[00:00:00] — Speaker 1
Doamnelor și domnilor, stimați reprezentanți ai presei, bună ziua și bine ați venit la briefingul de presă susținut de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, în urma ședinței Consiliului Național de Securitate. Stimată doamnă președintă, aveți cuvântul.
[00:00:15] — Maia Sandu
Bună ziua.
În octombrie 2026, sistemul guvernamental al Republicii Moldova a fost ținta unui atac cibernetic masiv. Instituțiile convocate de Consiliul Național de Securitate au prezentat investigațiile făcute cu privire la amploarea atacului, modul de operare a atacatorilor, deficiențele exploatate, măsurile imediate luate în acele zile, dar și propunerile pe termen mediu și lung de ordin sistemic pentru a întări securitatea cibernetică a statului și a asigura un nivel mai ridicat de protecție a serviciilor guvernamentale digitale.
Mai multe instituții ale statului au comunicat deja despre acest incident, dar este important să revenim la această discuție, ca toți cetățenii să cunoască ce s-a întâmplat, chiar dacă pentru mulți dintre aceștia informațiile pot părea prea tehnice.
Deci până la urmă ce s-a întâmplat? Incidentul s-a produs în infrastructura administrată de Agenția de Guvernare Electronică, afectând câteva servicii. Cauza de fond a fost una structurală și de guvernanță, în care sistemele verificau doar aplicația care cere date, nu și identitatea utilizatorului sau dreptul lui de a accesa datele. Astfel, o singură aplicație cu acces defect a deschis registrele a cel puțin 10 instituții. Atacatorul, având un set de IDNP-uri, a intrat în sistem și a extras date pe care ulterior le-a folosit pentru a pătrunde mai departe și a extrage dosare complete. Incidentul este consecința unei arhitecturi în care datele tuturor registrelor sunt accesibile printr-un singur punct, fără control al deținătorilor și fără limitări de volum. De asemenea, lipsea controlul de volum, așa cum am spus, adică nu exista o alertă automată în situațiile în care se depășea o cotă anumită de extrageri.
Cronologic, instituțiile au prezentat atacul în felul următor. Cererile automate prin peste 638 de adrese IP care ascundeau sursa reală au început pe 19 octombrie seara. Cea mai intensă zi a fost 20 octombrie, circa un milion de cereri într-o singură zi, de 30 de ori mai mult decât media. Tot pe 20 octombrie au fost extrase peste 260.000 de date despre rude. Pe 21 octombrie, AGE oprește exfiltrarea de date despre rude. Deja pe 23 octombrie începe blocarea atacatorilor. Pe 24 octombrie toate atacurile sunt blocate, iar atacatorii nu mai reușesc să fure date. Tentativele au continuat, însă au fost blocate repetat de instituții.
Comunicarea instituțiilor statului despre incident a fost întârziată și nu a răspuns tuturor îngrijorărilor oamenilor. Lipsa unui protocol de comunicare pentru asemenea situații a dus la ezitări în roluri și reacții.
Ultimele evaluări arată că au fost accesate datele a peste 450.000 sau în jur de 450.000 de cetățeni. Este o cifră mai mică decât cifrele care s-au vehiculat în ultimele zile, dar oricum este o cifră mare. Acești oameni urmează să fie notificați de către Agenția de Guvernare Electronică.
Ce au făcut instituțiile statului între timp? Atacul masiv a fost oprit. AGE a deconectat toate serviciile electronice și platformele integrate cu MPass, iar după remediere acestea au fost repornite gradual. Au fost rezolvate problemele din serviciul de autentificare și control al accesului. Se verifică ca sursa care cere datele să fie titularul acelor date. Au fost securizate punctele de acces prin autentificare obligatorie. Au fost limitate răspunsurile care puteau fi oferite la date strict necesare. Administratorii tuturor sistemelor integrate cu MPass au primit instrucțiuni și un test suplimentar de verificare implementat de urgență.
Ce trebuie să știe cetățenii? În primul rând, atacul cibernetic nu a afectat integritatea datelor bancare. Chiar dacă au fost exfiltrate datele IBAN, această informație nu este suficientă pentru a accesa conturile dumneavoastră bancare. Oricum, băncile vor fi informate despre oamenii ale căror date au fost accesate pentru a face verificări suplimentare în cazul în care vor fi inițiate tranzacții în numele acestor oameni.
Riscul este ca datele extrase să fie folosite în combinație. De exemplu, IDNP-ul cu cunoașterea rudelor sau a datelor din permisul de conducere, uneori cu IBAN-ul, pentru a contacta diverși oameni în scop de înșelăciune. Adică cineva care are acces la anumite date ale dumneavoastră vă poate suna sau scrie să se dea drept reprezentant al băncii, poliției și să ceară alte informații.
Dragi cetățeni, nicio instituție de stat și nicio bancă nu solicită prin telefon sau prin SMS coduri PIN, parole sau date de card. Când aveți un asemenea apel, închideți și sunați acea bancă sau poliția direct la numerele de telefon care sunt afișate pe paginile oficiale ale instituțiilor, nu pe numărul de la care ați fost sunați. E mai bine să refuzați un apel decât să cădeți pradă înșelăciunii. Agenția de Guvernare Electronică a publicat numere de telefon și alte adrese de contact la care cetățenii se pot adresa dacă suspectează o tentativă de fraudă sau au nevoie de informații despre datele lor personale. Pentru intervenții imediate, apelați 112.
Am convenit ca instituțiile, inclusiv Ministerul Educației, să pregătească o lecție-cadru pentru elevii de gimnaziu și liceu în care tinerilor să li se explice câteva reguli de bază de protecție personală a datelor, precum evitarea unor parole prea simple sau unice pentru mai multe platforme și schimbarea periodică a acestora, activarea identificării în doi pași pentru e-mail, pentru rețele sociale și alte aplicații, atenție sporită la linkuri suspecte sau oferte gratuite și alte soluții tehnice și sperăm că ulterior tinerii pot să îi ajute și pe părinții lor să fie mai vigilenți și mai protejați. De asemenea, CNMC-ul, în cooperare cu ASC-ul, Agenția pentru Securitate Cibernetică, va pregăti un ghid simplu de protecție a datelor cu pași explicați clar pentru toți cetățenii. Îmbunătățirea securității noastre cibernetice se bazează și pe capacitatea statului de a-și securiza infrastructura, dar și pe capacitatea fiecăruia dintre noi de a-și proteja datele.
Mai poate exista un risc: oamenii să nu poată accesa anumite servicii din cauza căderii sau opririi preventive a unor platforme. Una dintre cele mai grave consecințe este, de fapt, slăbirea încrederii în securitatea cibernetică a statului și siguranța serviciilor digitale, și anume aici instituțiile responsabile ale statului trebuie să acționeze imediat și sustenabil.
Ce vor face instituțiile statului? Blocarea furtului de date a fost oprită, însă instituțiile trebuie să se adapteze continuu pentru a reduce pe viitor riscul unor asemenea atacuri. Cele mai importante schimbări țin de limitarea datelor accesibile fără autentificare, testarea de securitate a tuturor serviciilor și reingineria infrastructurii pentru a avea o arhitectură digitală uniformă și securizată. De asemenea, un lucru care trebuie reparat este fragmentarea responsabilităților între actorii guvernamentali, lucru care a întârziat detectarea problemei și, respectiv, coordonarea răspunsului la incident.
Astăzi la CNS am discutat multe soluții, soluții pe termen scurt care să remedieze problema creată recent, dar mai ales soluții pe termen mediu și lung, pentru că este clar că în epoca inteligenței artificiale aceste riscuri vor crește.
Nu pot să dau în detaliu toate soluțiile pe care le-am discutat, pentru că unele dintre ele trebuie să rămână confidențiale pentru ca să nu poată fi exploatate de actorii rău intenționați care comit asemenea atacuri, dar pot să vă spun că am convenit că se va crea un grup de lucru sub conducerea domnului prim-ministru și că acest grup de lucru timp de o lună va propune soluții sistemice pentru problemele care țin de securitate cibernetică în Republica Moldova, iar peste trei luni ne vom revedea la Consiliul Național de Securitate pentru a monitoriza progresul din aceste trei luni.
Am vorbit despre soluționarea problemelor de arhitectură, pentru că ce am menționat mai sus denotă că a fost o problemă serioasă de arhitectură a sistemului, deci a fost o eroare. Sistemul este vechi și asta tot trebuie să spunem. Trebuie să avem și data expirării sistemelor, pentru că ne bucurăm atunci când lansăm un sistem nou, dar uneori instituțiile uită să stabilească care este termenul de exploatare și data expirării și acest sistem face parte, deci e nevoie de un sistem nou și un sistem care să rezolve problema de arhitectură pe care a avut-o acest sistem.
Am vorbit despre nevoia de a reforma sistemul de achiziții în domeniul tehnologiilor informaționale și aici vorbim despre faptul că e nevoie să securizăm mai mult procesul, deci avem nevoie de parteneri în care Republica Moldova are încredere și pentru asta trebuie să intervenim inclusiv în legislație și să putem să responsabilizăm furnizorii, cei care creează aceste sisteme, pentru că implicit ei au acces și respectiv trebuie să poarte și răspundere pentru datele pentru care creează aceste sisteme.
Am discutat despre nevoia de a crea și implementa reguli clare pentru un întreg ciclu de viață al sistemelor informaționale, deci la toate etapele de testare, operare și mentenanță, și această măsură trebuie să garanteze că sistemele informaționale rămân sigure cu trecerea timpului, iar atunci când nu mai sunt sigure trebuie înlocuite.
Pe subiectul guvernanței, așa cum am pomenit mai devreme, în primul rând problema a fost depistată cu întârziere, iar atunci când a fost depistată, răspunsul instituțiilor nu a fost suficient de coordonat. Aici guvernul și-a asumat să vină cu o propunere pentru a delimita rolurile între instituții așa încât să se evite suprapunerile în mandate și în același timp să se asigure o conlucrare interinstituțională rapidă și eficientă. Și, cum am spus mai devreme, pe consolidarea securității cibernetice: testări periodice, actualizări, monitorizare continuă 24 de ore din 24, detectarea anomaliilor, identificarea și remedierea rapidă a vulnerabilităților, inclusiv prin utilizarea instrumentelor bazate pe inteligența artificială. Este foarte clar că inteligența artificială creează riscuri, dar creează și oportunități și instituțiile noastre la fel trebuie să aibă acces la aceste instrumente și să poată să le folosească, să depisteze eventuale vulnerabilități înainte ca să le depisteze actorii maligni.
Detaliile tehnice ale mai multor decizii, așa cum am spus, nu pot fi făcute publice din motive de securitate pentru a nu ajunge la actorii rău intenționați. Un asemenea atac nu ar fi fost posibil acum un an, însă viteza cu care se dezvoltă tehnologiile informaționale, în special inteligența artificială, permit ca acești actori rău intenționați să găsească vulnerabilități și să le exploateze foarte repede, lăsând puține urme care ar permite detectarea rapidă a atacului.
Utilizarea inteligenței artificiale reduce costul unui atac și îl face mai devastator. Asemenea incidente cibernetice au avut loc în mai multe țări ale lumii care dispun de resurse financiare și tehnologii avansate, precum Danemarca, Norvegia, Franța, Polonia, Spania, Coreea de Sud, și pe continentul european doar în acest an au avut loc peste 8.000 de incidente cibernetice. Pe măsura digitalizării țărilor, impactul atacurilor cibernetice devine din ce în ce mai periculos pentru state, sectoare critice ale economiei și, bineînțeles, securitatea cetățenilor.
Atacurile cibernetice pe plan mondial au vizat sisteme de purificare a apei, sisteme de distribuție a energiei sau de reglare a nivelului apei la hidrocentrale, producția de medicamente sau facilități medicale, sisteme de păstrare a alimentelor. Atacurile cibernetice au devenit tot mai frecvente și deseori fac parte din arsenalul războiului hibrid purtat de Rusia împotriva Europei și, cu regret, atacurile cibernetice au devenit o nouă normalitate, o amenințare cronică. Republica Moldova trebuie să se adapteze din mers și să învețe cum să poată preveni astfel de incidente, iar atunci când apărarea este ocolită sau spartă, să depisteze și să intervină rapid, restabilind funcționalitatea serviciilor în cazul în care acestea au fost afectate. Atacurile cibernetice sunt o problemă de securitate națională și recomand ca politicienii să evite transformarea acestei teme în spectacol. Doar instituțiile specializate în securitate cibernetică și securitate națională trebuie să se ocupe de acest subiect, nu cei care vor să facă spectacol.
Dragi cetățeni, tehnologiile informaționale se dezvoltă într-un ritm cu care e greu să ții pasul. Ele pot servi la lucruri bune, însă pot servi și unor persoane sau state rău intenționate. Știu că incertitudinea și îngrijorarea cu privire la acest subiect sunt mari și sunt firești. Lumea se schimbă rapid în jurul nostru, însă nu privim neputincioși. Statul trebuie să învețe și să se protejeze și să ne protejeze și pe noi cât mai bine și cât mai rapid. Trebuie să investim în apărare, inclusiv cibernetică, în educație digitală și să fim cât mai precauți. Riscurile nu pot fi eliminate, însă putem învăța și deveni mai buni în a fi mai pregătiți să le reducem, iar atunci când se materializează, să le facem față în mod organizat și rapid. Și, bineînțeles, nu trebuie să renunțăm la digitalizare și la folosirea serviciilor digitale, în special într-o țară mică, într-un stat mic ca Republica Moldova. Digitalizarea este calea spre creșterea eficienței, dar și spre îmbunătățirea accesului la serviciile publice. Mulțumesc.
[00:18:27] — Speaker 1
Deschidem sesiunea de întrebări și răspunsuri, vă rog.
[00:18:33] — Daniela Danilova
Bună ziua, Daniela Danilova, TVR Moldova. Câteva precizări, doamna președintă. Ați menționat că nu a existat o alertă automată atunci când s-a depășit numărul de extrageri: dacă va exista de acum încolo o astfel de alertă; dacă instituțiile statului își vor schimba sistemele informaționale, pentru că înțeleg și ele sunt o vulnerabilitate; dacă putem vorbi și putem lua în calcul un sabotaj intern în anumite instituții, pentru că asta am înțeles cel puțin după audierile parlamentare, că ar putea fi vorba și despre acest lucru și dacă ne putem...
[00:19:05] — Maia Sandu
Scuzați, despre ce?
[00:19:06] — Daniela Danilova
Sabotaj intern din partea unor anumiți responsabili. Și dacă ne putem aștepta ca riscuri de atacuri, precum au fost în Europa cu supermarketuri sau alte magazine, să existe și la noi. Mulțumesc.
[00:19:22] — Maia Sandu
Mulțumesc. Aveți dreptate, nu a existat o alertă automată și asta este o problemă majoră pe care AGE și celelalte instituții trebuie să o rezolve în primul rând. Da, vor trebui să se facă schimbări la nivel de arhitectură. Pentru moment problema s-a rezolvat și instituțiile în sistemul actual au găsit soluții, dar pe termen mediu e nevoie de un alt sistem construit pe baze moderne. Sistemul despre care vorbim noi totuși a fost construit vreo 10 ani în urmă, dacă nu mai mult, și se va face această schimbare.
Nu există nicio informație despre sabotaj, deci cred că este o informație eronată la acest subiect.
Despre riscuri care merg dincolo de stat, cu certitudine sunt aceste riscuri. Le-am văzut materializându-se în mai multe state europene, de aceea ASC, Agenția pentru Securitate Cibernetică, este o instituție care are în responsabilitate nu doar instituțiile statului, dar în general securitatea națională și aici dialogul este, în primul rând, cu sistemul bancar, ca să ne asigurăm că sistemul bancar este protejat, dar și ceilalți agenți economici trebuie să ia în serios riscul securității cibernetice, pentru că poate să îi coste mult și financiar, și ca imagine, și toată lumea trebuie să țină pasul și împreună să învățăm cum putem să ne protejăm datele și nu doar datele, pentru că ceea ce ați menționat dumneavoastră ce s-a întâmplat în unele magazine din țările europene a fost dincolo de date, deci a fost o intervenție pe tehnologie.
[00:21:17] — Corina Malcocean
Bună ziua, Corina Malcocean pentru NewsMaker. Recent opoziția parlamentară a solicitat comasarea celor trei instituții responsabile de securitatea cibernetică. Să ne spuneți dacă s-a luat în calcul această posibilitate, dacă s-a discutat la ședință și ce părere aveți despre această inițiativă.
[00:21:34] — Maia Sandu
Nu am văzut argumente pentru această soluție, dar am discutat despre faptul că această arhitectură instituțională trebuie îmbunătățită. Tocmai de asta Guvernul își va lua timp să analizeze lucrurile cu seriozitate și să vină cu o propunere după ce va face această analiză.
[00:21:54] — Speaker 2
Doamnă președintă, intenția Ministerului Apărării de a lansa un proiect care să stabilească reguli clare atât pentru autorități, cât și pentru cetățeni în caz de război sau stare de asediu a stârnit reacții intense în societate. Opoziția parlamentară s-a grăbit să îl critice și chiar să ceară retragerea proiectului. Să ne spuneți cum vedeți dumneavoastră această intenție și de ce este nevoie anume acum de ea.
[00:22:21] — Maia Sandu
Legile cu privire la apărare au fost actualizate de curând, pentru că, dacă vă amintiți, legea precedentă a fost aprobată în '92, era clar că este o lege depășită și, ca urmare a actualizării cadrului legislativ și normativ, Ministerul Apărării a venit și cu actualizarea acestei legi. În această lege sunt prevederi standard care le regăsiți în legile din toate țările, nu este nimic deosebit. Bineînțeles că trebuie să avem cadru legal și pentru situații grave. Sperăm din tot sufletul și facem tot ce putem ca să nu ajungem acolo, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să avem cadru legal adus în ordine. Evident că politicienii rău intenționați, care se țin doar de sperierea cetățenilor, au folosit această ocazie ca să divizeze, să sperie. Pe de altă parte, cred că și Ministerul Apărării trebuia să vină cu... să comunice proactiv și să explice lucrurile înainte ca ele să fie prezentate eronat de reprezentanți ai opoziției, nu știu cine exact a făcut asta.
[00:23:36] — Paula Bejenari
Doamna președintă, Paula Bejenari, reporter Jurnal TV. Ați menționat că atacul cibernetic a scos la iveală probleme structurale ale sistemelor informaționale ale statului. Ce resurse financiare suplimentare vor fi necesare pentru remedierea acestor vulnerabilități și consolidarea securității cibernetice, dar și despre ce sume și măsuri concrete este vorba?
[00:23:58] — Maia Sandu
Așa cum am spus, Guvernul și-a luat timp 30 de zile ca să analizeze toate elementele pe care le-am discutat și azi la Consiliul Național de Securitate, dar au fost discutate și în alte ședințe în aceste zile și după ce va face această analiză va putea să estimeze care sunt costurile. Vreau să amintesc că digitalizarea s-a făcut pentru a eficientiza, pentru ca să plătim mai puțini oameni atunci când se livrează anumite servicii publice, pentru ca cetățenii să nu facă drumuri lungi, să poată să beneficieze de aceste servicii la calculator sau la telefon. Deci chiar dacă va trebui să investim, și cu siguranță va trebui să investim în securitatea cibernetică, oricum se merită pentru că în total țara câștigă și cetățenii. Deci statul câștigă de pe urma digitalizării și cetățenii câștigă de pe urma digitalizării. Tehnologiile avansează și noi nu putem să rămânem la nivelul tehnologiilor de acum 15 ani și noi trebuie să facem actualizări.
[00:25:08] — Paula Bejenari
Dacă puteți să ne spuneți și dacă vor exista consecințe pentru persoanele care nu au asigurat protecția datelor personale.
[00:25:16] — Maia Sandu
Bine, avem un nou management la AGE care o să ne spună dacă s-au încălcat anumiți termeni de referință, dacă cineva trebuia să facă ceva și nu a făcut. Înțeleg că s-au făcut niște teste anterior, o să vedem ce au recomandat acele teste și dacă oamenii responsabili și-au îndeplinit angajamentele. Deci e o întrebare către managementul instituției.
[00:25:48] — Cristina Popușoi
Cristina Popușoi, Europa Liberă. Doamnă președintă, vreau să vă întreb dacă după ședința de astăzi, la zi, dacă aveți mai multe informații sau poate informații noi despre cine se află de facto în spatele acestui atac.
[00:26:02] — Maia Sandu
Nu am această informație. Am discutat, deci nu am probe pentru ca să spun clar cine se află în spatele acestui atac, pentru că au fost folosite, deci, diferite adrese din diferite state, dar noi știm că acuma se folosește VPN-ul și adresa imediată nu spune nimic. Deci nu vreau să spun foarte tranșant în situația în care nu am încă probele. Putem doar să speculăm, pentru că este tiparul unui actor statal. Acuma care este statul, când o să avem probele, atunci o să spunem.
[00:26:50] — Cristina Popușoi
Și altceva voiam să vă întreb, dacă ați fost și dumneavoastră afectată de acest incident cibernetic. Știți dacă v-au fost extrase datele dumneavoastră?
[00:26:59] — Maia Sandu
Încă nu am primit un email de la AGE și eu chiar cred că AGE trebuia să trimită acest email pe cât de repede. Înțeleg că toată lumea era ocupată să oprească acest atac, să reducă vulnerabilitățile, dar a trecut prea mult timp și am obținut astăzi de la AGE, Agenția de Guvernare Electronică, o confirmare sau o promisiune că toți cei a căror date, din cei 450.000 de oameni, ale căror date au fost accesate, vor primi un email în care acest lucru va fi recunoscut.
[00:27:38] — Cristina Popușoi
Am mai înțeles din discuțiile cu specialiști din domeniu că cetățenii ar putea inclusiv să ceară despăgubiri de la stat în această situație. Ați discutat cumva acest lucru la ședință?
[00:27:51] — Maia Sandu
Nu am discutat, nu știu care sunt prevederile contractuale. Deci nu știu care ar fi aicea soluția juridică, dacă este justificată prin prevederile contractuale acest lucru.
[00:28:08] — Dina Munteanu
Dina Munteanu, Pro TV. Doamna președintă, sunt câteva instituții responsabile de activitatea cibernetică. Să ne spuneți dacă va fi reevaluată activitatea acestora în condițiile în care nu vedem rezultate.
[00:28:22] — Maia Sandu
Bine, rezultate vedem. Haideți să nu prezentăm lucrurile greșit, pentru că dacă vorbim despre AGE, AGE a dezvoltat servicii digitale. Mulți cetățeni le folosesc, pentru mulți cetățeni accesul la aceste servicii a devenit mult mai facil. Ce nu s-a făcut suficient, nu s-a lucrat suficient de mult pe subiectul securității cibernetice. Deci noi am identificat aici o problemă clară, dar trebuie să admitem că, chiar dacă se făcea mai mult, oricum astăzi, pentru că avem inteligența artificială, chiar și dacă AGE ar fi făcut mai mult, oricum ar fi existat niște riscuri aici. Trebuie să înțelegem că în următoarea perioadă, în următorii câțiva ani vom fi într-o cursă cu cei care dezvoltă aceste instrumente ca să le folosească bine sau le cumpără ca să le folosească în scopuri negative și cei care vor să le folosească în scopuri bune. Deci e o problemă cu arhitectura, e o problemă că nu s-a monitorizat, e o problemă că nu au existat aceste semnale, deci că s-a semnalat târziu. În același timp, repet, AGE-ul a dezvoltat servicii, noi cu toții am folosit aceste servicii și vrem să putem să le folosim în continuare și asta este îndemnul meu, să nu renunțăm la ele, pentru că oricum mergem înspre mai multă digitalizare. Dar e bine că cel puțin acuma am înțeles care sunt problemele și putem să le rezolvăm.
[00:30:12] — Constantin Grigoriță
Constantin Grigoriță, Asociația Presei Independente. În contextul atacului cibernetic a apărut și tentativa opoziției de a suspenda funcția de președinte al țării. Nu vedeți că să fie piese ale aceluiași joc?
[00:30:30] — Maia Sandu
Bine, din ce am reușit eu să văd din acuzațiile care mi se aduc, înțeleg că sunt deranjați de faptul că eu am propus să se organizeze referendumul cu privire la integrarea europeană, așa încât cetățenii Republicii Moldova să își spună punctul de vedere. Aici văd o legătură directă, pentru că nu este alt stat în lumea asta care să fie mai supărat decât Rusia pe faptul că Republica Moldova vrea să intre în Uniunea Europeană. Deci aici este foarte clar că Rusia nu își dorește ca Republica Moldova să avanseze și am văzut și politicieni din Republica Moldova care se aliniază la acest demers al Federației Ruse. În rest, despre reforma justiției se pare că sunt politicieni în Republica Moldova care sunt supărați pe faptul că mai mulți oameni corupți din sistemul justiției au ieșit din sistem. Am văzut că sunt supărați pe faptul că am luat multe premii internaționale pentru eforturile mele, dar și ale dumneavoastră, de consolidare a democrației. Aceste informații despre premii au fost făcute publice. Nu am luat niciun bănuț din aceste premii. Nu m-am folosit pentru mine sau pentru familia mea niciun bănuț din aceste premii și informația despre unde au ajuns acești bani tot este publică. Am spus și cred că avem și suficiente probe că mulți din cei care au semnat pe acest document sunt oameni care fac jocul Moscovei, din păcate.
[00:32:26] — Dementi Cuțevschi
Cuțevschi Dementi, ONE TV. Doamna președintă, voiam să întrebăm dacă autoritățile sau instituțiile statului au fost într-adevăr avertizați de către parteneri externi despre posibilitatea acestui atac?
[00:32:40] — Maia Sandu
Bine, noi despre asta discutăm de foarte mult timp și noi îi avertizăm pe partenerii noștri, mai ales după atacurile din anii precedenți, pentru că noi am mai avut atacuri și de fiecare dată când spunem despre atacuri hibride, când vorbim despre război hibrid, noi spunem că atacurile cibernetice sunt parte a acestui, de rând cu dezinformarea, de rând cu aceste alerte de bombă false, alerte false de bombă pe care le vedem acuma se întâmplă și în Uniunea Europeană, nouă ni s-au întâmplat aceste lucruri încă doi-trei ani în urmă. Și noi de fiecare dată am discutat. Deci cum noi i-am avertizat pe ei, așa și ei pe noi ne-au avertizat. Dar asta nu înseamnă că cineva a venit și a făcut un audit al sistemului nostru să ne spună că, uitați-vă, aveți acolo o vulnerabilitate. Dacă știam, evident că rezolvam mai devreme.
[00:33:36] — Dementi Cuțevschi
Și încă o scurtă întrebare, dacă îmi permiteți. Ați avut o discuție cu premierul din Ungaria. Vreau să întreb dacă mai avem posibilitatea ca Ungaria să ne blocheze pe parcursul aderării
[00:33:47] — Maia Sandu
Nu ne-a
[00:33:47] — Dementi Cuțevschi
la
[00:33:47] — Maia Sandu
blocat
[00:33:47] — Dementi Cuțevschi
Uniunea Europeană?
[00:33:48] — Maia Sandu
și nu ne blochează. Ungaria spune foarte clar că susține deschiderea negocierilor pentru următoarele grupuri de capitole pe Republica Moldova. Nu este Ungaria oponentă. Deci avem susținerea tuturor statelor membre pentru deschiderea următoarelor grupuri de capitole.
[00:34:09] — Loredana Garaz
Loredana Garaz, Cinema 1. Vă rog să ne spuneți de ce inițial s-a comunicat că au fost accesate datele la 750.000 de persoane și apoi s-a schimbat la 450?
[00:34:19] — Maia Sandu
A fost și cifra de 1 milion, dacă vă amintiți, pentru că așa au reușit să estimeze la momentul cela. Sau cel puțin pentru că a fost o cifră mai mică, 400, după care a fost 700, după care a fost 1 milion. Când s-au făcut verificările detaliate, s-a demonstrat că a fost 450.000. La început, când nu dețineau toată informația, autoritățile au ajuns la concluzia că este o cifră mai mare. Și asta este cifra pe care am auzit-o eu astăzi, deci nu e cifra pe care eu am măsurat-o, deci spun ce spun instituțiile, dar am încredere că nu au de ce să mintă.
[00:35:05] — Dina Munteanu
Doamna președintă, vrem să știm cum comentați interdicția liderului nerecunoscut de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, de a părăsi teritoriul țării timp de cinci ani.
[00:35:14] — Maia Sandu
Guvernul a explicat această decizie. Eu pot doar să spun că în următoarele luni, și nu doar, o să vedem mai multe încercări din partea Federației Ruse de a destabiliza situația, de a crea percepția unei destabilizări în Republica Moldova pentru ca să creeze obstacole, ca să, știu eu, creeze întrebări în statele membre ale Uniunii Europene și pentru ca să ne îngreuneze nouă drumul de aderare la UE. Asta este un lucru pe care o să-l vedem, din păcate. Și trebuie să fim pregătiți și să reacționăm ca atare, în primul rând pentru a păstra stabilitatea și pacea aici acasă și, în al doilea rând, pentru a nu discredita parcursul nostru european.
[00:36:17] — Speaker 1
Vă mulțumim. Aici briefingul de presă se încheie. O zi bună tuturor.
[00:36:20] — Maia Sandu
Mulțumesc. O zi bună.
