarea la NATO nu este, nu are susținerea majorității. Mai mult ca atât, vă reamintesc câteva slide-uri înainte de asta. Am vorbit despre faptul că subiectul legat de opțiunea de asigurare a apărării țării a devenit uzual pentru cetățeni, unu la mână, și doi, susținerea pentru aderarea la NATO ca și soluție, în timp, a fost anihilată.
Dacă adresăm întrebarea sub altă formă, la un eventual referendum ați vota da sau nu, constant, în jur de 30%, deci o minoritate, da, spun că ar vota pentru aderare. Mult mai mulți, în cazul dat 43%, spun că ar vota expres împotrivă. Însă, dacă întrebarea este adresată sub o formă de cooperare practică, da? Vedeți din partea dreaptă. Când am întrebat, e ok ca Republica Moldova să coopereze cu NATO? Da? Majoritar suntem pentru o palieră mult și foarte largă de forme și domenii de cooperare. Deci, de cooperat, să cooperăm, dar să aderăm nu e ok.
Dacă revenim la războiul din Ucraina, impactul lui este mai mult perceput ca unul negativ economic, din perspectiva economică. Deci au crescut prețurile, avem probleme cu aprovizionarea cu resurse energetice și tot așa. Sunt împărțite opiniile, dar oricum spre susținere, atunci când am întrebat: uite, autoritățile Republicii Moldova au condamnat războiul. Da? Susțineți această poziție sau nu? Deci 50% spun că susțin, o treime nu susțin.
Dar nu doar, asta nu este puțin, 46% consideră probabilă extinderea războiului până la Republica Moldova sau asupra Republicii Moldova. Și în continuare, suportul pentru ajutorarea umanitară a persoanelor afectate de război rămâne la un nivel foarte înalt, 68%.
Anumite artificii matematice, v-am zis atunci, am întrebat o serie de afirmații mai mult sau mai puțin false și iată i-am folosit pentru anumite segmentări ca să prezentăm cumva un pic mai adânc decât simpla distribuție a răspunsurilor cetățenilor. Deci am realizat un indice de vulnerabilitate socio-informațională. Deci am folosit câteva caracteristici exprimate de respondenți, mai explicit, șase caracteristici legate de informarea lui. Deci cei care se consideră slab informați în situații de urgență, cei care nu au încredere în niciun canal de informare, cei care acceptă mai mult de două din cele patru narațiuni false, da, și tot așa. Și trei, care exprimă situația socio-economică precară a respondenților.
Am realizat acest indice, am segmentat cetățenii în trei categorii ca să vedem ce și cu ce corelează vulnerabilitatea socio-informațională a cetățenilor. Este abundentă diagrama, îmi cer scuze, dar voi comenta. Avem o corelație foarte puternică cu vârsta respondentului, da? Deci vorbim despre 48% persoane în vârstă care se încadrează în treimea de cei mai vulnerabili, da, versus doar 11 în cazul tinerilor. Deci vârsta implică o discrepanță de aproape cinci ori, da? Avem o discrepanță foarte mare în funcție de studii, da, o discrepanță de 3, 3,5 ori. Deci, de exemplu, persoanele cu studii scăzute, în peste 50%, se încadrează în categoria de vulnerabili social și informațional față de 18-19 în cazul persoanelor cu studii superioare.
Și avem o discrepanță de două ori în funcție de mediul reședință, în sensul în care persoanele din mediul rural sunt mai vulnerabili social și informațional față de persoanele din mediul urban. Și atenție, abia după, pe locul patru, parvine caracteristica cu care noi ne-am obișnuit deja să dăm totul pe seama ei: apartenența la grupul lingvistic. Abia pe locul patru. Adică, a fi vorbitor de rusă sau o altă limbă încă nici pe departe nu înseamnă a fi vulnerabil din punct de vedere informațional. Sunt predictori socio-demografici mult mai puternici, da?
De ce am considerat că este necesar să categorizăm și să corelăm aceste vulnerabilități cu alți indicatori din sondaj? Fiindcă această vulnerabilitate este un foarte puternic predictor al opțiunilor geopolitice, să le numim, da? Uitați-vă, dacă noi vorbim despre un referendum ipotetic privind aderarea la NATO, da? În rândul celor cu vulnerabilitate ridicată ar vota pentru 14%. În grupul opus, cu vulnerabilitate scăzută, repet, e vulnerabilitate social-informațională, da, vorbim deja de o opțiune majoritară, 52. Da? Dacă, bun, vorbim despre care ar fi modalitatea de asigurare a securității țării, acea întrebare cu neutralitatea, aderarea la NATO și tot așa. Iarăși, discrepanțele sunt de patru ori, foarte, foarte mari.
Să revin la aspectul lingvistic. Întotdeauna vulnerabilitatea informațională a corelat cu apartenența la grupul lingvistic. Dar încă o demonstrație că această apartenență nu este predictorul numărul unu, o avem pe această diagramă. Deci corelația între vulnerabilitatea informațională și opțiunile de aderare la NATO, în ambele grupuri ea există, chiar de avem diferențe de procent între grupul celor care vorbesc româna și celor care vorbesc rusă sau alte limbi, da? Sper că sunt înțeles.
Da, noi vorbim despre vorbitorii de limbă română, mai puțin vulnerabili, da? Vorbim despre 56% care ar vota pentru aderarea la NATO versus 19% tot în rândul vorbitorilor de limbă română, doar că vulnerabili informațional. În cazul vorbitorilor de limbă rusă, da, noi vorbim despre procente mai mici, dar discrepanțele se mențin. Da? 33% ar susține aderarea la NATO, da, printre vorbitorii de rusă nevulnerabili informațional versus aproape de 10 ori mai puțini în rândul vorbitorilor de rusă vulnerabili informațional.
Așa. Corelație la fel aproape de puternică între vulnerabilitate și gradul de susținere a poziției autorităților Republicii Moldova în conflictul cu Federația Rusă. Aceeași corelație foarte puternică între vulnerabilitatea informațională și susținerea integrării în UE. Bine, noi n-am avut întrebarea tradițională despre dacă e referendum ați vota pentru sau împotriva integrării la UE, dar am utilizat o întrebare legată în ce măsură integrarea în UE este un factor care ar uni societatea.
Aici, un pic mai dificil, dar e un model de regresie care simulează și prezice care ar fi procentul votului pentru integrare la NATO, în funcție de numărul de caracteristici legate pe care s-a bazat categorizarea respondenților la capitolul vulnerabilitate informațională. Adică, noi am avut șase factori care caracterizează vulnerabilitatea informațională și aici cum care ar fi votul pentru integrare la NATO în funcție de câți din acești șase factori, câți sunt prezenți în cazul respondentului nostru. Corelația este puternică și iarăși, ea crește și în rândul vorbitorilor de română, cât și în rândul vorbitorilor de limbă rusă, odată cu dispariția factorilor. Bine, în cazul nostru, de la 1 la 6, șase e rău, adică persoana e vulnerabilă pentru toți șase, toate șase caracteristicile definite, da? Aici și în cazul vorbitorilor de rusă, cât și în cazul vorbitorilor de română, avem nivelul cel mai scăzut de susținere și invers, dacă persoana întrunește mai puține caracteristici de vulnerabilitate.
Nu, bine, și e absolut logic că indecizia, dar și opțiunea inversă, împotriva integrării, respectiv au corelație pozitivă cu vulnerabilitatea.
Și o altă segmentare, aici am folosit, pare-mi-se, 12 caracteristici care sunt aferenți cumva susținerii factorului sau modelului pro-occidental și am segmentat eșantionul în șase categorii. Vorbim despre pro-occidentalii consacrați. Vă rog să nu vă speriați, eu știu că noi suntem obișnuiți cu nivele de 50 și peste, dar 50 și peste tradițional noi înregistrăm la întrebarea dacă punem direct, este referendum, cum ați vota pentru integrarea în UE sau nu. Aici, din 12, n-am avut patru sau cinci care erau legați de NATO, nu direct de UE, și unul singur de UE.
Și i-am segmentat în pro-occidentali, neutraliști, dar deschiși spre Occident, neformați, nedeciși, persoanele care nu au o opțiune și emoții mari pe subiect, care sunt pentru neutralitate, dar și sceptici față de NATO și direct orientați spre apropiere de Federația Rusă. Aici sunt caracteristicile. Ca să fie mai ușor de navigat prin acest tabel și multitudinea de cifre, noi trebuie să comparăm cu valoarea totală. Doar am colorat cu nuanță de uranș acolo unde procentul este mai mare față de total. Deci, ceea ce înseamnă că pentru acest grup este mai caracteristic. Dar bine, haideți să încercăm.
Pro-occidentalii, noi avem procent mai mare în cazul lor, au opțiuni pentru pentru integrarea în NATO la un eventual referendum. Ceea ce e albastru, asta înseamnă că statistic semnificativ e mai mic procentul. Dar, printre pro-occidentali regăsim mult mai puțini vulnerabili, da? Mult mai puțini care manifestă neîncredere cronică în instituțiile de securitate, mai puțini vorbitori de rusă, mai puțini cu statut socio-economic scăzut și mai puțini care ar vota expres împotriva integrării în NATO, da? Partea opusă, cei orientați spre apropiere de Federația Rusă. Aici regăsim mai mulți vulnerabili, da? 58 versus 34 pe întregul eșantion. Avem mult mai mulți respondenți care nu au încredere în instituțiile de securitate. Bine, mult mai mulți deja vorbitori și de rusă sau alte limbi minoritare, mult mai mulți, mai multe persoane cu statut socio-economic scăzut și mult mai multe persoane care ar vota împotrivă la un eventual referendum pentru aderarea la NATO. Vă mulțumesc, eu sper că nu v-am obosit.
Acum avem o rugăminte și o invităm foarte mult pe colega noastră, Marina Stănescu, de la Oficiul de legătură NATO din Republica Moldova, pentru un scurt, un scurt speech pentru a prezenta și cooperarea dintre Republica Moldova și NATO, iar ulterior îl vom avea pe domnul Arcadie Barbăroșie cu perspectiva dumnealui. Vă rog mult.
[Marina Stănescu]
Bună ziua! Mulțumesc foarte mult. Permiteți-mi să încep prin a mulțumi, în primul rând, CBS-AXA și Fundației Konrad Adenauer pentru toate eforturile pe care le-au depus ca acest sondaj să fie terminat în timp util pentru Moldova Security Forum. Apreciez foarte mult acest exercițiu. Este un exercițiu foarte util, care ne arată o imagine de moment a societății din Republica Moldova și anume cum oamenii de aici percep subiectele de securitate.
Eu o să mă rezum în a comenta doar rezultatele sondajului cu privire la parteneriatul dintre Republica Moldova și NATO, pentru că despre asta vorbim, despre parteneriatul dintre Republica Moldova și NATO la acest moment. Și eu mă bucur foarte mult să remarc că o pondere însemnată a societății din Republica Moldova apreciază în mod pozitiv parteneriatul și beneficiile acestuia pentru societate. Așa cum știți, parteneriatul este unul robust, matur, de peste 30 de ani. Nu este ceva nou. Deja avem un dialog politic robust, consolidat, pe care îl desfășurăm cu regularitate și la diferite niveluri, în diferite formate.
Aș menționa vizita recentă a Comitetului Politic la Chișinău, chiar în ajunul Zilei Naționale a Republicii Moldova. A fost o ocazie deosebită. De asemenea, aș vrea să remarc prezența la nivel înalt și reprezentarea la nivel înalt a organizației la Moldova Security Forum, care va avea loc peste două zile. Suntem bucuroși că avem această reprezentare. Arată susținerea alianței pentru Republica Moldova și pentru, bineînțeles, pentru parcursul acesteia.
De asemenea, avem o cooperare practică robustă, care s-a dezvoltat constant în ultimii ani și s-a dezvoltat în principal pe prioritățile și nevoile identificate de guvernul de la Chișinău. Autoritățile din Republica Moldova sunt cele care decid care sunt domeniile și în ce măsură dorește să coopereze cu NATO. Aici aș vrea să vă spun că am fost foarte plăcut surprinsă de faptul că societatea din Republica Moldova apreciază cu o majoritate solidă domenii precum combaterea terorismului, menținerea păcii, exerciții comune de exerciții de instruire în comun, dezvoltare profesională a personalului militar și civil din sectorul de securitate și apărare, combaterea dezinformării, pregătirea civilă pentru situații de urgențe. Sunt tot atâtea domenii care sunt foarte bine apreciate. Sunt valori, nu le mai avem acum pe ecran, dar sunt valori care merg până la 80% apreciere.
Ceea ce este încurajator pentru noi, înseamnă că facem o treabă bună, că susținem societatea de aici. Aș vrea totodată să încurajez mass-media să folosească aceste date în analizele și materialele pe care le face. Cred că este, sigur, este un sondaj care ne arată imaginea de moment. Percepțiile se pot schimba. De asta cred că un astfel de exercițiu este util și trebuie repetat o dată la câțiva ani.
De asemenea, sondajul ne arată atât punctele comune, dar și punctele unde mai avem de lucrat, punctele de diferență. Am citit cu multă atenție chiar și recomandările acestui studiu și vreau să spun că mai în special necesitatea unei informări publice echilibrate și accesibile despre natura și conținutul parteneriatului. Pe această cale vreau să vă asigur că noi vom continua să sprijinim autoritățile din Republica Moldova pentru a comunica, pentru a explica, pentru a prezenta societății de aici subiectele de securitate, în special ce înseamnă conceptul de securitate, de ce este el un pilon fundamental și o premiză obligatorie pentru democrație, pentru progres, pentru dezvoltarea societății. Să discutăm despre corelația dintre securitatea, siguranța individuală a cetățeanului și efortul colectiv al întregii societăți și, mai ales, impactul pozitiv pe care parteneriatul îl are asupra, să zicem așa, dezvoltării capacității Republicii Moldova de a face față provocărilor actuale, de a fi mai rezilientă în fața amenințărilor pe care toți le avem în zilele noastre. Nu cred că există o țară care să se poată apăra singură sau care face, care are o serie de amenințări care nu sunt deja globale.
Și în încheiere, pentru că nu vreau să vă țin foarte mult, o să avem o prezentare foarte interesantă a următorului vorbitor. Aș vrea să încurajez mass-media, societatea civilă, pe dumneavoastră, să duceți mai departe mesajele, să furnizați informații verificate, informații corecte, să folosiți instrumente și tot felul de proiecte, de modalități în care puteți explica pe înțelesul tuturor și la toate nivelurile toate subiectele de securitate, ceea ce este important pentru societate, ce ar trebui să știe și cum ar trebui să se informeze, din ce surse să se informeze, ca să poată deveni mai, să zicem așa, rezistentă la aceste dezinformări și să reducem vulnerabilitatea informațională despre care autorul studiului a vorbit atât de mult. Mulțumesc tare mult.
[Arcadie Barbăroșie]
Mulțumesc.
Eu urmează să vin cu niște cifre care sunt într-un fel legate de tematica acestei prezentări, dar care nu sunt parte a acestui sondaj. Eu o să vin cu cifre mai mult legate de Barometrul Opiniei Publice, cifre din trecut, care arată cât de mult susține cetățeanul integrarea în NATO, care este părerea lui privind securitatea națională, etc. Deci, ce crede cetățeanul din Republica Moldova despre apărare și securitate, am numit eu prezentarea asta a mea.
Haideți să vedem. Cât de bine cunoașteți despre asistența, ajutorul acordat Republicii Moldova de către Uniunea Europeană pentru întărirea capacităților de apărare? Am întrebat o cetățeanul în noiembrie 2022, adică patru ani în urmă. Cunosc foarte bine, a spus cetățeanul 7 întreg și 5%. Ceva am auzit 37,4%. Deci, în total, avem 55% din cetățeni care cunosc ceva sau cunosc foarte bine despre ajutorul acordat de Uniunea Europeană. Nu cunosc nimic despre acest ajutor, 41-42% din cetățeni și nu știu, nu răspund 3 întreg și 2. Așadar, cetățenii se împart în două grupuri, mai mult sau mai puțin percepute. Deci, 55% din cetățeni spun că cunosc ceva sau cunosc foarte bine și 42% că nu cunosc.
Și fiindcă noi vorbim despre, în fond, rolul Rusiei în intervenție militară în Crimeea, Ucraina și acum în Republica Moldova, de câțiva ani Rusia intervine militar, inclusiv în Republica Moldova. În opinia dumneavoastră, este justificată intervenția militară a Rusiei în Crimeea? În aprilie 2014, am întrebat cetățeanul. În total, avem că da, este justificată, au zis 26% din total cetățeni. 39 a zis că nu este justificată. 15% a zis că în general nu a fost nicio intervenție militară.
Deci, iar 20% din total cetățeni nu au știut ce să răspundă la această întrebare. Dacă adunăm 26 și cu 15, avem 41% din cetățeni care în fond, fie consideră că a fost justificată intervenția militară, fie spun că în general nu a fost nicio intervenție militară în Crimeea. Și pe când doar 21% zic că această intervenție militară nu a fost justificată. Dacă comparăm cu rezultatele totale, vedem că diferența este mare, mare de tot. Asta a fost în 2014. Ucrainenii cam aceeași situație este.
Deci, 35% au zis că da, a fost, este justificată intervenția militară, 28 că nu a fost nicio intervenție militară, iar doar 16% au zis că nu este justificată această intervenție militară.
Cum credeți, cât de mare este riscul ca Ucraina să înceapă un conflict militar cu Federația Rusă? Am întrebat noi iarăși în 2014. Iată, este foarte mare și mare, a zis, au răspuns cetățenii la această întrebare. Mic și foarte mic, 28, 29 și 9%. Deci, în total, avem 52% din cetățeni care zic că riscul este mare și foarte mare ca să apară acest conflict militar. Asta a fost în aprilie 2014. Și mic și foarte mic este 29 + 9, 38% din cetățeni. Ok. Ok. Ok.
Și acuma, haideți să vedem cum au răspuns la această întrebare pe categorii de limbă. Am făcut această seminară și, deci, iarăși în aprilie 2014 în Barometrul public. Deci, vedem că foarte mare și mare este riscul în total, este 15 + 37, total aici aveți în dreapta, 15 + 37, 52%. Mic și foarte mic este și 29 + 9 este 38%. Nu știu, răspund 10% în total din eșantion.
Haideți să comparăm cu situația pe grupuri lingvistice. Moldovenii români, 16 + 39 este 55%. Deci este mai mare decât 52%, dar parcă nu este toată total, pentru că este relativ grupul ăsta este de circa 75, 78% din cetățeni. Rușii, 6 + 31, avem 37%. Dacă cumpărăm cu 52. Iar riscul este mic și deloc nu este risc, 42 + 14 este 56%. Vedem că diferența este substanțială, diferența este foarte mare. Ucrainenii, la fel, 12 + 25 pentru risc foarte mare și mare, este 37% și 33 + 13, 46%. În general, ucrainenii aici au arătat o încredere mai mică în în această întrebare. Totuși, este destul de mare procentul celor care nu știu, nu răspund, 16% și iarăși, la altă grupă lingvistică, avem 32% care spun că riscul este mare și foarte mare și 49% de cei care zic că este mic și foarte mic, cu 19% din care nu știu să răspundă la această întrebare. Încă o dată, uitați-vă la aceste cifre.
Ok. Am întrebat care este cea mai bună soluție pentru asigurarea securității naționale a Republicii Moldova, în septembrie anul trecut, în barometrul de anul trecut. Neutralitatea 41%, aderarea la NATO 7,1%, cooperarea cu Statele Unite 2,9%, aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană 30%, 31%, unirea cu Rusia 15,7%, altceva. Dacă o să încercăm să unim aceste procente, vedem că neutralitatea este și aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană au cea mai mare susținere. Aderarea la NATO are o susținere de doar 8%.
Această întrebare este o întrebare fundamentală și noi trebuie să ne gândim aici, să ne uităm atent, pentru că încă o dată, aderarea la NATO nu este percepută ca cea mai bună soluție pentru asigurarea securității naționale a Republicii Moldova. Sigur că avem că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană 30% este foarte importantă și neutralitatea este soluție de 41%. Aici, între și ruși și toți ceilalți. Bun.
Și acum haideți să vedem cum răspund, cum răspund cetățenii la această întrebare funcție de limba vorbită. După cum vedeți, total este jos. Neutralitatea 38%, 39%. Aderarea la NATO 7%, cooperarea cu Statele Unite 3%. Aderarea la Uniunea Europeană 28% și așa mai departe. Este total.
Acum cum este repartizate pe grupuri lingvistice aceste răspunsuri. Moldovenii românii, uitați-vă că nu este mare deosebire de total, totuși avem 36% jumate este pentru neutralitate, 8% pentru NATO, cu Statele Unite este 73%. Aderarea la Uniunea Europeană este 33%, Unirea cu Rusia 10% și nu știu, nu răspund, altceva este foarte mic, nici nu mă uit la dânsule. Nu știu, răspunde 8%, 8,2%. Deci aproximativ corespunde cu ceea ce au spus în total pe eșantion.
Însă, dacă ne uităm la ruși, aici vedem că neutralitatea este susținută mult mai mult de ruși, 54% în comparație cu 48, 40% din din total. De ce au făcut rușii, de ce au ales rușii anume aceasta, o să vedem poate puțin mai târziu. În rest rămâne aderarea, unirea cu Rusia 32%. Restul sunt câte 4, 4, 5%. Deci, vedem că 53-54% vor neutralitatea și 32% aderare cu Rusia din toți rușii, vorbitori de limbă rusă, scuzați, vă rog. Vorbitori de limbă rusă.
Așa. Ucrainenii cam aceeași situație cu rușii, aceeași situație cu rușii și altă limbă.
În noiembrie 22 am întrebat: credeți că statutul de neutralitate ne poate apăra de pericolul unei agresiuni militare străine? În noiembrie 22 am întrebat cetățenii. Au răspuns: da, 44% din cetățeni, nu 41% și nu știu, nu răspund 14% de cetățeni. A apărut aici un ses, nu știu de ce. Nu l-am șters. Mulțumesc. Deci încă o dată, da, 44,8%, nu 41% și 14% care nu au știut să răspundă sau nu au vrut să răspundă la această întrebare. Statutul de neutralitate.
Cum au votat cetățenii în acest sens? Deci iarăși am împărțit, am separat pe grupuri lingvistice în fond. Total aveți în stânga. 44% care au răspuns da. 41% nu, 14% nu știu să răspundă. Moldovenii românii 43,8% care au răspuns că da. Deci aproape coincide cu totalul și 41% coincide aproape cu totalul. Vorbitorii de limbă rusă 50% au zis că da și 39,8% au zis că nu. Nu știu, răspund 10%. Deci vedeți că cetățenii ruși sunt mai orientați spre a spune da. La fel, ucrainenii.
Și alt alt grup lingvistic este aproximativ ca și total.
Și acum, câtă încredere aveți în domnul Putin? Am întrebat noi cetățeanul. Eu mai am mult timp? Ok. Câtă încredere aveți în domnul Putin la noi cetățeanul? Uitați-vă cum variază răspunsul la această întrebare. Noi am adus aici datele începând din octombrie 2016, noiembrie 2017, noiembrie 2018, decembrie 2019, octombrie 2020, iunie 2021, noiembrie 2022, august 2023 și octombrie 2024. Foarte multă și oarecare încredere. De la aproape 70%, 68% din cetățeni care au spus că da, la 52, 53, 58%. Și această variație la această întrebare sunt din octombrie 2016 până în iunie 2021.
Iată, uitați-vă aici, iunie 21 este verde. Astea sunt răspunsurile. După care a căzut brusc. După care a căzut brusc ponderea celor care au spus că au încredere mare și foarte mare încredere în Putin. Și în noiembrie 22, august 23 și octombrie 24, această încredere scade nițel până la 30%. Iar nu prea mare încredere și deloc încredere, care este la nivel de sub 40% până în până în iunie 21 inclusiv. Din noiembrie 22, august 23 și octombrie 24, crește la 63% în aceste răspunsuri.
Și în fond, cum apreciați relațiile actuale ale Republicii Moldova cu Federația Rusă? Foarte bune și bune. Aveți în partea stângă. Rele și foarte rele. După cum vedeți, decembrie 19, octombrie 20, iunie 21, foarte bune și bune sunt între 70, 72% și ok, 62% în iunie 21. Și începând de atunci, noiembrie 22, august 23, octombrie 24, septembrie 25, septembrie 26, Barometrul public, la nivel de 20%, în ți el 25% și sub 20% din cetățeni care consideră că relațiile sunt foarte bune și bune sau bune. Rele și foarte rele.
Aici, sub 3, sub 20%, aici au crescut straniu, nu știu de ce, dar este este chestiunea sondajului. Sub 30 și ceva%, dar a scăzut mult și a crescut mult răspunsul la această întrebare, rele și foarte rele, până la 70% în septembrie 26. Nu știu, răspuns sunt în jur de 10% din cetățeni. Mulțumesc. Întrebări?
Vă mulțumesc foarte mult pentru aceste prezentări și pentru că ne-ați arătat datele pe care cu toții suntem interesați, totuși care este percepția societății față de aceste subiecte legate de securitate și de către de apărare. Un lucru ne bucură, este că ceea ce ne unește, sunt mai multe lucruri de fapt care ne unesc decât cele care ne dezbină. Ne unește dorința de a trăi în pace, ne unește dorința de a avea un trai mai bun aici acasă, de a avea o viață economică și o viață stabilă aici în Republica Moldova.
Dar acum aș dori să deschidem, de fapt, sesiunea de întrebări și răspunsuri și sperăm mult că domnul Cantarji, domnul Barbăroșie, ar putea să ne răspundă la întrebările pe care dumneavoastră le aveți. Vă rugăm mult, dacă aveți o întrebare, să ridicați mâna și noi o să vă ajutăm cu microfonul.
[Kalman Mizsei]
Good afternoon. Kalman Mizsei is my name. Bună ziua, Kalman Mizsei mă numesc.
For my friend Arcadie, I have a few questions. First, you have mentioned the linguistic groups, but I suspect that these are actually ethnic groups, because the ethnic Ukrainians probably speak Russian, while it seems to be the most anti-Ukrainian group, this group. And I want to just underline this, that I would like to have a clarification. I don't think it is a linguistic, but rather an ethnic group. The other is that where you asked the question, and this is also about methodology, when you asked the question about what protects Moldova, you missed a significant option, union with Romania. And I suspect that many people who responded used the European Union as a real protector, but Romania was not an option. If you could comment on that. And finally, the last chart has a gap in a very critical period, June 2021 and November 2022. Why I draw attention to that is because many things happened, but two things. First, the war, and this was the purpose of that chart, but also there was a change of government after the July 2021 elections. So both of these events have had a very big impact. Thank you.
[Arcadie Barbăroșie]
Vă mulțumesc pentru întrebări. Eu voi răspunde în română, dacă sunteți de acord. Ok. Ok.
Deci, haideți să vedem dacă este corect acest lucru, dacă este, dacă puteți să dați drumul la sondaj. Deci, eu vreau să spun următoarele: nu este totuși doar atitudine etnică, pentru că da, în privința ucrainenilor am putea spune că este mai degrabă atitudine etnică decât lingvistică. Limba ucraineană nu o vorbesc așa de mulți cetățeni. Trebuie să fii etnic ucrainean.
[Audience Member]
Eu înțeleg asta, dar limba ucraineană cine o vorbește?
[Arcadie Barbăroșie]
Ucrainenii. Dar limba rusă nu, nu este atitudine doar etnică. Limba rusă o vorbesc și foarte mulți moldoveni și inclusiv moldovenii români sunt incluși în această grupă. Deci, eu pot spune că grupul lingvistic rus este anume lingvistic. Sunt ruși care votează cu moldovenii români totalmente și sunt români moldoveni care votează cu grupul ăsta rus. Deci grupul rus nu este etnic, grupul rus este lingvistic, foarte important.
Doi, întrebarea care ați adresat-o dumneavoastră. Eu multe întrebări nu am pus aici ca să le comentez, inclusiv și unirea cu România, pentru că nu am timp. Dacă aș avea timp mai mult, aș fi vorbit și despre asta. Da, dumneavoastră aveți dreptate. Aveți dreptate. Unirea cu România este un factor important.
[Moderator]
Mulțumesc. Încă întrebări?
[Audience Member]
Thank you. Thank you. Vă mulțumesc. Vă mulțumesc.
I'd like to ask a question to Dr. Cantarji and Dr. Barbăroșie. A methodological question. The data that you presented, if I understood correctly, and I'm very grateful for the translators, is that it represents Moldovans living in Moldova, but do you have any data from the diaspora because there's about a million people there?
[Vasile Cantarji]
Da, precizare importantă e vorba despre populația prezentă fizic pe partea dreaptă a râului Nistru și partea stângă a râului Prut, la fiecare etapă de colectare a datelor. Ce privește diaspora, nu este, nu sunt atât de multe date. Mai mult evident acolo unde e și cererea, inclusiv și suportul financiar sau interesul și evident că asta e legată de studii pre-electorale. Avem câteva studii pre-electorale și doar să comentez la la general, diaspora moldovenească, spre deosebire chiar a diasporei din România, dacă comparăm datele post-electorale, e mult mai aderentă la vectorul pro-european și întotdeauna știm noi că votează formațiuni pro-europene. Dar din păcate nu avem date pe foarte multe alte tematici în rândul diasporei.
[Arcadie Barbăroșie]
Domnul Cantarji a răspuns la întrebare.
[Moderator]
Vă mulțumesc. Dacă mai sunt întrebări? Da, vă rog aici și ulterior vom trece...
[Andrei Schwartz]
Thank you. I'd like to ask a question to Dr. Cantarji and Dr. Barbăroșie. A methodological question. The data that you presented, if I understood correctly, and I'm very grateful for the translators, is that it represents Moldovans living in Moldova, but do you have any data from the diaspora because there's about a million people there?
[Vasile Cantarji]
Precizare de rău, mă tem că n-o să pot da un răspuns care tehnic să satisfacă, fiindcă răspunsul ține mai degrabă de cum noi consumăm aceste cifre. Când începem să punem alături procentul celor care au menționat Statele Unite, Banca Mondială cu cifrele statistice pe care noi le cunoaștem bine definite, cu cât și cine a contribuit real. Mă tem că o să avem o dezamăgire, fiindcă respondentul mediu statistic e departe de asemenea instrumente. Opinia publică, din păcate, este, se bazează, când mai mult, când mai puțin, nu doar pe cifrele și factorii obiectivi, măsurabili, dar și pe fondul informațional.
De aceea, noi ar fi eronat să ne așteptăm la faptul că sondajul de opinie o să ne dea o precizie foarte bine corelabilă cu statisticile exacte. Nu. Pe de altă parte, asta nicicum nu diminuează valoarea acestor cifre, fiindcă dincolo de faptul cum, cât de obiectivă este opinia unui om, să nu uităm că această opinie, când obiectivă, când mai puțin obiectivă, modelează comportamentul și ăsta e scopul de bază al cercetării sociologice.
Dacă fac referință la cifre concrete din cele ce am prezentat, eu pot să vă zic că este normal când la întrebare: "Care credeți că e cea mai bună formă de a asigura securitatea țării noastre?" 20-30% să spună că eu nu știu. Asta este normal. Dar noi am văzut cifrele care au scăzut. Dar nu este normal când spun că eu nu știu 5%. Deci și pentru mine ca sociolog, în cazul dat, este un semn că una, subiectul este anormal de uzual, fiindcă noi mergem și discutăm cu cetățeni care în viața cotidiană mai că niciodată nu s-au pomenit în situația să se gândească la materii atât de înalte legate de politica statului în domeniul securității.
Dar dacă practic toți au opinie cristalizată, înseamnă că noi vorbim despre un subiect în exces de mediatizat și impus pe parcurs. Nu, bun, reiterez, discrepanța mică între Banca Mondială și alți actori nu neapărat, în sondaj nu neapărat o să coreleze și chiar ar fi o mirare dacă corelează.
[Moderator]
Vă mulțumesc. Mai avem o întrebare, vă rog mult.
[Nicolae Panfil]
Bună ziua, Nicolae Panfil, Asociația Promo-LEX. Domnul Barbăroșie, dumneavoastră ați avut acolo două slide-uri apropiate unul după altul, nu mai știu, dar era spre final, și curios de observat cum principala opțiune preferată, aleasă de moldoveni, este neutralitatea, iar într-un slide precedent era sau următorul era că dacă au încredere că neutralitatea ne poate apăra. Și mie mi s-a părut că diferența e destul de mare, dacă putem să verificăm cifrele astea și dacă, adică mie mi se pare că este o contradicție. Noi cum putem să spunem că de aici vrem neutralitate, dar de aici neutralitatea nu ne poate apăra? Adică cum gândesc moldovenii? Puteți să explicați de ce? Și domnul Cantarji la fel.
[Arcadie Barbăroșie]
Este doar neutralitatea ne poate apăra de pericolul unei agresiuni militare străine sau nu? În noiembrie '22, când a început războiul în Ucraina deja, da, au zis 45% din respondenți, nu au zis 41% din respondenți. Deci, neutralitatea ne poate apăra 45%, nu ne poate apăra 41%. Și care e următoarea întrebare? Cea mai bună soluție. 41 neutralitate. 41 neutralitate și acolo ce am avut? 45. 44. A, și probabil că și anii fiind diferiți, adică Ăsta e noiembrie 22 și ăsta este septembrie 25. Ok. Ok. Deci nu este o discrepanță în gândire. Eu am vrut să văd dacă este o discrepanță în gândire.
[Vasile Cantarji]
Eu o să vă neliniștesc un pic, dacă o să le corelăm, o să vedem că totuși contradicția există și e destul de mare. Și iarăși e o normalitate, fiindcă în condițiile unui război informațional, contradicțiile devin o normalitate. Pur și simplu, asta este situația. De ce noi, majoritar, ca și respondenți, susținem o sumedenie de forme de cooperare cu NATO, da? Dar la un eventual referendum votăm împotriva aderării la NATO? E un construct artificializat, în principiu.
[Moderator]
Vă mulțumim. Dacă mai sunt întrebări, vă rog mult să ridicați mâna. Da, vă rog mult.
[Audience Member]
Good afternoon. Roger DeSaix from Georgetown University. Thank you for the presentation. Is there a part of the study where when you ask the question about the international partners contribute to strengthening defense and security, and it's a list of partners, and on the basis of the margin of error, the World Bank is a little bit more expected to contribute to defense. You have World Bank, NATO, USA, they are about the same level. That might explain the discrepancy you talked about earlier where the plurality doesn't want to join NATO, but then when you ask about what NATO does, when they are given the specific questions, training in cyber security and all that, they say yes to all of them. Would it be possible that the answer is simply I don't know, they don't know what the organization is doing? Was there any probing if the respondents understood and made the distinction between what NATO does, the World Bank and the IMF, for instance? Thanks.
[Moderator]
Vreau să explic mai degrabă, să pun o întrebare. Asta, la această întrebare și domnul de la Georgetown, Universitatea Georgetown. Trebuie să înțelegeți contextul. În Moldova, de la independență încoace, propaganda rusească a transformat NATO într-un răufăcător și multe părți au urmat această linie ca să evite conflictul cu Rusia și au făcut din NATO un ceva rău și dacă veți merge către NATO, veți avea probleme.
Și când oamenii spun: "Nu, nu vrem NATO", oamenii de fapt au această frică nearticulată, că orice mișcare către NATO va stârni o reacție ostilă din partea Rusiei și asta se face zilnic de către ruși. Dacă vrea cineva să se înarmeze, gata, e agresiune împotriva Rusiei. Așa funcționează Rusia. Și asta este reflectată aici. Iar consensul în Moldova a existat demult conflictul ăsta, consensul ăsta: "Haideți să evităm conflictul cu Rusia și să nu ne înarmăm". Armata Moldovei a fost extrem de slabă, pentru că de fiecare dată când Moldova a vrut să ridice, să mărească bugetul militar, Rusia zicea: "Păi voi comiteți agresiune împotriva noastră".
De aceea, Rusia păstra moldovenii în așa-numita neutralitate, în realitate fiind o vulnerabilitate extremă a Moldovei în fața unei agresiuni viitoare din partea Rusiei. Asta doar voiam să explic un pic contextul. Și din acest considerent, cred că dacă ați putea să includeți data viitoare în chestionarul sondajului și unirea, este diferită unirea cu România de integrarea în UE sau aderarea la UE, pentru că oamenii nu percep, unii oameni nu percep UE ca o amenințare. NATO ca și cuvânt este așa un cuvânt care a fost transformat în ceva foarte, foarte rău.
Dacă mai sunt întrebări. Iar dacă nu mai sunt întrebări, atunci a venit momentul, într-adevăr, să vă zicem mulțumim foarte mult pentru atenție. Mulțumesc că ați fost aici alături de noi. În următoarele două zile vom fi la Moldova Security Forum, care va avea loc la Palatul Republicii, însă eu sunt sigură că aceste date vor fi utilizate și în cadrul discuțiilor forumului, în cadrul Moldova Security Forum, o să fie utilizate de către societatea civilă, de către mediul academic, de către jurnaliști și în special de către instituțiile statului din Republica Moldova și nu doar, pentru a lua acțiune, pentru a înțelege cum pot proteja mai bine cetățenii, cum pentru a răspunde la fricile pe care mulți dintre noi le avem.
Și cred că este util să înțelegem și noi contradicțiile, fricile pe care le avem, să ne înțelegem mai bine ca societate, astfel încât să putem merge înainte mai departe. Dar iarăși vreau să revin că ceea ce ne unește este dorința de a avea pace și de a avea o viață mai bună. Și cred că acesta este un aspect important pe care ar trebui să-l luăm cu noi.
Eu vă mulțumesc foarte mult. Mulțumim domnul Cantarji, vă mulțumim pentru efortul depus. Domnul Barbăroșie, de asemenea, vă mulțumesc foarte mult și ne revedem pe parcursul a următoarelor două zile la Moldova Security Forum. Vă mulțumesc.
În calitate de pauză muzicală, acum vom avea o mică pauză de cafea și cu toții sunteți invitați. Vă mulțumesc.
