Curtea de Conturi a evaluat progresele și deficiențele sistemice în controlul cancerului din Republica Moldova
Curtea de Conturi a Republicii Moldova a examinat marți, 17 noiembrie 2026, în cadrul unei ședințe publice, raportul misiunii de follow-up privind implementarea recomandărilor înaintate prin Hotărârea nr. 62 din 20 decembrie 2022, aferente Programului național de control al cancerului pentru perioada 2017–2022. Evaluarea a avut drept scop determinarea gradului în care măsurile întreprinse de autoritățile responsabile au remediat deficiențele constatate anterior și au îmbunătățit accesul pacienților la servicii oncologice de calitate.
La ședință au participat membrii și echipa de audit a Curții de Conturi, alături de reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM), Institutului Oncologic, Centrului pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS), Cancelariei de Stat și Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.
Conform datelor prezentate în plen de auditoarea publică principală Anastasia Danilcova, din totalul de 61 de recomandări evaluate, 21 au fost implementate integral (circa 34%), 29 au fost realizate parțial, iar două recomandări nu au fost implementate. Totodată, nouă recomandări și-au pierdut actualitatea în urma modificărilor intervenite în cadrul normativ și strategic.
Progrese înregistrate în infrastructură și finanțarea serviciilor
Misiunea de audit a evidențiat o serie de evoluții pozitive orientate spre nevoile pacienților. În perioada 2023–2025, mecanismul de contractare și finanțare a serviciilor medicale spitalicești a fost îmbunătățit, numărul cazurilor tratate, validate și achitate crescând cu 13,6 puncte procentuale, de la 31.241 la 35.477. De asemenea, baza tehnico-materială a Institutului Oncologic a fost modernizată prin investiții în valoare de 240,8 milioane de lei, iar capacitatea de diagnostic a crescut, numărul investigațiilor suplimentare (inclusiv imunohistochimice) majorându-se de la 5.159 în anul 2023 la 7.199 în anul 2025.
Un alt pas important l-a constituit aprobarea în anul 2025, de către Institutul Oncologic, a unei proceduri sistemice de cuantificare și monitorizare a necesarului de medicamente și a stocului de siguranță, precum și actualizarea nomenclatorului specialităților medicale de către Ministerul Sănătății și USMF „Nicolae Testemițanu”, prin recunoașterea distinctă în rezidențiat a specialităților de oncologie medicală și radiologie oncologică.
Deficiențe majore: deficit de medici în raioane, medicamente nelivrate și liste de așteptare
În pofida progreselor, raportul relevă menținerea unor vulnerabilități sistemice care afectează continuitatea și calitatea actului medical:
- Deficitul acut de personal medical: Măsurile de stimulare financiară nu au stopat scăderea numărului de specialiști în teritoriu. Numărul instituțiilor medicale raionale în care activează medici oncologi s-a redus de la 19 raioane în anul 2022 la doar 13 raioane în anul 2026.
- Sincope în aprovizionarea cu medicamente: În perioada 2024–2026, 29 de poziții de medicamente oncologice contractate, în valoare totală de 6,6 milioane de lei, nu au fost livrate de către operatorii economici. Mai mult, Lista națională de medicamente esențiale nu a mai fost actualizată din anul 2021, deși Organizația Mondială a Sănătății recomandă revizuirea acesteia o dată la doi ani.
- Protocoale și documente strategice întârziate: Din cele 31 de protocoale clinice naționale în domeniul oncologiei, doar șapte au fost actualizate, restul de 24 rămânând nerevizuite. Totodată, noul Program național de control al cancerului pentru anii 2026–2030 nu a fost încă aprobat.
- Dotări tehnologice incomplete și liste de așteptare: Deși departamentul de radioterapie a fost modernizat, nu a fost încă livrat și pus în funcțiune cel de-al doilea accelerator liniar, iar instituția duce în continuare lipsă de echipamente esențiale precum angiograf, PET-CT și SPECT-CT. Întreruperile tehnice au menținut listele de așteptare pentru radioterapie la o medie de până la trei luni în anii 2024–2025 și de două luni în primul semestru al anului 2026.
- Tratamente peste hotare și îngrijiri paliative: Pentru tratamentele indisponibile în țară, compensarea cheltuielilor se face exclusiv post-factum, punând povara financiară inițială pe umerii pacienților. De asemenea, îngrijirile paliative nu dispun de un sistem național integrat, iar în 2025 s-au înregistrat deficiențe în livrarea unor preparate opioide și lipsa planificării pentru dispozitive auxiliare. În ceea ce privește Registrul național de cancer, aprobat în 2024, acesta nu funcționează încă sub forma unei platforme integrate la nivel național, datele din alte spitale fiind transmise preponderent manual sau prin e-mail.
„Este important ca eforturile instituțiilor statului să nu fie orientate doar spre elaborarea și aprobarea actelor normative, dar mai ales spre obținerea rezultatelor concrete resimțite de pacienți. Eficiența măsurilor întreprinse se rezumă la capacitatea sistemului de sănătate de a oferi servicii oncologice integrate, accesibile și adaptate necesităților fiecărui pacient”, a subliniat în cadrul ședinței auditoarea publică principală Anastasia Danilcova.
La rândul său, conducerea Curții de Conturi a accentuat rolul misiunilor de verificare în responsabilizarea autorităților publice.
„Evaluarea implementării recomandărilor prin prisma misiunilor de follow-up, de fapt, fortifică responsabilitatea instituțională și sprijină remedierea problemelor de sistem. Noi ne dorim ca să sporim eficiența administrării, utilizării resurselor publice”, a menționat președinta ședinței.
Angajamentele autorităților responsabile
În cadrul sesiunii de întrebări și răspunsuri, reprezentanții instituțiilor vizate au prezentat acțiunile aflate în derulare pentru remedierea restanțelor. Șefa Direcției politici în domeniul asistenței medicale spitalicești din cadrul Ministerului Sănătății, Diana Buga, a precizat că proiectul noului Program național de control al cancerului pentru anii 2026–2030 a integrat recomandările experților internaționali și se află la etapa de consultare cu Comisia Europeană, urmând să fie aprobat până la sfârșitul anului 2026. Totodată, la începutul anului 2027 va fi actualizată Lista medicamentelor esențiale, divizată în liste distincte pentru adulți și copii, iar Registrul național de cancer urmează să devină complet interoperabil până la finele anului 2027.
Directorul Institutului Oncologic, Ruslan Baltaga, a anunțat că, începând cu anul 2026, Republica Moldova are acces gratuit la toate cele 40 de medicamente esențiale pentru tratamentul cancerului pediatric, prin aderarea la platforma globală susținută de OMS și UNICEF, față de 14–15 preparate disponibile anterior. De asemenea, în anul 2027, în cadrul Institutului Oncologic urmează să fie deschis serviciul de iodoterapie, cu suportul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, iar pentru actualizarea protocoalelor clinice s-a agreat preluarea directă a ghidurilor europene și internaționale (ESMO și NCCN).
În vederea prevenirii discontinuităților în aprovizionarea cu medicamente, directorul CAPCS, Gheorghe Gorceag, a informat că instituția a demarat procedurile de achiziție precoce încă din toamnă pentru anul următor de gestiune, a elaborat o listă a medicamentelor oncologice critice pentru achiziționarea prin platforme internaționale și a introdus cerințe privind menținerea unor stocuri minime de siguranță la furnizori.