Ședința Curții de Conturi de examinare a auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale UAT mun. Chișinău încheiate la 31 decembrie 2025; Auditul conformității asupra planificării, executării și monitorizării fondurilor publice în proiectele de infrastructură urbană ale Primăriei municipiului Chișinău (trotuare, drumuri, căi de acces și curți de bloc)

Transmis live  

Curtea de Conturi a examinat rapoartelor financiare și gestionarea proiectelor de infrastructură urbană ale municipiului Chișinău

Chișinău, 30 octombrie 2026 - Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) s-a întrunit vineri, 30 octombrie 2026, în ședință publică pentru a examina două misiuni majore de audit ce vizează activitatea Primăriei municipiului Chișinău. Auditorii publici au prezentat concluziile auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale unității administrativ-teritoriale (UAT) municipiul Chișinău încheiate la 31 decembrie 2025, precum și rezultatele auditului conformității privind planificarea, executarea și monitorizarea fondurilor publice alocate proiectelor de infrastructură urbană (drumuri, trotuare, căi de acces și curți de bloc), în scopul evaluării modului de administrare a patrimoniului municipal și a eficienței utilizării banilor publici.

Opinie contrară asupra rapoartelor financiare consolidate pentru anul 2025

La finele anului 2025, autoritatea publică locală din Chișinău administra un patrimoniu public complex în valoare de 24,26 miliarde de lei, înregistrând pe parcursul anului auditat venituri de 9,2 miliarde de lei și cheltuieli de 8,2 miliarde de lei. În urma verificărilor efectuate, Curtea de Conturi a emis o opinie contrară asupra rapoartelor financiare consolidate ale municipiului.

În expresie valorică, auditul a identificat abateri de aproximativ 14,24 miliarde de lei la nivelul bilanțului contabil, 6,30 miliarde de lei la nivelul veniturilor și 478,3 milioane de lei la nivelul cheltuielilor. Potrivit raportorilor, perpetuarea acestor erori a fost influențată și de nivelul redus de implementare a recomandărilor din auditul precedent (din anul 2022), care a atins doar 47,5%.

„În urma procedurilor de audit efectuate, Curtea de Conturi exprimă o opinie contrară asupra rapoartelor financiare consolidate ale unității administrativ-teritoriale municipiul Chișinău. Această opinie este determinată de existența unor denaturări semnificative și pervazive, care afectează principalele elemente ale rapoartelor financiare și nu permit prezentarea unei imagini corecte și fidele asupra patrimoniului și situației financiare a entității”, a declarat Ana Diaconu, șefa adjunctă a Direcției generale de audit IV din cadrul Curții de Conturi.

Principalele deficiențe în evidența patrimoniului și gestionarea resurselor municipale

Auditul financiar a scos în evidență o serie de vulnerabilități sistemice în evidența contabilă și în controlul intern managerial al subdiviziunilor municipale:

  • Evaluarea și evidența terenurilor: Valoarea contabilă a 7.287 de loturi de teren (cu o suprafață totală de 1.169,86 hectare) a fost subevaluată cu aproximativ 5,79 miliarde de lei. Totodată, 35 de terenuri (34,3 hectare) au fost înregistrate dublu — atât în evidența aparatului Primăriei, cât și în bilanțurile a patru entități subordonate — generând o supraevaluare nejustificată de 50,3 milioane de lei, în timp ce nouă terenuri înstrăinate, în valoare de 1,4 milioane de lei, au fost menținute în contabilitate. De asemenea, 178 de bunuri imobile în valoare de 5,19 miliarde de lei nu au fost delimitate și înregistrate în Registrul bunurilor imobile.
  • Evidența clădirilor și a reparațiilor capitale: În contabilitatea Primăriei au fost menținute nejustificat apartamente privatizate și încăperi comune ale blocurilor locative în valoare de 4,47 miliarde de lei. De asemenea, reparații de 251,5 milioane de lei efectuate la clădiri în proprietate privată sau în condominiu au fost incluse în valoarea clădirilor municipale, iar lucrări de 82,78 milioane de lei executate la obiectivele altor autorități publice nu au fost transmise beneficiarilor. În ansamblu, valoarea clădirilor a fost supraevaluată cu circa 4,8 miliarde de lei.
  • Infrastructura rutieră și rețelele edilitare: Valoarea construcțiilor speciale a fost denaturată cu aproximativ 2,2 miliarde de lei din cauza neînregistrării integrale a infrastructurii rutiere în evidența Direcției generale mobilitate urbană (DGMU). Instalațiile de transmisie (rețele de apă și canalizare, iluminat public, sisteme de semafoare) au fost subevaluate cu 391,87 milioane de lei, iar investițiile în active în curs de execuție au fost supraevaluate cu 184,55 milioane de lei. Totodată, municipiul nu dispune de un registru centralizat al spațiilor verzi.
  • Participații în capital și creanțe: Acțiunile și alte forme de participare în capital au fost subevaluate cu cel puțin 546,92 milioane de lei, iar conturile extrabilanțiere aferente creanțelor și datoriilor bugetare au fost subevaluate cu 299,34 milioane de lei, respectiv 103,87 milioane de lei. Uzura mijloacelor fixe a fost diminuată cu 238,35 milioane de lei.
  • Salarizare, locațiune și proiecte culturale: Auditul a relevat supraevaluarea cheltuielilor de personal cu 705,6 mii de lei (calcularea eronată a orelor suplimentare și de sărbătoare, depășirea plafonului legal de 240 de ore suplimentare anual și acordarea unor suplimente de cumul între 75% și 91%, peste limita de 30% stabilită prin dispoziția primarului). În plus, aplicarea unui coeficient de piață sub limita minimă legală pentru anumite categorii de locatari a diminuat veniturile potențiale cu circa 794 de mii de lei. În domeniul culturii, din 80 de proiecte culturale finanțate în anul 2025 cu suma totală de 9,47 milioane de lei, 50 au primit bani fără desfășurarea unui concurs, plățile fiind făcute anticipat și integral, fără confirmarea contribuției proprii de minimum 10% a beneficiarilor.

Nereguli în planificarea și executarea proiectelor de infrastructură urbană

Cel de-al doilea raport examinat a vizat conformitatea utilizării fondurilor publice în proiectele de reabilitare a drumurilor, trotuarelor, căilor de acces și curților de bloc, analizând întregul ciclu investițional.

„Mesajul central al auditului este că au fost identificate neconformități în toate etapele esențiale ale ciclului investițional: planificarea și fundamentarea necesităților, organizarea achizițiilor publice, executarea și supravegherea lucrărilor, recepția acestora și administrarea ulterioară a investițiilor”, a subliniat Tatiana Ungureanu, auditoare publică principală.

Printre constatările principale ale auditului de conformitate se numără:

  • Planificare și fundamentare insuficientă: În bugetul provizoriu pentru anul 2025 a fost inclus un proiect rutier de 168 de milioane de lei fără corelarea corespunzătoare cu încadrarea bugetară. Pentru anii 2024–2025, alocații investiționale destinate suburbiilor în sumă de 237,89 milioane de lei (din totalul de 340 de milioane de lei) au fost aprobate fără repartizarea integrală pe obiective concrete. De asemenea, lucrările și serviciile delegate către Î.M. Regia „Exdrupo”, în valoare de 260,5 milioane de lei, s-au bazat preponderent pe estimările prestatorului, fără o fundamentare tehnică independentă din partea DGMU, iar statutul juridic a 17 drumuri publice locale de interes raional/municipal, pentru care s-au alocat 112,46 milioane de lei din fondul rutier, a rămas neclarificat.
  • Deficiențe în achizițiile publice: În 16 cazuri, planurile de achiziții nu au fost corelate cu alocațiile bugetare pentru proiecte investiționale de 258,73 milioane de lei. Auditorii au identificat 133 de cazuri în care necesități similare sau recurente, în valoare cumulată de 22,73 milioane de lei, au fost contractate separat. Totodată, anunțurile obligatorii pentru 13 proceduri (69,14 milioane de lei) nu au fost publicate în Buletinul achizițiilor publice, iar 20 de contracte (51,1 milioane de lei) au fost omise din rapoartele de monitorizare publicate.
  • Încadrarea lucrărilor și plăți înainte de execuție: Lucrări la 29 de obiective (7,27 milioane de lei) au fost raportate drept reparații curente, deși aveau caracteristici de reparații capitale. Similar, Î.M. Regia „Exdrupo” a executat lucrări de reabilitare la cel puțin 16 străzi, în valoare de circa 115,81 milioane de lei, fără documentație de proiect și de deviz aferentă reparațiilor capitale. În decembrie 2025, Pretura sectorului Ciocana a acceptat și a achitat integral 2,1 milioane de lei pentru lucrări care nu erau executate la momentul plății, acestea fiind finalizate abia la sfârșitul lunii mai 2026.
  • Verificări fizice și recepția obiectivelor: Inspecțiile în teren au relevat neconcordanțe de 127,88 mii de lei între cantitățile de materiale din acte și cele constatate fizic, precum și diferențe de cost de 11,1 mii de lei pe metru liniar între două rampe de acces similare amenajate în sectoarele Ciocana și Botanica de același antreprenor. Mai mult, recepția finală nu fusese organizată pentru niciunul dintre cele 23 de proiecte examinate, iar procesul de transmitere către gestionari a 22 de obiective de infrastructură reparate capital (42,3 milioane de lei) nu a fost dus la bun sfârșit.

Măsuri de remediere și angajamentele administrației municipale

Pe parcursul desfășurării misiunilor de audit, subdiviziunile Primăriei municipiului Chișinău au întreprins o serie de măsuri corective, efectuând ajustări financiar-contabile în valoare totală de 31,7 milioane de lei și remediind în teren unele deficiențe semnalate de auditori pe șoseaua Hîncești și pe strada Alba Iulia.

Prezentă la ședință, viceprimărița municipiului Chișinău, Olesea Pșenițchi, a precizat că abaterile contabile constatate sunt cauzate în mare parte de procese istorice de transfer al evidenței între direcții și de lipsa personalului calificat, subliniind că acestea nu reprezintă prejudicii financiare și că municipalitatea va acționa pentru înlăturarea neconformităților.

„Primăria municipiului Chișinău respectă rolul Curții de Conturi și importanța auditului public extern, prin care se asigură legalitatea și eficiența utilizării mijloacelor publice. [...] Noi am luat act de toate constatările și în continuare vom elabora în comun cu colegii de audit un plan de remediere”, a menționat Olesea Pșenițchi în cadrul ședinței.

Conducerea Curții de Conturi a atras atenția că, potrivit legislației privind finanțele publice, emiterea unei opinii contrare atrage răspunderea directă a conducătorului entității auditate și impune asumarea imediată a măsurilor corective, fortificarea controlului intern managerial și respectarea strictă a disciplinei financiare.

Acest text este generat cu AI pe baza înregistrării evenimentului. Verifică informațiile și citatele în video; textul nu reprezintă un comunicat furnizat de organizator.