Guvernul propune o nouă hartă administrativ-teritorială: 273 de primării puternice și 3 regiuni pentru modernizarea Republicii Moldova
Chișinău, 8 octombrie 2026 – Secretarul general al Guvernului Republicii Moldova, Alexei Buzu, a prezentat joi propunerea noii hărți administrativ-teritoriale a țării, reprezentând o etapă decisivă în reforma administrației publice locale. Noua structură prevede reorganizarea teritoriului în 273 de primării și 3 regiuni, având drept scop eficientizarea cheltuielilor publice, creșterea capacității de atragere a investițiilor europene și îmbunătățirea calității serviciilor de bază oferite cetățenilor.
Proiectul hărții este rezultatul unui amplu proces de consultare publică inițiat în luna ianuarie a acestui an. În această perioadă, au fost organizate peste 2.000 de ședințe și discuții în teritoriu, implicând aleși locali, funcționari publici și peste 115.000 de cetățeni. Datele prezentate subliniază necesitatea urgentă a reformei: în prezent, 87% din primăriile din țară deservesc o populație de sub 3.000 de locuitori. Această fragmentare excesivă generează costuri administrative uriașe, care ajung până la 3.147 de lei per locuitor în localitățile mici, comparativ cu o medie de doar 763 de lei în localitățile mai mari, limitând astfel resursele pentru dezvoltare și infrastructură.
Potrivit noii configurații, numărul primăriilor se va consolida la 273, ceea ce va duce la creșterea populației medii per primărie de la 1.916 la 6.758 de locuitori. La nivelul doi de administrare, cele 32 de raioane actuale vor fi reorganizate în 3 regiuni extinse, alături de 3 municipii cu statut special: Chișinău, Bălți și Găgăuzia.
„Obiectivul reformei administrației publice locale este să construim primării puternice. Dacă vom oferi acestor echipe fenomenale capacități administrative reale, asta va însemna mai multe resurse, procese digitalizate, o echipă mai mare și specializată, capabilă să elaboreze proiecte complexe și să mențină servicii esențiale precum apa, canalizarea și iluminatul stradal”, a declarat Alexei Buzu, Secretarul general al Guvernului.
Un element central al reformei este menținerea proximității serviciilor față de cetățeni. Guvernul dă asigurări că, în ciuda consolidării administrative, cetățenii nu vor fi nevoiți să se deplaseze pe distanțe mai lungi pentru rezolvarea problemelor curente. În fiecare localitate actuală va rămâne un reprezentant al primarului și un centru unificat de prestare a serviciilor, iar asistenții sociali, grădinițele, școlile și casele de cultură își vor continua activitatea la nivel comunitar.
Pentru a susține acest proces de modernizare, Guvernul oferă stimulente financiare substanțiale localităților amalgamate, echivalente cu 3.000 de lei pentru fiecare locuitor. Până la sfârșitul anului curent, urmează să fie aprobate proiecte de infrastructură cu o valoare totală de peste 4,2 miliarde de lei, direcționate către primăriile care au ales calea consolidării. Printre beneficiarii majori se numără primării consolidate din Ungheni, Călărași, Orhei și Rezina.
Propunerea normativă privind noua hartă administrativ-teritorială urmează să fie supusă unui nou proces de consultări publice ample, implicând societatea civilă, partidele politice și Parlamentul. Documentul va fi dezbătut și votat în legislativ, iar noile prevederi vor intra în vigoare odată cu alegerile locale programate pentru anul 2027. Pentru transparență decizională, cetățenii pot vizualiza configurația propusă, datele demografice și proiectele de investiții accesând harta interactivă disponibilă pe platforma oficială a inițiativei.
Despre procesul de amalgamare
Inițiativa de reformă a administrației publice locale a debutat cu o etapă de amalgamare voluntară, un proces în care 788 de primării au aprobat peste 1.200 de decizii privind inițierea consolidării. Acest efort a demonstrat maturitatea aleșilor locali și necesitatea adaptării administrației la realitățile demografice și economice actuale, pregătind terenul pentru trecerea la amalgamarea normativă la nivel național.
