Forumul de Integrare Europeană, ediția a XII-a. Sesiunea: Rolul Parlamentului în avansarea negocierilor de aderare ale Republicii Moldova la UE: rezultate, provocări și perspective

Rolul Parlamentului și necesitatea consensului politic în negocierile de aderare la UE, dezbătute la Forumul de Integrare Europeană de la Chișinău

Chișinău, 10 noiembrie 2026 - Reprezentanți ai conducerii Parlamentului, deputați din majoritatea parlamentară și din opoziție, oficiali europeni, diplomați și experți ai societății civile s-au reunit marți, 10 noiembrie 2026, la Palatul Republicii din Chișinău, în cadrul celei de-a XII-a ediții a Forumului de Integrare Europeană. Evenimentul, organizat în cea de-a doua zi a Conferinței anuale privind extinderea Uniunii Europene, a analizat rolul legislativului în avansarea negocierilor de aderare ale Republicii Moldova la UE, calitatea transpunerii legislației comunitare și importanța coeziunii sociale în procesul de reformă.

Desfășurată într-un moment în care Republica Moldova a deschis deja patru dintre cele șase clustere de negocieri, acoperind 24 de capitole, dezbaterea a pus accentul pe tranziția de la adoptarea tehnică a legislației la implementarea efectivă a reformelor. Participanții au subliniat că succesul parcursului european și atingerea obiectivului de finalizare a negocierilor până în anul 2028 depind direct de capacitatea instituțiilor de a genera beneficii tangibile pentru cetățeni și de existența unui dialog constructiv între putere, opoziție și societate.

În deschiderea lucrărilor, reprezentantul Fundației Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) în Republica Moldova, Felix Hett, a evidențiat necesitatea depășirii limbajului strict tehnocrat al capitolelor și criteriilor de referință în favoarea dezbaterilor pe subiecte concrete, care vizează modernizarea economiei și consolidarea democrației. La rândul său, Ambasadorul Germaniei în Republica Moldova, Hubert Knirsch, a salutat ritmul susținut al reformelor și cooperarea transpartinică pe agenda europeană.

„Nu există miracole în politică, însă progresele înregistrate de Republica Moldova în parcursul său european sunt foarte aproape de un miracol. Vedem un progres consecvent în fiecare an, cu pași mari care chiar se accelerează. Parcursul Moldovei spre aderarea la Uniunea Europeană nu este un vis, este o realitate care se construiește zi de zi”, a declarat ambasadorul Hubert Knirsch, subliniind importanța colaborării dintre majoritatea parlamentară și opoziție pentru a răspunde așteptărilor reale ale cetățenilor.

Președintele Asociației pentru Politică Externă (APE) și fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Ion Sturza, a atras atenția asupra riscului apariției unui decalaj între succesele tehnice de la nivelul instituțiilor și susținerea publică, pledând pentru consultări autentice cu mediul de afaceri și pentru transformarea integrării europene într-un efort al întregii societăți.

„Uniunea Europeană nu este uniunea stasurilor, este uniunea valorilor. Trebuie să avem coeziune și cât mai multă implicare a societății. Nu vom ajunge în Uniunea Europeană dacă nu vom da dovadă de coeziune socială, de pace interetnică și de o implicare cât mai largă a oamenilor, atât la nivel central, cât și la nivel teritorial”, a punctat Ion Sturza.

În cadrul sesiunii dedicate dimensiunii parlamentare, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a transmis un mesaj video în care a evidențiat rolul legislativului de la Chișinău în monitorizarea reformelor și a fondurilor alocate prin Planul european de creștere pentru Republica Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, din care 661 de milioane de euro au fost deja puse la dispoziție până la începutul lunii octombrie.

„Următoarea etapă a aderării nu va fi câștigată doar la masa negocierilor de la Bruxelles, ci și în Parlamentul de la Chișinău, în instituțiile publice, în comunitățile locale și prin încrederea cetățenilor. Parlamentul nu trebuie să fie o simplă fabrică de transpunere a directivelor europene, trebuie să fie motorul democratic al aderării. Testul real al aderării nu este doar câte legi europene adoptăm, ci mai ales câte vieți reușim să schimbăm în bine”, a afirmat Victor Negrescu.

Vicepreședinta Parlamentului Republicii Moldova, Doina Gherman, a prezentat bilanțul legislativ și prioritățile pentru perioada următoare, menționând că din cele 354 de acte legislative adoptate în anul 2026, 314 au fost direct conexe procesului de aderare. Totodată, pentru a asigura calitatea și transparența procesului, în actuala legislatură a fost creată Comisia pentru integrare europeană, sprijinită de un Consiliu de experți format din 90 de specialiști din țară și din diasporă, care au formulat deja peste 400 de contribuții. Conform calendarului stabilit cu Comisia Europeană, Chișinăul își propune închiderea provizorie a 25 de capitole de negocieri pe parcursul anului 2027.

„Integrarea europeană este proiectul de țară, este proiectul tuturor moldovenilor de la nord la sud și nicidecum al unei instituții sau al unui om anume. Parlamentul, dincolo de votarea tuturor legilor, este obligat să deschidă poarta spre consultări largi. Anul 2027 va fi anul atât al reformelor, cât și al rezultatelor concrete, iar obiectivul UE 2028 rămâne în picioare”, a subliniat Doina Gherman, adăugând că adoptarea noului Cod de organizare și funcționare a Parlamentului va aduce mai multă predictibilitate în examinarea proiectelor de lege.

Deputații din opoziție prezenți la dezbatere au reiterat susținerea pentru armonizarea legislației, dar au solicitat o mai mare deschidere din partea guvernării, consolidarea controlului parlamentar și protejarea intereselor economice interne în procesul de negociere. Vicepreședinta Comisiei pentru integrare europeană, deputata Olga Cebotari, a atras atenția asupra volumului mare de acte normative, a deficitului de personal din administrația publică și a necesității implicării opoziției în discutarea pozițiilor de negociere și a perioadelor de tranziție.

„Este foarte important ca, până a veni cu o lege în Parlament, instituțiile noastre să facă o analiză și să discute cu oamenii care efectiv vor fi afectați de aceste legi. Este responsabilitatea noastră să ne asigurăm că legile votate în Parlament vor produce efecte reale pentru oameni și să nu punem accent doar pe viteză, ci și pe modul în care acestea vor fi implementate”, a menționat Olga Cebotari.

La rândul său, deputatul Gaik Vartanean, membru al Comisiei pentru integrare europeană, a precizat că opoziția proeuropeană votează între 90% și 95% dintre proiectele cu siglă UE, însă a criticat blocarea inițiativelor legislative sectoriale venite din partea opoziției și tendința de monopolizare politică a agendei europene.

„Parlamentul nu trebuie să fie doar o instituție care votează mecanic legi. El trebuie să demonstreze unitate în societate, să construiască un dialog politic sănătos și să arate că lupta politică poate coexista cu un angajament comun față de obiectivele strategice ale țării”, a declarat Gaik Vartanean.

Aspectele legate de funcționarea statului de drept și reforma justiției au fost abordate de deputatul Alexandru Berlinschi, membru al Comisiei juridice, numiri și imunități. Acesta a semnalat că principalele restanțe nu țin de adoptarea cadrului normativ, ci de aplicarea acestuia și de deficitul de resurse umane din instanțe, unde vacanța funcțiilor de judecător în primele instanțe depășește 37%, generând întârzieri majore în examinarea dosarelor.

„Cel mai important este să nu transformăm Parlamentul într-o mașinărie de vot, în care legile să fie votate pe bandă rulantă, iar în procesul de negocieri interesul național să fie pe primul loc. Adevărata reușită a integrării europene va fi atunci când cetățeanul Republicii Moldova va simți că legea îl protejează, justiția îi face dreptate și instituțiile statului lucrează în interesul său”, a conchis Alexandru Berlinschi.

Cea de-a XII-a ediție a Forumului de Integrare Europeană a fost organizată de Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung (FES), Asociația pentru Politică Externă (APE) și Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Biroul pentru Integrare Europeană și Parlamentul Republicii Moldova, cu sprijinul Fundației Soros Moldova și al Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

[00:00:02] — Iulian Groza

Doamnelor și domnilor, evenimentul începe acum. Vă rugăm să vă ocupați locurile și să vă asigurați că telefoanele mobile sunt setate pe modul silențios. Ladies and gentlemen, the event is now beginning. Please take your seats and ensure your mobile devices are switched to silent. Thank you.

Good morning. Bună dimineața tuturor la cea de-a doua zi a conferinței privind extinderea. Este o ediție specială. Anul curent am decis să unim eforturile și să organizăm și cea de-a 12-a ediție a Forumului pentru Integrare Europeană organizată tradițional de Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung împreună cu colegii de la APE, IPRE, în parteneriat cu Biroul pentru Integrare Europeană, Parlamentul, Comisia pentru Integrare Europeană și mulți, mulți alți parteneri. Pe această cale vreau să mulțumesc colegilor care au susținut această inițiativă, colegii noștri de la Fundația Soros Moldova, colegii de la GIZ Moldova și vreau să vă mulțumim foarte mult pentru prima zi. A fost o zi intensă cu multe discuții dedicate, dinamice. Și iată astăzi începem cea de-a doua zi cu ocazia pachetului de extindere care a fost prezentat, dar de astăzi deja avem un alt format, formatul integrării europene, unul consacrat de mulți ani, dar înainte de a începe această a doua zi, vă invit să urmărim care au fost principalele mesaje transmise în parcursul zilei de ieri. Vă rog.

[00:02:16] — Speaker 1

Obiectivul nostru este să fim pregătiți să încheiem negocierile de aderare până în 2028. Pentru asta, anul 2027 trebuie să fie un an al rezultatelor concrete, în special pe partea de implementare. Pe noi nu ne sperie că avem mult de muncă, pentru că știm că acum este momentul ca Moldova să își îndeplinească speranța pe care generații întregi au purtat-o, aceea de a trăi în pace și în libertate alături de celelalte popoare europene.

[00:02:58] — Speaker 2

Anul viitor sper mult la această conferință să vorbim despre capitole provizoriu închise și despre reforme ale căror rezultate se simt tot mai mult în viața oamenilor. Pentru asta trebuie să continuăm să muncim cu aceeași viteză și dedicație.

Eforturile dumneavoastră sunt văzute și sunt aplaudate. Vrem să vă vedem cum dumneavoastră reușiți și vă ocupați locul pe care îl meritați în cadrul Uniunii Europene. Puteți miza pe sprijinul Comisiei Europene pe întregul parcurs al dumneavoastră.

[00:04:22] — Groza

Mulțumim. Și acum vreau să începem forumul nostru pentru Integrare Europeană, invitându-l pe Felix Hett, care este reprezentantul Fundației Friedrich-Ebert-Stiftung în Republica Moldova. Felix, you have the floor, please.

[00:04:47] — Felix Hett

Ok. Vă mulțumesc mult. Este o onoare pentru mine să mă aflu aici și o plăcere să am posibilitatea să vă zic bun venit în cea de-a doua zi a conferinței în formatul tradițional al Fundației Friedrich-Ebert-Stiftung. Este o provocare să vorbești în deschiderea celei de-a doua zi a conferinței. Provocarea constă în faptul de a nu repeta mesajele care au fost transmise ieri, doar că prin alte cuvinte. Mă gândeam ieri toată ziua cum să depășesc această provocare, cum să soluționez această problemă și soluția pe care am găsit-o a fost să vă spun care au fost trei observații personale ale mele care mi le-am format ieri și poate aceasta ne va oferi ceva inspirație pentru ziua de astăzi. Deci care este prima observație? Ce am discutat noi ieri, de fapt? Și pe parcursul întregii zile am avut senzația că acest subiect al extinderii europene poate fi discutat într-un mod tehnocrat. Vorbim despre clustere, despre capitole, foi de parcurs, despre rapoarte și criterii de referință și așa mai departe. Putem folosi acest limbaj tehnic, însă ceea ce mi-a plăcut ieri în mod deosebit a fost faptul că discuțiile pot fi aduse la anumite subiecte concrete și cred că aceasta a fost foarte vizibil în cadrul discuțiilor pe grupuri mici. În cadrul acelor discuții a fost foarte clar cu ce provocări ne confruntăm și ce cu adevărat poate realiza Moldova.

În afară de subiectul extinderii, ieri am discutat și aspecte de geopolitică, modernizare, reforme în diverse domenii, în diverse aspecte ale economiei și a vieții sociale, dar și democrația. Deci și acesta este al doilea aspect care vreau să vă-l spun. Democrația reprezintă pilonul-cheie al activității Fundației Friedrich-Ebert-Stiftung și al doilea lucru pe care vreau să-l spun în legătură cu discuțiile cu privire la democrație pe care le-am avut ieri este că mi-a plăcut ceea ce a menționat reprezentantul Bulgariei în sesiunea de deschidere, este că avem perioada de aderare și post-aderare. Reformele nu se finalizează la data aderării. Munca trebuie să continue și, dacă să reformulez această afirmație, este că acest lucru este adevărat nu doar pentru statele candidate sau noile state membre. Acest lucru este adevărat pentru toate statele membre ale Uniunii Europene. Lupta pentru democrație continuă mereu, niciodată nu se finalizează. Niciodată nu poți să zici că gata, am soluționat toate problemele și ne putem liniști. Am văzut acest lucru în Germania, dar și în multe alte țări. Aceasta este o lecție importantă a istoriei de care trebuie să ținem cont în toate discuțiile noastre.

Și cea de-a treia observație se referă la atmosfera pe care am avut-o aici. Cred că am avut o diferențiere foarte interesantă în cadrul discuțiilor. Am avut o atmosferă caldă, plăcută, prietenoasă. Am avut cuvinte de laudă din partea Bruxelles-ului, dar și din partea altor capitale europene, pe când din partea societății civile a Republicii Moldova întrebările au fost critice și cred că exact așa și trebuie să fie. Aceasta este diferența între diplomație, am putea spune, și democrație. Există diferite subsisteme care funcționează în baza diferitelor logici, însă unicul lucru pe care nu trebuie să îl înțelegem greșit este faptul că trebuie să avem diplomație legitimă.

Și, pe final, vreau să spun că sper că și astăzi vom păstra acest spirit constructiv pe care l-am avut ieri, o atmosferă în care întrebările critice, răspunsurile constructive vor domina și să avem un spirit bun al discuțiilor democratice care să ne ajute să menținem discuții interesante astăzi, fiindcă aceasta și reprezintă speranța pentru un viitor european al Republicii Moldova. Vă mulțumesc tuturor pentru participare și sperăm să avem o zi interesantă, o a doua zi foarte interesantă și utilă. Vă mulțumesc mult.

[00:09:35] — Groza

Vă mulțumesc, Felix. Vă mulțumesc pentru parteneriatul de durată și colaborarea de mai mulți ani. Vă mulțumesc pentru organizarea acestui forum care cu adevărat este o platformă de discuție foarte importantă și acest forum a reprezentat o platformă de discuții înainte ca Moldova să devină stat candidat. Și acuma vreau să îl invit pe ambasadorul Hubert Knirsch, ambasadorul Germaniei în Republica Moldova. GIZ, BMZ, Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung au contribuit la organizarea acestui eveniment și la sprijinirea discuțiilor. Domnule ambasador, vă rugăm, aveți cuvântul.

[00:10:26] — Hubert Knirsch

Luminile sunt foarte puternice, ca de obicei. Domnilor și doamnelor, este o onoare pentru mine să particip la deschiderea celei de-a doua zile a conferinței.

Cei care ați participat în conferința, în ediția precedentă a conferinței, poate deja vi se pare că aceasta este o rutină. Vedeți că sunt prezentate progresele înregistrate, vedeți funcționari care își prezintă rapoartele și se pare că totul este o repetare. Însă, de fapt, ceea ce vedem noi aici este cu adevărat extraordinar. Nu există miracole în politică, însă progresele înregistrate de Republica Moldova în parcursul său european este foarte aproape de un miracol. Vedem progres consecvent în fiecare an cu pași mari, care chiar se accelerează. Vedem că această activitate este realizată nu doar de o echipă puternică în Moldova, în Guvernul Republicii Moldova. Vedem că activitatea este susținută de Parlamentul Republicii Moldova, care adoptă legi într-un ritm rapid pentru a implementa acquis-ul european în Moldova. De asemenea, vedem sprijinul pentru aderarea europeană, care este foarte larg, acoperă mai mult decât majoritatea și cuprinde grupuri largi ale populației.

Toți participanții la conferință și toți cei care monitorizează progresele pot vedea că parcursul Moldovei spre aderarea la Uniunea Europeană nu este un vis, este o realitate care se construiește zi de zi. Și narativele că Uniunea Europeană nu prea își dorește Moldova să fie parte, să fie stat membru sau că Republica Moldova nu vrea să adere la Uniunea Europeană își pierd din forță. Ambele părți lucrează mult. Uniunea Europeană, ați auzit din partea Comisarei Kos, Uniunea Europeană își face sarcinile sale, Moldova își face sarcinile sale. Eu vorbesc doar din numele Germaniei, dar cred că simt aceleași idei atunci când discut cu colegii mei, cu alți ambasadori în Moldova. Toată lumea sprijină eforturile Moldovei de aderare. Vom continua acest sprijin în următorii ani pentru a însoți și pentru a contribui la închiderea capitolelor. Așteptăm cu nerăbdare să avem discuțiile cu privire la Tratatul de Extindere și intrăm într-o fază care este cu adevărat politică și statele membre trebuie deja să discute despre ratificarea tratatului. Sunt sigur că vor apărea mai multe chestiuni care încă nu au fost discutate. Unele dintre ele vor fi mai dificil de soluționat, însă menținându-ne spiritul care l-am creat în procesul de aderare, spiritul de încredere reciprocă, de așteptări înalte și realizarea acestor așteptări, noi vom reuși să depășim toate aceste provocări și să ne atingem scopurile care ni le-am stabilit împreună.

Astăzi, în cea de-a doua zi a conferinței, vom începe cu un grup de discuții foarte important și aștept cu nerăbdare să ascult aceste discuții. Vom discuta despre rolul Parlamentului și avem două părți implicate, Uniunea Europeană și Moldova, care lucrează împreună pentru a atinge succesul. Vom vedea același lucru și în Parlament, unde majoritatea și opoziția lucrează împreună pe chestiuni de integrare europeană, având roluri diferite. Politicienii trebuie să răspundă așteptărilor electoratului și nu trebuie să uităm că aderarea are loc într-o țară reală, cu oameni reali, care au nevoi reale și așteptări care trebuie să fie întrunite, așteptări care trebuie să fie prezentate politicienilor și care trebuie să răspundă la întrebarea când vom avea succese, când vom avea o situație mai bună în Moldova. Aceasta reprezintă un punct forte al acestei țări, faptul că politicienii pot să colaboreze și noi nu avem o recomandare pe care putem să o oferim unui Parlament al unei țări suverane, însă visul meu este ca să vă continuați cooperarea în Parlament, ca această cooperare să se extindă, să crească, să mențină acest spirit și ca voi toți să simțiți că participați la această mișcare istorică care cu adevărat va schimba destinul și istoria Moldovei. Vă mulțumesc mult.

[00:15:30] — Groza

Vă mulțumesc mult. Domnul Ion Sturza, fost prim-ministru al Republicii Moldova și președintele Asociației pentru Politică Externă. Domnul Sturza, vă rog.

[00:15:41] — Ion Sturza

Vă mulțumesc. Bună dimineața, domnilor și doamnelor. Din păcate suntem ca la teatru, nu vă văd pe nimeni. Lumina chiar îi foarte puternică.

Veneam încoace și m-am gândit că cred că nu am lipsit nici la un forum din cele 14 sau câte au fost până acuma. Și asta mă duce cu gândul că de fapt integrarea europeană sau discuțiile din integrarea europeană nu s-au început în ultimii ani. Eu am avut ocazia să scriu cu mâna mea în '97 în programul de guvernare pentru prima dată dezideratul sau dorința Republicii Moldova de a deveni parte a Uniunii Europene. Este un proces care durează de ceva ani, are un element de maturitate și are o dinamică total specială în ultimii ani datorită leadership-ului politic al țării, datorită tenacității Guvernului și în special a Departamentului pentru Integrare Europeană condus de doamna Gherasimov și datorită și implicării societății civile, dar iarăși pentru a fi corecți, acest proces nu este doar un rezultat al efortului din ultimii ani, este un proces lung și în acest sens noi suntem undeva similar cu alte țări care deja sunt în interiorul Uniunii Europene.

Întrebarea frecventă care mi-o dau zilele astea sau în genere, inclusiv pe stradă oamenii când mă întâlnesc: „Dar cât de reală este ca în '28 să fim în Uniunea Europeană?” Adevărul că din păcate există această percepere în societate, inclusiv la partea societății care este mai evoluată, mai informată, că noi vom fi sau promisiunea autorităților este că în '28 vom fi membri a Uniunii Europene. Deși, după cum știm, lucrurile nu sunt chiar atât de certe și ar trebui să facem totuși un efort de a explica care sunt aceste etape și de fapt ce înseamnă '28. Cât dintr-o oportunitate anul '28 poate să, cum am mai spus-o, să se transforme într-un an al problemelor și de fapt trebuie să dăm un semnal societății că viața nu se termină în '28 și trebuie să construim și după '28.

Perceperea mea de la nivelul întâlnirilor mele cu oamenii de afaceri, cu societatea este că începe să apară un decalaj între succesele noastre reale de integrare europeană la nivel politic, la nivel tehnic și susținerea societății. De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că integrarea europeană este asociată doar cu partidul de guvernare, guvernarea și evident că după două cicluri electorale această suport se erodează, obiectiv legat de multiple crize, de micile greșeli care se fac în procesul de guvernare și de intenția Guvernului pe ultima sută de metri de a face niște reforme foarte necesare, dar care vor aduce un anumit disruption în societatea noastră. Reformele bugetar-fiscale, teritoriale și altele care în mod normal ar fi trebuit făcute la începutul ciclurilor electorale. În genere noi intrăm într-un ciclu electoral, trei ani de alegeri care vor distorsiona foarte mult partea perceperea integrării europene de către societate.

Două exemple sau două lucruri care pe mine astăzi mă frământă. Primul este implicarea societății în acest proces tehnic de negociere și vă dau un exemplu, ieri l-am discutat cu colegii din business. Eu am un sistem de monitorizare zilnică de așa-numitele consultări ale business-ului care le face Guvernul, ministerele, departamentele. Ei, vreau să vă spun că zilnic apar trei, patru, cinci solicitări de poziții din partea asociațiilor de business, comunităților de afaceri.

Aceste poziții sunt cerute într-un iureș și într-o formulă foarte expres. Majoritatea au un termen de reacție de două-trei zile la documente foarte complexe. Se creează o impresie în societatea de business că de fapt este un proces foarte formal și nimeni de fapt nu ia în considerație ceea ce business-ul vrea să-și expună poziția. Sunt foarte multe temeri, sunt foarte multe justificate și mai puțin justificate temeri de capitolele de negocieri, în special pe concurență, pe mediu, pe în sistemul financiar. Cred că noi nu trebuie să tragem frâna, dar trebuie să fim mult mai aplicativi, mult mai corecți în acest proces de negociere. Eu l-am văzut dezastrul care s-a întâmplat în multe țări din Europa Centrală și de Est, inclusiv în România când: „A, dar cum am negociat noi?” Știind foarte bine că Uniunea Europeană nu este fixată pe niște termeni și pe niște condiții must. Și în genere, mesajul care eu îl spun la oamenii de afaceri: haideți să nu ne cramponăm de STAS-uri, de definiții tehnice, pentru că Uniunea Europeană nu este Uniunea STAS-urilor, este Uniunea valorilor. Hai să ne concentrăm pe valori. Și aicea eu vreau al doilea moment care să-l menționez.

Din păcate, iarăși se creează o impresie în că de fapt în această căruță de, sau în acest automobil mai bine zis, cu viteză maximă, care se mișcă înspre Uniunea Europeană, este la volan este doar guvernarea. Ceea ce este un lucru greșit. Trebuie să avem coeziune și să avem cât mai multă implicare a societății. Cred că deja e târziu să vorbim despre un consens de la Snagov, deși ar trebui. Cred că ce am putea face noi din mers să readucem democrația în procesele decizionale și politice și administrative în Republica Moldova. Și un exemplu poate să-l dea Parlamentul.

Nici mie, nici la foarte mulți alți observatori nu ne place că practic este exclusă o parte considerabilă din societate prin reprezentanții lor în Parlament de decizii. Sau că deciziile se iau conjunctural pentru a rezolva o problemă, un fuck-up. Scuzați-mă, da? De aceea Parlamentul are capacitatea și intelectuală și organizațională să revină la elementele democratice de bază. Noi nu o să ajungem în Uniunea Europeană dacă nu o să dăm dovadă de coeziune socială, de o pace interetnică și de o implicare cât mai largă și la nivel central, dar și la nivel teritorial a oamenilor.

Deci haideți să facem tot posibilul ca '28 să nu se transforme într-o problemă, să se transforme într-o oportunitate pentru țara noastră. Vă doresc succes. Mulțumesc.

[00:23:40] — Groza

Mulțumim, domnul Sturza, pentru mesaj, mesaj de coeziune, implicare, responsabilitate. Asta înseamnă procesul de integrare europeană. În '28 nu vom fi membri ai Uniunii Europene, domnule prim-ministru, în '28 sperăm să finalizăm negocierile de aderare. Asta cel puțin și Comisia Europeană ne spune. Dar vom fi membri ai Uniunii Europene atunci când într-adevăr vom reuși să punem în aplicare toate cele ce ne-am propus și să ne asigurăm că există și o punte foarte strânsă dintre politici, dintre legi și oameni. Oamenii sunt cred că cel mai important și cetățenii sunt cei care își doresc acest lucru, să fie parte dintr-un spațiu valoric comun european care ne oferă și dezvoltare și siguranță și o mai mare previzibilitate. Așa că ne dorim acest lucru și într-adevăr ați făcut niște declarații care ne ajută să parcurgem sesiunea de astăzi, conferința de astăzi în care ne propunem să abordăm procesul de integrare europeană prin prisma a trei dimensiuni: cea parlamentară, cea care ține de coeziune, de societatea civilă, de oameni la firul ierbii și cea care ține de justiție. Nu în zadar în cadrul acestei conferințe avem mai multe sesiuni dedicate justiției și statului de drept și mă bucur că astăzi vom auzi și despre evaluările independente internaționale care țin de statul de drept în Republica Moldova, prezentate de colegii noștri de la World Justice Project care de asemenea sunt parteneri ai acestei conferințe.

Și acum vreau să vă invit să parcurgem în următoarea etapă, în următoarea sesiune a acestei conferințe și îmi face o deosebită plăcere să-l invit pe Mădălin, Mădălin Necșuțu, care va modera prima sesiune dedicată rolului Parlamentului. Mădălin.

[00:25:35] — Mădălin Necșuțu

Mulțumesc frumos, domnule Groza. Distinsă audiență, bună dimineața în primul rând și bine ați venit la această sesiune dedicată rolului Parlamentului în negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Cu patru dintre cele șase clustere deschise, pentru Republica Moldova urmează testul implementării reformelor și închiderii capitolelor. Parlamentul, după cum știm, are un rol esențial prin calitatea legilor, controlul asupra Guvernului și dialogul dintre majoritate, opoziție și societate civilă. Vom discuta despre realizări, restanțe și transformarea angajamentelor europene în beneficii pentru cetățeni. Finanțarea prin Planul de creștere depinde la rândul său de reforme și rezultate concrete. Așadar, începem cu intervențiile vorbitorilor, apoi deschidem dezbaterea, acordând prioritate întrebărilor din sală și preluând apoi întrebările transmise prin aplicația Slido.

Pentru început, aș vrea să invit în scenă aici alături de mine pe doamna Doina Gherman, vicepreședinta Parlamentului Republicii Moldova. Bună dimineața.

O invit alături de noi în scenă aici pe doamna Olga Cebotari, deputată și vicepreședinta Comisiei pentru integrare europeană.

Nu în ultimul rând, îl mai avem pe domnul Gaik Vartanean, deputat, membru al Comisiei pentru integrare europeană. Bună dimineața.

Și nu în ultimul rând, alături de noi va fi în această zi domnul Alexandr Berlinschii, deputat, membru al Comisiei juridice, pentru numiri și imunități. Bună dimineața.

Nu în ultimul rând, online va fi alături de noi și domnul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, care va veni cu un mesaj video. O să iau și eu loc.

E 10? Merge? Bun. Așa cum vă spuneam, începem cu un mesaj video din partea vicepreședintelui Parlamentului European, domnul Victor Negrescu. Haideți să îl urmărim, să vedem ce mesaj ne transmite dânsul astăzi de la Bruxelles, după care revenim aici în sală. Vă rog, colegii din regie.

[00:28:17] — Victor Negrescu

Stimați reprezentanți ai Parlamentului Republicii Moldova, stimați reprezentanți ai instituțiilor europene, dragi invitați, dragi prieteni.

Europa nu este doar un loc pe hartă. Europa este o alegere, o alegere pentru democrație, libertate, securitate și mai ales pentru un viitor mai bun. Iar Republica Moldova a făcut această alegere într-unul dintre cele mai dificile momente din istoria sa recentă și unul dintre momentele dificile prin care a trecut continentul nostru. În 2022, când Rusia a declanșat invazia pe scară largă a Ucrainei, puțini și-ar fi imaginat cât de repede poate avansa Republica Moldova pe drumul european. Patru ani mai târziu discutăm despre negocieri de aderare, reforme instituționale și integrare economică. Patru dintre cele șase grupuri de negociere au fost deschise, acoperind 24 de capitole.

Aceste rezultate nu au venit de la sine. Ele au fost obținute într-un context de amenințări de securitate, presiuni energetice, dezinformare, dar și tentative de destabilizare. Republica Moldova ne arată că dimensiunea unei țări nu determină forța ambițiilor sale și că viitorul unei națiuni trebuie decis de cetățenii săi, nu de cei care încearcă să-i controleze destinul din exterior.

Dar vreau să spun un lucru foarte clar. Următoarea etapă a aderării nu va fi câștigată doar la masa negocierilor de la Bruxelles. Ea va fi de fapt câștigată și în Parlamentul de la Chișinău, în instituțiile publice, în comunitățile locale și prin încrederea cetățenilor. De aceea, tema conferinței dumneavoastră este atât de importantă. Parlamentul nu trebuie să fie o simplă fabrică de transpunere a directivelor europene, trebuie să fie motorul democratic al aderării.

Și în sensul acesta putem să luăm trei exemple concrete. Primul este justiția. Nu este suficient să adoptăm legi privind independența magistraților sau combaterea corupției. Cetățenii trebuie să vadă că legea este aplicată egal, că instituțiile funcționează și că nimeni nu este deasupra regulilor.

Al doilea este economia. Integrarea în Piața Unică Europeană înseamnă noi oportunități pentru antreprenorii moldoveni, dar întreprinderile mici au nevoie de sprijin pentru a putea respecta standardele europene, pentru a exporta și pentru a deveni cu adevărat competitive.

Al treilea este dezvoltarea locală. Integrarea europeană trebuie să ajungă și într-un sat din nordul Republicii Moldova, și într-o comunitate din sud, nu doar în centrul Chișinăului, prin drumuri mai bune, școli moderne, servicii medicale și investiții care creează locuri de muncă. Acesta este testul real al aderării: nu doar câte legi europene adoptăm, ci mai ales câte vieți reușim să schimbăm în bine.

În calitate de vicepreședinte al Parlamentului European cu responsabilități privind relația cu Republica Moldova, am încercat să transform sprijinul politic în instrumente concrete. Am susținut deschiderea biroului Parlamentului European la Chișinău, inaugurat în urmă cu un an. Am promovat consolidarea cooperării dintre parlamentele de la Chișinău, Bruxelles și București, inclusiv prin noul memorandum de cooperare parlamentară. Îmi doresc ca această cooperare să devină mai practică: expertiza europeană pentru comisiile parlamentare, sprijin pentru evaluarea impactului legislației, schimburi între funcționari, dar și mecanisme eficiente de monitorizare a reformelor.

Am fost implicat direct și în negocierea Planului European de Creștere pentru Republica Moldova în valoare de 1,9 miliarde de euro. Am susținut creșterea granturilor, accelerarea plăților și investițiilor în proiecte transfrontaliere, în comunitățile rurale și în oportunitățile pentru diasporă. Până la începutul lunii octombrie, 661 de milioane de euro fuseseră deja puse la dispoziție în cadrul acestui instrument. Dar vreau să insist asupra unui aspect: banii europeni nu reprezintă un succes în momentul în care sunt anunțați. Ei devin un succes când se transformă în investiții finalizate și rezultate pentru oameni. De aceea, Parlamentul Republicii Moldova are și responsabilitatea de a urmări utilizarea fondurilor, de a cere explicații instituțiilor și de a garanta transparență.

Există însă și o responsabilitate care aparține Uniunii Europene. Nu putem cere statelor candidate să se pregătească pentru aderare fără ca Uniunea Europeană să se pregătească și ea prin a pune în aplicare toate procedurile și toate mecanismele ce vor permite extinderea. În prezent, de altfel, negociem viitorul buget european pentru perioada 2028-2034. Este o negociere care va influența inclusiv capacitatea Uniunii de a primi noi membri. De aceea am susținut alocarea unor fonduri europene specifice pentru acest lucru, inclusiv pentru Republica Moldova. Ca vicepreședinte al Parlamentului European și ca eurodeputat implicat direct în aceste negocieri, susțin un buget care să permită tocmai finanțarea extinderii fără a slăbi politicile de coeziune, agricultură sau investițiile sociale atât de necesare în Uniunea Europeană. Extinderea nu trebuie prezentată ca o competiție pentru resurse între actualii și viitorii membri. Ea trebuie construită ca o investiție comună în securitatea și prosperitatea Europei.

România poate avea un rol esențial în această transformare. Interconectările energetice, infrastructura de transport, cooperarea universitară, proiectele economice și schimbul de experiență administrativă pot accelera integrarea Republicii Moldova înainte de aderarea propriu-zisă. Și mai există o lecție pe care experiența României o poate oferi: aderarea nu este sfârșitul reformelor. Este începutul unei noi responsabilități, aceea de a folosi apartenența la Uniunea Europeană pentru a moderniza permanent societatea.

Stimați invitați, dragi prieteni, vreau să închei cu un gând, un gând care să exprime foarte clar mesajul meu de astăzi. În urmă cu câteva decenii, pentru milioane de europeni, inclusiv pentru români, apartenența la Uniunea Europeană părea un vis îndepărtat. Astăzi, generații întregi au crescut având libertatea de a studia, de a lucra, de a călători și de a-și construi viitorul într-o Europă unită. Această oportunitate trebuie să devină realitate și pentru cetățenii Republicii Moldova. Nu va fi un drum lipsit de obstacole. Vor exista negocieri dificile, reforme complexe și momente în care progresul va părea prea lent. Dar istoria europeană ne-a demonstrat că granițele dintre ceea ce pare imposibil și ceea ce devine realitate pot fi schimbate prin voință, muncă și solidaritate.

Republica Moldova nu își va pierde identitatea când va deveni membră a Uniunii Europene, dimpotrivă, va aduce în Europa unită propria cultură, propria experiență și forța unei societăți care a ales să-și decidă liber viitorul. Nu discutăm doar despre momentul în care Republica Moldova va intra în Uniunea Europeană, discutăm despre Europa pe care vrem să o construim împreună: o Europă mai sigură, mai unită și mai puternică. Iar în acest proiect, Republica Moldova are locul său.

Vă mulțumesc și vă asigur de întregul meu sprijin.

[00:36:11] — Mădălin Necșuțu

Am privit într-adevăr un mesaj foarte puternic de la Bruxelles, transmis de domnul Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European din familia europeană social-democrată. Într-adevăr, dânsul a spus că Republica Moldova nu trebuie să devină o fabrică de implementat a acquis-ului comunitar, ci mai degrabă un motor al reformelor și bunăstării.

O să încep cu doamna Gherman, așa cum am anunțat invitații pe scenă în această dimineață. Așadar, doamna Gherman, Republica Moldova a intrat într-o etapă decisivă a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, în care responsabilitatea Parlamentului nu mai este doar adoptarea legislației europene, ci și asigurarea aplicării acesteia. Cum intenționează Parlamentul să accelereze armonizarea legislației naționale cu acquis-ul comunitar fără a compromite calitatea procesului legislativ, transparența și consultarea societății civile, și care sunt principalele rezultate și priorități legislative prin care Parlamentul poate contribui la obiectivul finalizării negocierilor de aderare până în 2028, așa cum ne-am propus?

[00:37:21] — Gherman

Mulțumesc, Mădălin. Bună dimineața tuturor. Vreau în primul rând să mulțumesc organizatorilor pentru această conferință și să îi felicit pentru această performanță: au reușit să ne adune astăzi aici, în același spațiu și timp, pe toți reprezentanții fracțiunilor parlamentare, atât din partea majorității parlamentare, cât și a opoziției. Noi, de altfel, ieri nu am reușit această performanță, să ne adunăm la ședința specială la care a participat comisara europeană Kos. Este un progres și mă bucur într-adevăr tare mult că avem aceste discuții pe această platformă comună.

Evident că rolul Parlamentului în procesul de aderare la Uniunea Europeană este esențial. Cu patru ani în urmă, Republica Moldova obținuse statutul de țară candidată. Dacă mi-ar fi spus cineva atunci că noi, patru ani ulterior, vom avea patru din șase clustere de negocieri deschise și suntem gata pentru a le deschide pe următoarele două, și că avem un raport atât de pozitiv din partea Comisiei Europene, probabil că aș fi fost sceptică, ca și mulți alți moldoveni. Dar iată că Republica Moldova a reușit să demonstreze progrese și asta nu s-a întâmplat într-adevăr într-o săptămână sau într-o lună. Deci sunt ani de zile, ani de muncă, echipe întregi de experți, echipe întregi de oameni dedicați care muncesc zi și noapte la acest proces.

Rolul principal, evident că îi aparține Guvernului, pentru că Guvernul negociază și pregătește legislația. Noi în Parlament suntem responsabili de adoptarea și votarea acestor legi. Lucrăm accelerat, în mod special în ultimii ani. Dacă e să mă refer la 2026, am avut 354 de acte legislative, iar 314 din ele au fost direct conexe cu procesul de aderare. Deci vă dați seama că volumul este imens. Acum, în prima sesiune parlamentară din 2026, am avut în jur de 177 de acte, aici și legi, directive UE, Doar în luna octombrie am armonizat în jur de 10 acte legislative. În mod special țin de justiție, economie, energie, transporturi.

Evident că este o muncă contra cronometru și asta nu înseamnă că cantitatea ar trebui să vină în detrimentul calității. Ne dăm bine seama de acest lucru. Tocmai de aceea, la începutul acestei legislaturi, a legislaturii a XII-a, am creat Comisia pentru Integrare Europeană, o comisie dedicată procesului de armonizare a legislației. Este creată din 11 membri, reprezentanți ai tuturor fracțiunilor parlamentare. Avem și un consiliu de experți pe lângă această comisie, creată din 90 de experți, inclusiv oameni din diasporă: Marea Britanie, Franța, Germania, oameni care contribuie direct, atât online, cât și participă fizic la ședințele comisiei, contribuie la acest proces și mi se pare asta extrem de prețios și valoros.

Referindu-ne la această percepție pe care a menționat-o domnul Sturza mai devreme, că în acest car al integrării europene s-ar afla doar guvernarea, este o percepție, după mine, greșită, dar chiar dacă formată deja, este de datoria noastră a tuturor să o combatem, pentru că integrarea europeană este proiectul de țară, este proiectul tuturor moldovenilor de la nord la sud și nicidecum a unei instituții sau a unui om anume. De aceea Parlamentul, în procesul legislativ, dincolo de votarea tuturor legilor, este obligat să deschidă această poartă spre consultări largi și de a avea cât mai multă lume bună, atât din societatea civilă, parteneri de dezvoltare, dar și oameni de la firul ierbii, reprezentanți ai administrației publice locale, mai ales că suntem în plină desfășurare de reforme tare complexe, dar necesare, și mă refer aici la reforma administrației publice locale, reforma bugetar-fiscală, legea salarizării, securitatea energetică și, evident, reforma justiției, sunt reforme care vizează direct fiecare cetățean din Republica Moldova.

Noi în Parlament vom continua cu aceeași viteză, dar, dat fiind faptul că și în raportul Comisiei Europene am fost cumva semnalați de faptul că e bine să nu folosim atât de des procedura de urgență, da, sau procedura accelerată de votare a legilor, vom încerca să evităm pentru a avea cât mai multă transparență, predictibilitate în acest sens și totodată mizăm pe acest consens larg în Parlament și pe sprijinul tuturor fracțiunilor parlamentare. Noi ne dorim un proces incluziv. Uneori, și o voi spune deschis, noi credem că opoziția singură se autoexclude din acest proces, da, neparticipând la anumite evenimente importante, la anumite procese importante de luare a deciziilor. Noi în Parlament, dincolo de Comisia de Integrare Europeană, pe lângă fiecare comisie — eu conduc Comisia pentru Politică Externă — la fel avem consilii de experți și vreau să vă spun că este o experiență în premieră pentru Parlamentul Republicii Moldova, trebuie valorificată la maximum și asta vom face în continuare.

În rest, chiar avem cu ce ne mândri și Republica Moldova este la o etapă extrem de importantă. Anul 2027 va fi anul atât a reformelor, cât și a rezultatelor concrete. Fiecare cu seriozitate, cu responsabilitate trebuie să își facă munca la locul său, pentru că dacă vom privi separat doar rolul instituțional al Parlamentului, fie a Guvernului, fie a Biroului pentru Integrare Europeană, noi nu vom reuși. După mine, această conlucrare la moment este una impecabilă, deci avem această armonie perfectă între Președinție, Guvern, majoritate parlamentară din Parlament. Avem o voință politică fără precedent, puternică, de a avansa pe agenda europeană și asta vom face. Obiectivul UE 2028 rămâne în picioare și noi mergem înainte.

[00:45:28] — Mădălin Necșuțu

Da, vă mulțumesc frumos, doamna Gherman. Într-adevăr, aveți un obiectiv foarte ambițios. Dacă ar fi să vorbim așa, în termeni corporatiști, aveți un target foarte dificil de a ajunge în 2028 să închideți cât mai multe capitole de negociere. Doamna Kos a vorbit de salturi ieri în această privință și a pus Republica Moldova în acest pachet al celor patru țări cele mai avansate în relația cu Uniunea Europeană. Sigur, să ajungi, dacă ne gândim retrospectiv în 2022, în 2021 când PAS ajunge la guvernare pentru prima dată și a pus un obiectiv ca în 2025, dacă îmi aduc aminte, să punem cererea de aderare. Am pus-o în 2022, e adevărat, în contextul războiului din Ucraina, dar astăzi suntem acolo sus într-o competiție acerbă. Vrem să ajungem Muntenegru și să închidem 25 de capitole până în 2028. Sunt convins că aveți foarte mult de muncă, sunt provocări foarte mari. Ați spus și acest lucru, această sintagmă latină, și anume festina lente, așa cum dorește Uniunea Europeană, nu numai să avem viteză, ci și calitate în acest proces. Și într-adevăr, așa cum ați menționat și dumneavoastră, trebuie să fie un proces incluziv.

Tocmai profit de acest moment pentru a-i da mai departe cuvântul doamnei Olga Cebotari, deputată din opoziție, și am să vă întreb, doamna Cebotari: integrarea europeană presupune un efort legislativ fără precedent, dar și o supraveghere riguroasă a modului în care Guvernul pune în aplicare reformele asumate. Care sunt cele mai importante provocări pe care le întâmpină Comisia pentru Integrare Europeană în examinarea legislației și monitorizarea angajamentelor de aderare? Cum poate Parlamentul să asigure un control real asupra implementării reformelor și să evite situația în care progresul european este măsurat doar prin numărul legilor adoptate, nu și prin rezultatele concrete pentru cetățeni?

[00:47:27] — Olga Cebotari

Bună dimineața. Vă mulțumesc pentru invitație și oportunitatea de a discuta astăzi procesul de integrare europeană din perspectiva diplomației parlamentare și a unui deputat din opoziție. Întrebarea pe care mi-ați pus-o este foarte importantă și atinge cele mai importante provocări ale aderării: cum vor simți oamenii, care vor fi rezultatele exacte pentru oameni prin adoptarea acestor legi care se votează în Parlament și per general prin perspectiva integrării europene.

Din perspectiva mea de vicepreședintă a Comisiei pentru Integrare Europeană, eu aș vedea trei provocări în acest domeniu. Prima este volumul și complexitatea legislației, s-a vorbit despre aceasta. Deci se întâmplă că avem legi complexe care vin și sigur că fiecare reprezentant, fiecare deputat nu poate fi expert și în domeniul juridic, și economic, și tehnic, și atunci trebuie să avem o capacitate foarte mare de a analiza aceste legi, de a veni cu argumente și de a vedea întrucât instituțiile au reușit să consulte și mediul de afaceri, și acei oameni care vor simți efectiv efectul acestor legi. De aceea este foarte important, până a veni cu o lege în Parlament, ca instituțiile noastre, ministerele, agențiile, experții să facă o analiză și să discute cu oamenii care efectiv vor fi afectați de aceste legi, pentru că este important nu doar într-un fel să copiem ceea ce avem în directivele UE, dar să vedem clar cum acestea vor lucra pentru Republica Moldova, pentru că suntem o țară diferită și avem și noi diferențele noastre. Și aici este important că legile pe care noi le votăm acum vor rămâne și după acest mandat și atunci consecințele lor vor fi suportate pe termen lung.

Până astăzi avem 322 de legi în monitorizare. 106 — eu vorbesc doar de cele cu sigla UE — au fost până astăzi deja adoptate. Mai rămân, din ce cunosc eu, în jur de 133 care sunt în lucru la Guvern, deci este o cifră enormă. Nu știu câte din ele vor fi adoptate până la sfârșitul anului, pentru că probabil avem încă patru-cinci ședințe de Parlament și îmi este greu să înțeleg cum chiar și 50 de legi vor fi votate în patru-cinci ședințe. De aceea se face un lucru enorm și aici iarăși, din perspectiva mea, cum am mai spus-o ieri și la întâlnirea cu doamna Kos, este important nu atât viteza, dar și, cum a spus și domnul Negrescu și doamna Gherman, să vedem cum aceste legi vor lucra pentru oameni, pentru că, încă o dată, oamenii vor să vadă rezultate sesizabile, da? Ei au obosit de rapoarte frumoase pe pagină, adică pe foaie, și momente tehnice. Deci eu explicam și ieri: când mergem în teritoriu și le spunem la oameni că am deschis șase, că patru clustere, am deschis atâtea capitole, oamenii nu înțeleg întrebările despre capitole, despre clustere; ei îmi dau o întrebare: „Nu am cu ce să plătesc factura, nu am cu ce să achit, să-mi cumpăr medicamente”. De aceea aici este important.

Al doilea moment este capacitatea de implementare pe care eu o văd. Deci aici raportul de extindere precizează foarte clar că una din cinci funcții în serviciul public astăzi este vacantă, deci la noi. De aceea aici tot este o întrebare: cine sunt oamenii care fac aceste lucruri?

Și a treia provocare, după mine, este calitatea monitorizării. Deci Comisia noastră este o comisie nouă și într-adevăr nouă ne revine rolul de a monitoriza acest proces și, din perspectiva mea de deputat din opoziție, aș vedea mai mult implicarea deputaților din opoziție în acest proces, mai mult implicarea Comisiei, pentru că până astăzi, da, noi avem careva rapoarte din partea Guvernului, dar ele, în opinia mea, ele sunt insuficiente. Ar trebui mai mult, mai multe să fie, să fim mai implicați nemijlocit în procesul de elaborare a actelor, pentru că astăzi, de exemplu, avem pozițiile de aderare la UE, dar, de exemplu, ele nu au fost consultate în Parlament sau inclusiv cu deputații din opoziție, eu consider, pentru că noi vorbim despre această incluziune și să avem toată lumea să fie, care reprezintă un oarecare electorat, să fie inclusă în acest proces, dar aceste poziții de negocieri conțin anumite perioade tranzitorii care sunt foarte importante pentru țara noastră. Iarăși, noi avem specificul nostru ca țară, de exemplu în agricultură, ce acceptăm, ce nu acceptăm, în alte domenii. De aceea eu mi-aș dori aici o dezbatere mai amplă pe platforma parlamentară, inclusiv pe aceste acte importante.

Și sigur că Comisia, după cum am spus, este nouă, noi ne învățăm încă cum să, probabil cum să lucrăm și să monitorizăm mai multe lucruri. Eu inclusiv mă uit și la practica altor state care deja au aderat la UE și care a fost rolul opoziției în acele state și pot să vă spun că inclusiv opoziția ieșea și cu rapoarte de alternativă, ca rapoartele de extindere și multe alte documente, și eu mi-aș dori ca într-o zi colegii mei din opoziție să ajungem la așa nivel ca să putem și noi să venim cu careva acte de acest gen, pentru că este un proces complex, încă o dată, și noi ca stat, în opinia mea, nu suntem pregătiți încă la 100 de procente ca să aderăm mâine la UE și trebuie să fim foarte precauți în ceea ce, cum abordăm acest subiect. Vă mulțumesc.

[00:53:14] — Mădălin Necșuțu

Da, vă mulțumim și noi, doamna Cebotari. Într-adevăr, cred că incluziunea este unul dintre cuvintele-cheie în tot acest proces de aderare la Uniunea Europeană și într-adevăr opoziția și puterea ar trebui să discute mai mult, mai puțină tensiune, mai puțini nervi, sigur, constructiv și în polemică, dar constructiv la sfârșitul zilei. Sunt de acord cu dumneavoastră, inclusiv cu acele rapoarte din umbră, alternative, pe care ați putea să le faceți ulterior tocmai pentru a avea acest mecanism de check and balances mai bine pus în funcțiune și vă mulțumesc frumos pentru intervenție.

Mergem tot la un deputat de opoziție, domnul Gaik Vartanean, deputat al fracțiunii Alternativa. Domnule Vartanean, integrarea europeană este prezentată drept un obiectiv strategic al Republicii Moldova, însă diferențele politice dintre majoritatea parlamentară și opoziție pot influența ritmul și calitatea reformelor. În ce măsură există posibilitatea construirii unui consens parlamentar asupra principalelor angajamente europene chiar și atunci când partidele au viziuni politice diferite? Ce ar trebui schimbat în dialogul dintre majoritate și opoziție pentru ca procesul de aderare să fie mai transparent, mai incluziv, așa cum spuneam, și să beneficieze de un sprijin cât mai larg în societate? Vă rog.

[00:54:34] — Gaik Vartanean

Mulțumesc. Bună ziua tuturor. Mulțumesc pentru invitație și sunt onorat să fiu parte de acest panel. Acuma, o să vorbesc în două roluri: ca un politician din opoziție și ca o persoană care poate analiza politic lucrări, cum se spune, din afară.

Din perspectiva opoziției sunt câteva aspecte esențiale. Evident, sunt de acord cu vorbitorul care a vorbit despre reformele care trebuie simțite de oameni. Evident, ele nu pot rămâne doar pe hârtie sau în rapoarte. Cetățenii trebuie să simtă concret rezultatele în justiție, economie, administrație și în viața de zi cu zi. Fără acest impact real, sprijinul public pentru parcursul european riscă să scadă.

Al doilea lucru: rolul Parlamentului este esențial, într-adevăr. Parlamentul nu trebuie să fie doar o instituție care votează mecanic legi. El trebuie să demonstreze unitate în societate, să construiască un dialog politic sănătos și să arate că lupta politică poate coexista cu un angajament comun față de obiectivele strategice ale țării.

Acuma, punctul numărul trei și venim la esență: realitatea lucrului legislativ. În practică, opoziția proeuropeană votează aproape toate legile cu sigla UE, acquis comunitar, aș spune 90-95 de procente. În același timp, din toate, aproape toate sau mulți din legi care vin din partea opoziției sunt frecvent blocate și foarte, foarte rar ajung în ședință plenară. Eu cred că acest dezechilibru afectează caracterul incluziv al procesului.

Punctul numărul patru: comunicare politică. Asta tot e foarte, foarte important. Modul în care puterea, partidul de guvernare, construiește imaginea opoziției nu încurajează dialogul. Atunci când opoziția este prezentată constant ca un obstacol, iar nu ca un partener potențial, consensul devine greu de atins. Nu vreau să vorbesc despre etichetele, despre cum partidul de guvernare vorbește despre anumite partide sau opoziția în general, dar asta e realitate.

Numărul cinci: monopolul asupra agendei europene. O problemă structurală este refuzul de a atrage opoziția în promovarea vectorului european. Există teama, în opinia mea, de a pierde controlul asupra acestui subiect. Se creează impresie că doar o singură forță politică ar fi demnă să promoveze integrarea europeană. O abordare de tipul — nu vreau să compar nimic cu nimic sau nimeni cu nimeni, dar ca o abordare — este în limba rusă, este o zicală, nu e prea frumoasă în ceea ce ține integrarea europeană, dar cum vorbește foarte simplu: „Это наша корова и мы её доим”, da? „Asta este vaca noastră și noi o mulgem”, în sens politic sau financiar și altele.

Acuma, în aceste condiții, ca analist politic, pot să dau o întrebare pe care poate pune o opoziție și este foarte, foarte simplă: de ce ar fi nevoie de consens politic, consens în Parlament și consens în general politic, dacă puterea consideră că eforturile sale sunt suficiente? Asta e întrebare retorică.

Pentru ca procesul de aderare să fie mai transparent, mai incluziv și să beneficieze de un sprijin larg în societate, este nevoie de o schimbare de abordare. În primul rând, recunoașterea contribuției opoziției, atât când aceasta, nu numai când aceasta votează legile europene, dar cât și vine cu proiecte de legi proprii. Și vreau să adaug că noi, când venim cu legi, multe ori nu sunt legi politice, sunt legi sectoriale, sunt legi tehnice și, în marea majoritate de cazuri, partidul de guvernare refuză să includă legile noastre, dar ideile și toate legile sunt găsite în legile lor ca ei să poată să beneficieze și să profite politic ca inițiativele lor. Uneori asta se schimbă, uneori găsim consens, nu spun că 100 de procente, dar situația per general este așa. Și al doilea, deschiderea reală a dialogului, nu doar de pe hârtie, și evident, al treilea, transformarea integrării europene dintr-un instrument de legitimare politică într-un proiect național comun. Eu cred că fără aceste schimbări reale în discursul, în abordarea partidului de guvernare, riscul este ca parcursul european să rămână asociat exclusiv cu o majoritate, cu partidul de guvernare și nu cu întreaga societate și întreg spectrul politic. Și acest risc este foarte mare, fiindcă, cum a fost spus deja, partidul de guvernare face greșeli. Imaginea și ratingul și percepțiile oamenilor erodează, în special după aceste reforme nu chiar foarte populare. Și 2027 eu cred o să fie un an foarte, foarte dificil, în special după iarnă, după tarife, după impactul reformei administrativ-teritoriale, când sute și chiar și mii de oameni rămân fără de lucru, da? În fiecare primărie a avut cinci-șase oameni, după impactul reformei fiscale, care va fi simțită nu numai de business, dar și cetățenii care sunt legați de multe businessuri și așa mai departe. Asta în linii generale. Scuzați dacă a fost foarte scurt, dar eu cred că în esență întrebările dumneavoastră am descris. Mulțumesc.

[01:01:35] — Mădălin Necșuțu

Da, vă mulțumim și noi, domnul Vartanean. Într-adevăr, există, se simte această tensiune între opoziție și putere. Într-adevăr, poate etichetele nu își au locul aici, poate nici campania electorală la care unii, cum să spun, au furat startul poate pentru 2027 și de acolo și această tensiune probabil între putere și opoziție. Sunt convins că este loc de dialog și la finalul zilei, așa cum ați spus și dumneavoastră, cred că cetățeanul trebuie să beneficieze de toate aceste lucruri despre care vorbim noi astăzi.

O să trec mai departe la domnul Alexandru Berlinschii. Domnule Berlinschii, reforma justiției, consolidarea statului de drept și combaterea corupției reprezintă condiții fundamentale pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În același timp, aceste reforme trebuie să respecte independența justiției și standardele democratice europene. Care considerați că sunt principalele restanțe legislative și instituționale în domeniul justiției și ce rol trebuie să joace Parlamentul în depășirea lor? Cum poate fi consolidat controlul parlamentar asupra reformelor fără a transforma acest mecanism într-un instrument de influență politică asupra instituțiilor judiciare? Vă rog.

[01:02:56] — Alexandru Berlinschii

Da, bună dimineața. Vreau să mulțumesc mult organizatorilor pentru organizarea acestui forum și pentru posibilitatea de a fi aici și de a vorbi.

Cum ați menționat și dumneavoastră, domnule Necșuțu, noi putem vorbi despre integrarea europeană a Republicii Moldova fără să vorbim despre statul de drept? Evident că nu. Deci noi, Parlamentul poate adopta sute de legi, poate deschide clustere, capitole, dar dacă cetățeanul nu simte acest lucru, noi riscăm să avem doar progrese pe hârtie. Ce înseamnă pentru mine statul de drept? El se bazează pe următoarele principii: supremația legii, separarea puterilor în stat, independența justiției și responsabilitatea instituțiilor. Noi putem să vorbim despre o democrație puternică atunci când instituțiile statului nu servesc puterea, dar servesc cetățeanul. Și cu cât mai bine este protejat și apărat cetățeanul, noi putem să vorbim despre o democrație veritabilă.

Da, în ultimii ani, reforma justiției sau Republica Moldova a trecut prin reforma justiției. Dar cum a fost făcută ea? Legi cu dedicații, amendamente pe sub masă, ulterior declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională, membrii promovați în comisiile de evaluare care asupra lor sunt sau planează careva riscuri de integritate. Și în ultimul rând, noi vorbim despre calitatea justiției. Chiar zilele trecute ridicasem public următoarea întrebare: deci noi avem sute de candidați care au absolvit Institutul Național de Justiție, care așteaptă de patru ani, de cinci ani, unii de șase ani ca să fie numiți în calitate de judecători. Și noi vorbim atunci când noi avem un Consiliu Superior al Magistraturii care este funcțional de mai bine de doi ani. De ce a fost nevoie ca până în prezent, pentru că noi pe de o parte vorbim despre lipsa judecătorilor în instanțele de judecată, da? La primele instanțe noi avem o vacanță de peste 37%. În cifre ar fi peste 140 de judecători. Un judecător în ziua de astăzi are la examinare mii de dosare. Despre care calitate a justiției noi vorbim? Dar în paralel noi avem peste 100 de persoane care au absolvit Institutul Național de Justiție și așteaptă să fie numiți în calitate de judecători. Da, am văzut că zilele trecute, într-un final, Consiliul Superior al Magistraturii a finalizat acel proces de concurs și au fost numiți 36. Dar cu ceilalți ce facem? Și un alt aspect despre care noi vorbim, despre calitatea justiției: de ce a fost nevoie ca să treacă atâția ani ca o persoană care a absolvit Institutul Național de Justiție să fie numită în calitate de judecător? Dacă vorbim despre procesul de vetting, da, de evaluare externă, eu nu spun că el nu urmează a fi realizat, dar uitați-vă că și în acele evaluări standarde duble, da, în raport cu aceleași situații sau cu aceleași spețe.

De aceea, la final, repet, da: statul de drept nu se măsoară prin cât de puternică este puterea politică, ci cât de bine este protejat cetățeanul în fața acestei puteri. Iar adevărata reușită a integrării europene va fi atunci când cetățeanul Republicii Moldova va simți că legea îl protejează, justiția îi face dreptate și instituțiile statului lucrează în interesul său. Acesta trebuie să fie obiectivul nostru, nu doar aderarea la Uniunea Europeană ca obiectiv politic, ci construirea unui stat european în care legea este mai puternică decât orice funcție sau interes politic. Mulțumesc.

[01:06:41] — Mădălin Necșuțu

Da, vă mulțumim și noi, domnul Berlinschii. Sunt absolut de acord cu dumneavoastră. După cum știm, primul capitol de negociere este cel al valorilor fundamentale, care include reforma justiției, și tot cu el se va termina, cu acest capitol, negocierea finală cu Uniunea Europeană. Deci e un proces continuu care nu se va încheia probabil nici măcar după aderare, dacă e să luăm exemplul României și al Bulgariei, care au avut un mecanism de control și verificare, acel MCV, care a continuat încă 17 ani după aderare, așa că sunt convins că în domeniul justiției este o muncă interminabilă și de calitatea ei va depinde tot acest proces de aderare și ceea ce se va întâmpla după, în cazul în care, Doamne ajută, reușim să ajungem acolo unde ne-am propus, alături de celelalte state ale Uniunii Europene.

Acum aș vrea să reamintesc că avem și o aplicație Slido unde vă puteți înregistra întrebările. Noi o să mai facem o rundă de întrebări aici în panel, după care vom da cuvântul în sală și apoi întrebărilor de pe Slido, doar ca să știți desfășurătorul acestui panel.

O să continui întrebările, evident, în acest carusel pe care l-am început cu doamna Gherman. Doamna Gherman, apropo de această negociere cu Uniunea Europeană, Republica Moldova negociază deja 24 dintre cele 33 de capitole, dar deschiderea lor reprezintă doar începutul procesului. Cât de realist este obiectivul finalizării negocierilor în 2028 și care sunt principalele obstacole legislative care ar putea întârzia acest calendar? Există domenii în care Parlamentul va trebui să accelereze semnificativ adoptarea unor legi?

[01:08:24] — Gherman

Da, vă mulțumesc pentru întrebare. Într-adevăr, Comisia Europeană a prezentat un calendar foarte clar care prevede exact pașii următori pe care noi trebuie să-i întreprindem ca țară și mă refer la acele 25 de capitole în 2027, deci posibilitatea de încheiere provizorie a lor. Dacă e să ne referim la timeline, atunci vorbim despre nouă în prima jumătate a anului 2027 și alte 16 în a doua jumătate a anului. Deci este un calendar foarte ambițios, dar după mine realistic, și dacă o să ne organizăm bine și vom capacita instituțiile statului, ne vom focusa pe temele pentru acasă pe care le avem de făcut, vom reuși. Mă repet, Republica Moldova niciodată nu a căutat scurtături sau anumite favoruri în acest sens. Deci noi cu cea mai mare responsabilitate și seriozitate ne facem temele pentru acasă și așa vom continua.

Dar dincolo de aspectele astea tehnice, pentru că colegii mei s-au referit mult la percepția și așteptările oamenilor, este adevărat că asta contează probabil cel mai mult și eu vreau să menționez că sprijinul pentru UE rămâne unul foarte bine conturat și consolidat. Deci începând cu 2022, de când Republica Moldova a primit statutul de țară candidată, sprijinul pentru UE nu a scăzut mai jos de 53-52%. Deci este un progres pentru țara noastră, pentru că vedem că acest sprijin din partea cetățenilor Republicii Moldova rămâne constant în pofida tuturor greutăților, provocărilor prin care trecem.

Acuma, evident că angajamentul de bază al guvernării PAS a fost și rămâne aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Noi suntem consecvenți. Asta am spus întotdeauna și de asta ne ținem foarte strâns. Acum ar fi hilar dacă noi ca guvernare am începe să vorbim despre aderarea la NATO, da, în condițiile în care în toți acești ani am depus toată munca și toată puterea în aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Probabil că de asta și se creează această percepție că integrarea europeană este atât de mult conectată la guvernare.

Trei. Eu totuși vreau să nu uităm prin ce ani noi am trecut și cum am reușit să înregistrăm aceste progrese. Pentru că noi de fapt am fost în condiții inegale cu alte state membre, da, sau state care au candidat la timpul lor. Pentru că nu trebuie și nu putem să uităm de războiul de agresiune dus împotriva Ucrainei de către Rusia. Nu putem să ignorăm șantajurile energetice. Nu putem să ignorăm acele tentative de ingerințe în cadrul alegerilor, nu o singură dată. Nu putem să ignorăm tentativele de cumpărare de voturi și sabotarea proceselor democratice, campaniile de dezinformare, campaniile întregi de denigrare a valorilor europene și a Uniunii Europene per se. De aceea provocările într-adevăr au fost foarte multe pentru noi ca țară, nu doar ca o instituție separată și până la urmă, la sfârșitul zilei, este bine să ne oprim și să constatăm că în pofida tuturor acestor greutăți moldovenii au ales calea europeană și mai mult decât atât, s-au bătut pentru ea, au apărat această cale. Și este responsabilitatea noastră, a instituțiilor, și noi ca aleși ai poporului, deci asta este alegerea oamenilor în primul rând, nu este alegerea guvernării sau nu este alegerea unei instituții anume, este alegerea oamenilor și noi suntem pur și simplu obligați, în contextul că avem deja consfințit și în Constituția Republicii Moldova parcursul european, avem un referendum recunoscut constituțional la nivel național care a constatat că obiectivul strategic al Republicii Moldova rămâne aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Noi ca Parlament ne asumăm plenar și suntem parte activă a acestui proces și așa vom rămâne. Mersi.

[01:13:22] — Mădălin Necșuțu

Da, mulțumesc frumos, doamna Gherman. Într-adevăr cred că ceea ce e înscris deja în Constituție ar trebui să fie literă de lege și ar trebui să stea în capul oricăror discuții legate despre Uniunea Europeană și toate partidele ca atare să urmeze această voință a majorității.

Dar o să o întreb și pe doamna Cebotari. Doamna Cebotari, cele două clustere deschise în octombrie, Piața internă și Competitivitate și creștere incluzivă, presupun adoptarea legislației în domenii precum concurența, fiscalitatea, servicii financiare, digitalizare și protecția consumatorilor. Care dintre aceste capitole vor fi cele mai dificile pentru Republica Moldova și cât de pregătite sunt instituțiile și companiile pentru noile reguli europene?

[01:14:12] — Olga Cebotari

Da, vă mulțumesc pentru întrebare. Într-adevăr, după cum am accentuat și în discursul meu precedent, vin foarte multe legi complexe și aceste capitole țin de domenii foarte importante pentru țara noastră, inclusiv și a businessului, și ați numit și fiscalitatea și alte domenii. Eu cred că este important să fie analizate foarte bine și, după cum am spus, să avem aceste consultări cu oamenii care în primul rând vor fi afectați de legislația care va fi armonizată în aceste domenii și să vedem și să ținem cont și de opinia lor, pentru că ministerele și instituțiile pot vedea lucrurile într-un fel, da, pot să le vadă foarte tehnic, neștiind cum e partea ce ține de practică, da? Dar sigur că un antreprenor sau o persoană care este implicată și este vizată de un anumit domeniu o să ne spună mai multe lucruri, cum în practică pot fi aceste lucruri aplicate și ce probleme mai sunt, cum o lege poate fi modificată, pentru că este firesc că nu poate o lege să vină ideală, da, în Parlament. Și pentru asta există și lectura a doua și există și amendamente și suntem noi, deputații, ca să facem aceste schimbări și să venim cu acele lucruri care vor îmbunătăți aceste legi. De aceea, încă o dată o să mă repet, este foarte important să analizăm fiecare lege, să consultăm cetățenii și oamenii care în mod aparte sunt vizați de aceste legi și de aceste domenii și să facem în tot felul ca să lucreze în primul rând pentru ei și pentru țară.

[01:16:01] — Mădălin Necșuțu

Da, vă mulțumesc frumos. Într-adevăr, aceste două clustere sunt foarte importante, foarte importante în special pentru întreprinderi din Republica Moldova, așa cum spuneați in extenso, și pentru locurile de muncă ale cetățenilor, care sperăm noi să fie create într-un număr cel puțin mai mare în viitor pentru a resimți acest lucru în economie.

O să-l întreb mai departe pe domnul Vartanean. Uniunea Europeană pune la dispoziția Republicii Moldova un plan de creștere de aproximativ 1,9 miliarde de euro, iar acordarea finanțării este condiționată de realizarea unor reforme concrete. Cum poate Parlamentul să verifice că aceste resurse sunt utilizate transparent, că proiectele finanțate răspund nevoilor reale ale cetățenilor și că beneficiile nu se concentrează doar în anumite regiuni sau sectoare economice? Vă rog.

[01:16:56] — Gaik Vartanean

Da, mi se pare că acest lucru este parte de controlul parlamentar și este firesc. Nu întotdeauna, din păcate, guvernarea este deschisă pentru a facilita controlul parlamentar la full scale. Uneori câțiva miniștri vin la Parlament, dar este foarte, foarte rar. Și această chestiune nu este bună. Noi chiar am fi vrut ca aceste resurse să fie direcționate nu prin criterii politice, fiindcă uneori vine informația din teritorii, din raioane, din sate și orașe că uneori proiectele vin mai mult la primării sau localități unde partidul de guvernare are majoritatea sau deține funcția de primar. Alte informații că avem și vedem că uneori proiectele sunt făcute ca de o bifă: în satele unde nu sunt oameni sunt făcute stadioane, unde nu este chiar școala sau școala este aproape închisă, și aceste proiecte sunt un fel de un mic proiect într-o infrastructură care este degradată și acest un singur proiect nu rezolvă problema integrală a localității. Așadar, eu cred că este necesar să fie o abordare mai complexă și mai responsabilă în acest gen.

Dar revenind la ceea ce a fost spus despre coeziunea socială, eu chiar cred că un pact Snagov, trebuie să avem un pact Snagov real, nu pe hârtie. Câțiva ani în urmă noi am semnat acest fel de pact și vreau să vă reamintesc, noi în documentele noastre statutare ale partidului pe care eu îl reprezint, MAN, chiar este un deziderat ca să fie o coeziune socială prin adoptarea unui fel de angajament. Și noi am făcut campanii electorale pentru chiar europarlamentare. Noi am fost singurul partid care a făcut campanie door-to-door, ușă la ușă, cu materiale informative pentru oameni care dețin cetățenia românească, că ei deja sunt cetățeni ai Uniunii Europene și ei trebuie să voteze. Asta este dreptul lor constituțional. Și noi am văzut că turnout-ul, da, la vot s-a dublat din 25 până la 52 sau 55 de mii de oameni prima dată în istoria contemporană a Republicii Moldova. Și în referendum noi am spus că chiar dacă nu suntem de acord cu abordarea că referendumul trebuie să fie cu alegeri prezidențiale, noi înțelegem că asta este un truc politehnologic, dar noi am spus că integrarea europeană nu este un proiect al Maiei Sandu sau PAS-ului, este un proiect de țară și noi am făcut încă o campanie cu materiale, unde am arătat proiectele Uniunii Europene atât în Chișinău, da, care are cel mai mare portofoliu de proiecte externe, aproape de 4 miliarde de lei, și în țară. Și am spus: chiar nu suntem de acord, dar trebuie să votați „da” pentru referendum.

Așadar, opoziția proeuropeană poate fi de folos și poate fi un aport adițional foarte, foarte important, fiindcă societatea noastră este divizată. Nu trebuie să uităm rezultatele referendumului: 50% cu 50.000 de spoiled ballots. Adică eu cred, încă o dată reiterez, eu cred că dacă Partidul Socialiștilor și domnul Igor Dodon ar fi spus nu boicotați, dar opțiunea „nu”, aceste 50.000 de ballots ar fi fost contra și la 10.000 de diferență noi am fi avut un alt rezultat la referendum și acest lucru nu trebuie să-l uităm. Da, mulțumesc.

[01:21:33] — Mădălin Necșuțu

Da, vă mulțumesc și eu că ați amintit din nou acest referendum foarte important, de altfel, în economia a ceea ce se întâmplă astăzi.

Domnul Berlinschii, o să fac un follow-up puțin mai aprofundat al întrebării precedente. Reforma justiției rămâne unul dintre cele mai sensibile domenii ale procesului de aderare. Care sunt principalele modificări legislative încă necesare pentru consolidarea independenței justiției și combaterea corupției în viziunea dumneavoastră? Cum poate Parlamentul să accelereze aceste reforme, respectând totodată recomandările instituțiilor europene și independența sistemului judiciar?

[01:22:13] — Alexandru Berlinschii

Da, imediat o să vă răspund. Doar o mică completare pe partea ce ține de acel referendum care a avut loc în anul 2024. Deci, dacă ar fi fost startul acelui referendum un pic altfel, sunt sigur că am fi avut un alt rezultat. Și o să dau un exemplu: atunci când s-a început războiul de agresiune al Federației Ruse în Ucraina, șefa statului a invitat toți liderii partidelor politice la Președinție pentru consultări, fiindcă este foarte corect, atunci când noi vorbim despre o criză, ea nu trebuie să aibă o culoare politică. Iată, când s-a vorbit despre referendum, dacă noi totuși vorbim despre un proiect de țară, dacă ar fi fost invitați toți liderii politici la Președinție și ulterior ar fi fost anunțat acel referendum, credeți-mă că nu am fi discutat acum despre 10.000, 50.000 de buletine de vot și tot restul. Ar fi fost cu totul alt referendum.

Acum, referitor care lege este necesară pentru ca justiția să funcționeze. Cel puțin la această etapă, din câte cunosc eu, noi nu avem careva restanțe pe adoptarea legilor. Noi avem restanțe prin implementarea acestora. Și orice reformă, este necesar să ai capacitate umană, să ai cu cine face această reformă. Unu. Doi: chiar aceleași discuții pe platforma Comisiei juridice și pe alte, inclusiv și în plenul Parlamentului, când întrebăm reprezentanții structurilor de forță sau reprezentanții procuraturii sau altceva: „Spuneți-mi, vă rog, legislația actuală vă oferă toate pârghiile necesare pentru a lupta sau pentru a combate corupția?”, noi nu auzim careva reproșuri din partea celor care implementează. Dar, totodată, nu pot să nu menționez acele declarații politice. Da, zilele trecute, domnul vicepremier Vasile Tofan a menționat una din reușite că, citez, da, spusele domnului vicepremier, că în urma vettingului judecătorii corupți au plecat din sistem. Este o declarație politică destul de dură. Adică noi ne mulțumim doar la faptul că au plecat persoanele corupte din sistem, dar mai departe ce facem cu ele? Nu ar trebui să fie cu urmări juridice asupra acelor persoane?

De aceea, repet încă o dată, nu este problema în lege, este problema în aplicarea legii, unu. Doi, cel mai important, noi vorbim despre resursa umană. Și trei, dacă noi totuși vorbim despre calitatea justiției, deci acum, dacă verificăm site-ul, spre exemplu, da, al Curții de Apel Centru, noi vedem că următoarele ședințe ale instanțelor de judecată sunt planificate pentru decembrie 2027. Deci noi nu putem să vorbim despre o calitate a justiției când o persoană așteaptă ani întregi o hotărâre a instanței de judecată și, la final, cu regret spun acest lucru, Republica Moldova anul trecut a fost condamnată la CEDO anume pe faptul neexaminării în termen a unui proces de judecată. Mulțumesc.

[01:25:09] — Mădălin Necșuțu

Da, într-adevăr, sunt de acord cu dumneavoastră că volumul este mare al judecătorilor și trebuie accelerată pomparea de sânge nou în sistem după acest proces de vetting. Cu siguranță, cetățeanul nu vrea să aștepte ani de zile pentru un termen în instanța de judecată și, la sfârșitul zilei, poate acest lucru este cel mai important din reforma justiției.

Așa cum spuneam, următoarea etapă a acestui panel este cea a întrebărilor din sală, da? Avem deja înscrisă pe doamna Arina Spătaru la cuvânt. Bun, o să vă dau cuvântul, dar o să am rugămintea la dumneavoastră să vă prezentați, în primul rând, cui adresați întrebarea, iar dacă aveți un comentariu, să-l limitați la 1-2 minute maxim, da? Da, vă rog să fiți succintă și apoi să se înscrie următorul la cuvânt. Vă rog, doamna Spătaru.

[01:26:06] — Arina Spătaru

Dacă se aude. Se aude?

[01:26:08] — Mădălin Necșuțu

Nu. Nu se aude.

[01:26:10] — Arina Spătaru

Am să rog echipa tehnică.

[01:26:11] — Mădălin Necșuțu

Așa, acum cred că se aude.

[01:26:14] — Arina Spătaru

Acum se aude?

[01:26:15] — Mădălin Necșuțu

Da, vă rog. Și să ne spuneți cui adresați întrebarea.

[01:26:17] — Arina Spătaru

Arina Spătaru, președinta Partidului Politic ALDE Moldova. Întrebare către toți deputații, deja las la discreția dumnealor cine o să decidă să răspundă.

Domnul Sturza astăzi a spus un lucru care mie mi se pare esențial și vreau să-l citez: „Integrarea europeană trebuie să devină un proiect democratic al întregii societăți, nu doar un proiect al guvernării.” Vă întreb din perspectiva președintei de un partid extraparlamentar proeuropean care își dorește să contribuie la procesul de integrare: cum putem construi un consens național politic, despre care atâta se vorbește astăzi de pe scenă, dacă în interiorul țării avem un mare decalaj între guvernare și societate, iar partidele proeuropene din afara Parlamentului nu prea au instrumente sau, aș zice, au instrumente limitate de participare și de influențare a deciziilor? Și vă dau două exemple simple. Primul este: avem un prag electoral de 5% care poate limita accesul unor partide mici, active, în Parlament. În mai multe democrații europene există praguri de 2-3%, avem și țări unde nu există praguri. Al doilea exemplu: finanțarea partidelor din bugetul de stat. Vin cu cifre: în 2026, PAS a primit 2,4 milioane lei lunar, PSRM – 1 milion, Partidul Nostru – 333.000 de lei, MAN – 241.000 de lei și ALDE – 18.000 de lei. Sistemul actual se bazează pe rezultate electorale, dar cum noi oferim șanse partidelor mici ca să vină cu expertize, cu programe, care au demonstrat capacitatea lor de a contribui la integrarea europeană, la lupta cu corupția politică, însă nu au rezultate parlamentare? Nu credeți că avem nevoie de o reformă care să asigure atât reprezentativitatea politică, cât și o finanțare mai echitabilă a partidelor politice din Republica Moldova? Vă mulțumesc.

[01:28:29] — Mădălin Necșuțu

Vă mulțumim și noi, doamna Spătaru. Doamna Gherman, ce facem cu partidele extraparlamentare? Putem să le includem în acest proces și, evident, putem să le acordăm o finanțare mai mare? Știu că legea, finanțarea depinde de rezultatul în alegeri, e direct proporțional cumva. Putem implica mai mult partidele extraparlamentare în acest proces?

[01:28:52] — Gherman

Eu am făcut parte din partid extraparlamentar, din opoziție extraparlamentară, de altfel împreună cu colega Spătaru, și țin minte cât de mari sunt provocările în acest sens, dar ține de noi cât de insistenți suntem, cât de curajoși suntem și cât de consecvenți. De aceea, evident că noi, ca guvernare, încurajăm atât partidele parlamentare de opoziție, cât și cele extraparlamentare să-și facă vocea auzită, să vină cu propuneri, să contribuie direct la actul de guvernare. De altfel, repet, peste 400 de contribuții au venit la acel Consiliu de Experți cu anumite propuneri de modificări legislative, cu anumite propuneri de îmbunătățire ale reformelor și noi pe toate le-am luat în calcul. Rămâne în vigoare: coeziunea socială este esențială și integrarea europeană este proiectul tuturor partidelor politice care cred că locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană. Asta doar ne împuternicește și nicidecum nu ne slăbește.

[01:30:08] — Mădălin Necșuțu

Cu siguranță. Cineva din opoziție, vă rog, domnul Berlinschii.

[01:30:12] — Alexandru Berlinschii

Da, mulțumesc mult, stimată doamnă Arina, pentru întrebare. Eu am să mă refer pe partea de finanțare a partidelor politice. Deci o spun cu toată responsabilitatea, finanțarea partidelor politice în Republica Moldova cred că este unul la cel mai înalt nivel. Și o să explic de ce. Fiindcă statul oferă bani în raport cu voturile acumulate și nu doar pentru un singur scrutin. Cunoaștem foarte bine, da? Este un anumit procent pentru rezultatele obținute în cadrul alegerilor locale generale, un alt procent pentru rezultatele parlamentare, prezidențiale și nu în ultimul rând accederea în funcții elective a tinerilor și a femeilor. De asemenea, statul motivează partidele politice. Și da, acele cifre sunt raportate în dependență de rezultatele obținute. Nu că încerc să iau cumva apărarea unui partid care este prezent. Dar în dependență de încrederea și votul cetățenilor care au mandatat un partid politic, că se regăsește el în Parlament, că nu se regăsește, respectiv statul finanțează. Și cu cât mai multă încredere o să obținem din partea cetățenilor sau, mai bine zis, cu cât mai multe voturi un partid politic va obține în urma scrutinelor enumerate de mine, cu atât mai mult va fi finanțat din partea bugetului de stat. Și vreau să spun că în discuțiile, chiar și când vorbeam despre modificarea legislației electorale, erau diferite opinii. Erau unele opinii că urmează să fie finanțate doar partidele – opinii, nu spun că eu sunt de acord cu ele – reprezentate în Parlament sau erau în dependență de numărul reprezentanților în administrațiile publice locale. Dar într-un final s-a luat o decizie că indiferent unde se regăsește acel partid, că este parlamentar, extraparlamentar, se finanțează în dependență de voturile acumulate. Mulțumesc.

[01:32:05] — Mădălin Necșuțu

Vă mulțumim și noi, domnul Berlinschii. Vă rog, domnul Vartanean.

[01:32:07] — Gaik Vartanean

Da, și o mică remarcă. În acest Parlament sunt nouă partide. Eu nu cred că... Da, nouă, opt sau nouă partide. Nouă. Și chiar în partidul de guvernare este reprezentantul altui partid care a fost inventiv, creativ și au intrat în Parlament. Adică eu nu cred că plafonul de 5% la etapa actuală este o împiedicare la partidele extraparlamentare să ajungă în Parlament. Și a doua remarcă. Oameni – și eu sunt bucuros că dumneavoastră sunteți, Arina, dumneavoastră sunteți membră a Consiliului de Experți – sunt foarte multe pârghii acuma cu implicarea și în Parlament și cu dezvoltarea rețelelor de socializare. Noi vedem că unii actori politici folosesc videouri și live-uri și acuma cu inteligența artificială tu poți procesa mult mai multe documente și informații decât trei-patru ani în urmă sau când noi eram în afară de Parlament, când protestam în 2015 și așa mai departe. Adică pârghii și resurse mi se pare pentru partidele parlamentare active care vrea să își

[01:33:31] — Alexandru Berlinschii

Doar o mică completare pe partea ce ține de accederea în Parlament. În 2022, când munceam asupra modificării Codului Electoral, noi am analizat media europeană. Noi vorbim, mare parte este de 4%, la noi este 5%, și atunci eu, fiind ca membru al comisiei, și sunt de colegi, am propus ca pentru un candidat independent să fie redus pragul de la 2%, cum este actual, la 1% pentru a permite accederea. Bun, atunci politicul nu a acceptat această reducere de procent. Dar media europeană ar fi 4%. Da, aveți dreptate, sunt și 3%, sunt, dar adică media, ceea ce am analizat noi atunci, era vorba despre 4%, în Republica Moldova este 5%. Mulțumesc.

[01:34:16] — Mădălin Necșuțu

Da, vă mulțumim, domnul Berlinschii, mai ales din experiența pe care ați avut-o la CEC, pentru cei care nu știu acest lucru. Mai sunt întrebări din sală? Se mai înscrie cineva la cuvânt?

[01:34:27] — Ion Brînză

Aici.

[01:34:28] — Mădălin Necșuțu

Vă rog.

[01:34:31] — Ion Brînză

Bună ziua. Mă numesc Ion Brînză, director executiv al Laboratorului Tehnologii Civice și Coeziune Socială. Vă mulțumesc tuturor pentru îndemnul la responsabilitate, de implicare și coeziune socială și anume și acest aspect vreau să îl pun pe masa discuției ca o întrebare adresată în privința rolului Parlamentului către oricine. Discutăm despre coeziune socială, dar este un termen împrumutat, tehnic, pe care moldovenii încă nu-l înțeleg la modul cum îl înțeleg majoritatea celor care implementează procesul de aderare și societatea civilă. Arată foarte bine în rapoartele de granturi și pentru partenerii de dezvoltare. Oamenii încă nu îl înțeleg. Acum vreau să pun spre discuție o declarație nereușită a domnului președinte al Parlamentului, Grosu, în iulie, când a spus că nu citește toate proiectele de lege, ceea ce este puțin problematic în contextul în care cerem de la cetățeni responsabilitate, gândire critică și într-adevăr elevii sau copiii să citească și să gândească asupra ceea ce citesc. Declarația, spun iarăși, este nereușită, nu este un atac personal către domnul președinte al Parlamentului, dar este o invitație să vedem cum noi avem o coerență între ceea ce intenționăm și promovăm și acțiunile pe care le facem și efectul asupra întregii societăți, pornind de la cei mici și cei mari. Mulțumesc mult.

[01:35:55] — Mădălin Necșuțu

Da, și noi vă mulțumim. Cred că o să încep cu doamna Cebotari, pentru că n-a luat cuvântul, dacă ar dori dânsa să răspundă, după care trebuie neapărat să îi dau doamnei Gherman cuvântul. Vă rog.

[01:36:06] — Olga Cebotari

Da, bine. Mie îmi este greu să comentez afirmația domnului președinte de Parlament, dar o să fiu de acord că noi... Președintele de Parlament la fel este ales ca deputat în primul rând, după care este ales prin majoritatea deputaților și respectiv noi toți deputații avem angajamentul să citim ceea ce votăm și să venim cu o idee clară la ședință. Da, pot să spun că uneori când avem, știți, 50 de proiecte și au venit miercuri seara, pentru că Biroul permanent de obicei se face miercuri și joi este ședința, este greu unui deputat în câteva ore să citească toate 50 de proiecte și chiar să vină cu întrebări, să intre în esență la toate. Dar cel puțin pe diagonală trebuie să le cunoaștem și după mine toți membrii Biroului permanent, în primul rând, sunt destul de informați despre toate proiectele pentru că la Biroul permanent ele se discută pe larg. Noi ceilalți deputați care nu facem parte din Biroul permanent ne este mai greu. Sigur noi trebuie de sine stătător sau în cadrul comisiilor, dar în cadrul comisiilor nu toate proiectele vin în fiecare comisie. Deci fiecare comisie își are proiectele. Dar este responsabilitatea noastră atunci când cerem cetățenilor să fie responsabili și noi avem responsabilitate față de cetățeni. Mulțumesc.

[01:37:22] — Mădălin Necșuțu

Da, voiați să interveniți, domnul Berlinschii.

[01:37:23] — Alexandru Berlinschii

Foarte scurt. Ceea ce a menționat domnul președinte Grosu a fost sincer, pentru că într-adevăr noi am ieșit și într-un briefing atunci cu proiectele de lege: erau peste 1000 de pagini. Fizic ele au fost înregistrate în ziua de miercuri, examinate în ziua de joi. Fizic doar ca să le citești noi calculasem cred că peste 28 de ore continuu doar să le citești. Și noi cu regret în aceeași situație noi nu le-am votat, nu din considerentul că nu susținem acele texte sau acele proiecte de legi, dar anume din lipsa de timp pentru a lua cunoștință. Și sigur că deja când a venit lectura a doua a fost o perioadă mai lungă de timp și noi le-am susținut. Mulțumesc.

[01:38:05] — Mădălin Necșuțu

Doamna Gherman, e posibil fizic să citești toate aceste legi sau care e procedura după care vă ghidați în aceste momente?

[01:38:16] — Gherman

Eu sunt o mare susținătoare a noului Cod de funcționare și organizare a Parlamentului, pentru că cred că acest document ne va ajuta enorm într-o mai bună organizare a tuturor comisiilor din Parlament, a secretariatului Parlamentului. Asta ne-ar aduce mai multă predictibilitate, mai multă transparență. Noi în Parlament am ști din timp ce proiecte trebuie să vină de la Guvern, cât timp urmează să stea într-o comisie, cât timp urmează să fie examinat pentru o lectură sau lectura a doua. De aceea eu tare mult sper că cât mai curând acest nou Cod de funcționare a Parlamentului va intra în vigoare și atunci va face munca mult mai ușoară pentru toți colegii din Parlament, inclusiv pentru președintele Parlamentului, pentru că într-adevăr viteza cu care se muncește uneori este contracronometru, dar, repet, Guvernul este în mare parte responsabil direct de pregătirea întregii legislații, în Parlament se dezbat, se iau anumite decizii politice macro pe o reformă sau alta și în Parlament ulterior se adoptă și se votează în lectură finală.

[01:39:50] — Mădălin Necșuțu

Da, vă mulțumim frumos. Nu știu dacă mai sunt întrebări din sală. Încă o... Da, dacă nu o să iau de pe Slido. Mai aveți dumneavoastră foarte scurt, pentru că... pentru că nu mai avem foarte mult timp și trebuie să iau întrebări și de pe Slido, vă rog.

[01:40:03] — Nichita Pavlenco

Da, foarte scurt. Nichita Pavlenco, coordonatorul proiectului de dialog din cadrul Platformei de Tineret pentru Participarea Activă. În primul rând, vă mulțumesc foarte mult pentru această discuție foarte frumoasă. Eu cred că este o raritate, raritate în Parlament, cred că și în general, că avem aceste discuții frumoase și trebuie totuși să nu fie o raritate, dar să fie o normă.

Aș vrea să aduc în discuție un exemplu al Poloniei, fiindcă și doamna vicepreședinte Gherman și câțiva membri ai grupului parlamentar cred că cunosc foarte bine care a fost lecția Poloniei în această și istoria Poloniei. Și întrebarea mea va fi despre ce mecanisme, da, găsim, mecanisme concrete de cooperare totuși dintre opoziție și dintre forțele de putere sunt găsite, sunt create totuși ca să nu blocăm procesul, dar totuși să accelerăm acest proces, da? Fiindcă putem fi diferiți, putem să ne certăm, dar totuși trebuie să ne amintim cât mai des că Moldova este una singură și totuși și eu, de fiecare dată când eu organizez întâlnirile cu tinerii, cu decidenții și nu numai, eu vorbesc de fiecare dată că integrarea europeană este proiectul nostru național și trebuie pur și simplu să ne amintim de asta. Vă mulțumesc.

[01:41:13] — Mădălin Necșuțu

Da, mulțumim. Cine ar dori să răspundă la această întrebare? Doamna Gherman? Spargeți gheața.

[01:41:21] — Gherman

E doar un scurt comentariu, pentru că am auzit din partea colegilor din opoziție că ei susțin în jur de 90-95% din toate inițiativele legislative conectate la armonizarea legislației la UE. Probabil că este adevărat, nu am o cifră exactă, dar asta nu este nici pe departe suficient, pentru că poți să votezi toate legile UE din Parlament și să ai o narațiune sau o retorică total antieuropeană în întâlnirile cu oamenii. Și asta nicidecum nu ne ajută. În sens că apelul nostru este totuși să demonstrăm același comportament și atunci când votăm acele legi, dar și atunci când vorbim cu oamenii și atunci când promovăm anumite narațiuni. Republica Moldova a trecut prin multe crize în ultimii ani și este într-adevăr, încă rămâne o societate divizată și de aceea atunci când politicienii încă mai toarnă gaz pe foc în anumite situații vulnerabile, atunci asta nu duce la consolidarea societății și nici nu ajută proiectului nostru de țară.

[01:42:39] — Mădălin Necșuțu

Da, dacă nu doriți să interveniți niciunul dintre dumneavoastră, aș vrea să iau o întrebare de pe Slido. O să fiu așa ordonat cum am fost până acum și o s-o iau chiar pe prima: „Partidul Socialist are un consens intern pentru integrarea europeană? În ce măsură deputații sunt independenți în decizii geopolitice?” Evident, pe dumneavoastră o să vă întreb, doamna Cebotari, despre acest lucru, dacă există o poziție comună pentru toți deputații fracțiunii socialiștilor. Ieri am văzut că a fost boicotată prezența doamnei Kos în Parlament. Nu știm din ce motive exacte; am dori să ne spuneți dumneavoastră cum vă poziționați față de acest lucru și, când văd decizii geopolitice, mă gândesc inclusiv la acea întrebare pe care o primiți dumneavoastră din Partidul Socialiștilor: dacă Partidul Socialiștilor condamnă războiul din Ucraina și agresiunea Rusiei acolo. Vă rog.

[01:43:40] — Olga Cebotari

Da, deci întrebarea conține foarte multe aspecte, am să încerc să fiu pe scurt. Deci ieri decizia a fost luată de către fracțiune de a nu participa la această ședință și partidul a venit cu un comunicat în care a expus clar că faptul că nu am avut posibilitatea să adresăm întrebări, dar doar să ascultăm discursul, nu considerăm că este o poziție corectă, pentru că doamna Kos, când a venit anul trecut, a avut o poziție clară despre dialogul cu opoziția. În acest sens, noi am vrea ca acest lucru să fie continuat. În această vizită am avut o întâlnire în cadrul Comisiei de Integrare Europeană, unde au participat doar membrii de opoziție care sunt prezenți acolo. Însă o întrevedere aparte cu liderii fracțiunilor partidelor din opoziție nu a fost și, după mine, aceasta este o omisiune.

Ce ține de poziția pentru integrarea europeană pe intern, eu cred că Partidul Socialiștilor nu o dată și-a expus poziția sa față de integrarea europeană. Nu este o noutate pentru nimeni că noi reprezentăm un electorat care este mai sceptic față de integrarea europeană și iarăși nu este o noutate pentru nimeni că noi avem acești oameni în Republica Moldova și de ce sunt ei: este firesc, asta este democratic, unii să fie pentru, unii să fie împotrivă, dar eu n-aș zice că acești oameni sunt împotriva Uniunii Europene. Ei sunt împotriva anumitor lucruri care se întâmplă și cu care ei nu sunt de acord. Și poziția partidului mereu a fost că noi vrem ca în acest proces interesul național să fie pe primul loc. O mare întrebare este problema transnistreană, cum va fi reglementată în cadrul procesului de integrare europeană, o politică externă balansată la fel, drepturile minorităților cum vor fi reprezentate în acest și multe alte lucruri. Deci lucrurile astea sunt cunoscute.

Ce ține de independența deputaților în decizii geopolitice, aici am să spun că noi avem democrație în fracțiune, dar în același timp avem și disciplină. Adică suntem o fracțiune, suntem colegi, suntem un partid și respectiv poate să existe, fiecare deputat să aibă diferite poziții, dar noi le expunem și până la urmă luăm o decizie împreună.

[01:45:46] — Mădălin Necșuțu

Da, vă mulțumesc frumos. Avem o întrebare pentru domnul Vartanean, din ce văd eu acolo. Mi-e puțin dificil să văd. Cred că s-a schimbat slide-ul. Așa, bun. „Ați menționat că partidul de guvernare blochează inițiative ale opoziției privind integrarea europeană. Ne puteți da un exemplu concret de proiect de lege blocat și vă rugăm să ne explicați de ce considerați că acest lucru este important?” Vă rog.

[01:46:15] — Gaik Vartanean

Da. În primul rând, ca o replică despre ce a spus colega, doamna Gherman, despre comportamentul nostru și în comunicare cu oamenii. Eu cu colegii mei, în ultimele opt săptămâni, noi suntem aproape fiecare weekend, sâmbătă și duminică, în teren. Aici este Olga Ursu, colega mea. Și noi vorbim despre nereușitele și problemele în politica internă a partidului de guvernare. Adică de a critica guvernarea este o situație normală în oricare raport între opoziție și guvernare. Arătați-mi o singură țară în Europa sau chiar în lume unde opoziția laudă guvernarea. Nu este. Și când noi vedem oameni care sunt susținători ai parcursului european sau chiar susținători ai PAS-ului în teren, în piețe, noi reiterăm că noi votăm și suportăm toate legile de UE, sigla UE. Dar noi nu suntem de acord cu multe lucruri care Partidul PAS face în politica internă în ceea ce ține de economie, în ceea ce ține de gestionarea statului, gestionarea întreprinderii și așa mai departe.

Acuma, la întrebarea propriu-zisă. Ea este distorsionată. În ce fel? Spune că proiecte de lege ale opoziției privind integrarea europeană. În marea majoritate, proiectele de lege privind integrarea europeană vin din Guvern, chiar nu din fracțiune. Ele sunt elaborate în Guvern, din Birou. Adică noi nu venim cu proiectele cu sigla UE. Asta e prerogativa Guvernului, în primul rând. O să vă dau un exemplu. Cum am spus, opoziția vine cu proiecte sectoriale foarte importante. Anumite din ele sunt tangențial cu directivele UE, dar ca un exemplu de lege care noi, grupul nostru MAN, a înaintat este o lege despre o chestiune tehnică, dar mi se pare tangențial este conectată cu viziunea de capitală europeană într-adevăr. În nicio țară europeană nu este o capitală unde nu este reglementată parcarea cu plată. Și până aici Chișinăul nu poate să introducă parcarea cu plată, fiindcă nu este pregătit legislativ abordarea în ceea ce ține de fiscalitate, amenzi și așa mai departe. Am venit cu acest proiect de lege, a fost blocat. După asta, a fost abordat politic, sunt pârghii. După asta, după o lună sau două luni de abordare politică de către PAS, a venit cu aceeași abordare un pic altfel domnul Trubca, confirmând că este o problemă. După problema cu domnul Trubca, această lege a fost pusă în sertar și în urma urmei, ceea ce este bine, a venit ministerul, domnul Bolea a venit cu proiectul de mobilitate urbană. Și noi am spus: noi suntem ok ca proiectul nostru să fie comasat sau ideile din proiectul nostru să fie introduse în acest proiect. Noi nu vrem să fim autori aici. Noi vrem ca problema să se rezolve. Și asta este o abordare, mi se pare, corectă, chiar dacă opoziția evident vrea să vină cu proiecte și să fie autor ca să vină la electoratul lor și să spună: „Noi am venit cu această idee și noi am promovat”. Dar dacă guvernarea preia aceste legi, ok, noi trebuie să avem problema rezolvată, asta e.

[01:50:05] — Mădălin Necșuțu

Da, vă mulțumesc frumos. Ne apropiem de finalul sesiunii. Scurt, în 30 de secunde, aș dori să vă invit pe fiecare dintre dumneavoastră să formulați un mesaj de încheiere care să răspundă la întrebarea care este cea mai importantă acțiune pe care Parlamentul Republicii Moldova trebuie să o întreprindă în următoarele 12 luni pentru a accelera aderarea la Uniunea Europeană și începem la fel cu doamna Gherman, doamna Cebotari, domnul Vartanean și domnul Berlinschii. Vă rog, 30 de secunde concluzie.

[01:50:35] — Gherman

Cu aceeași responsabilitate și seriozitate să menținem viteza, accelerația și, pe de altă parte, să așteptăm deciziile din partea instituțiilor europene, cu smerenie, aș spune, să și cu toată recunoștința față de oamenii care au muncit în acest proces intens în ultimii ani.

[01:51:13] — Mădălin Necșuțu

Mulțumim, doamna Gherman. Doamna Cebotari?

[01:51:19] — Olga Cebotari

Alo? Merge. Este responsabilitatea noastră să ne asigurăm că acele legi care sunt votate în Parlament într-adevăr vor produce efecte pentru oameni și cred că asta este cel mai important și să nu punem atât de mult accent doar pe viteză, dar și pe cum vor fi implementate.

[01:51:36] — Mădălin Necșuțu

Mulțumesc. Domnul Vartanean.

[01:51:38] — Gaik Vartanean

Eu cred că cu cât mai repede partidul de guvernare să înțeleagă că lupta politică nu este un lucru rău și aportul nostru la procesul de integrare europeană poate fi masiv dacă noi înțelegem că nu suntem dușmani, adică nu suntem percepuți ca partid de guvernare și promovați în societate că toată opoziția sunt de aceeași gașcă și suntem dușmani ai țării. Deci nu este așa.

[01:52:07] — Mădălin Necșuțu

Domnul Berlinschii?

[01:52:08] — Alexandru Berlinschii

Da, păi, cel mai important este ca să nu transformăm Parlamentul într-o mașinărie de vot, să fie votate legile pe bandă rulantă, asta e unu. Doi, noi suntem acuma în procesul de negocieri. Aici este cheia cuvântului, negocieri. Haideți ca în acel proces de negocieri interesul național să fie în primul loc. Mulțumesc.

[01:52:24] — Mădălin Necșuțu

Da, și eu vă mulțumesc tuturor paneliștilor pentru discuțiile consistente din această după-amiază. Într-adevăr, Parlamentul are un rol central în arhitectura acestui drum lung pe care încă îl avem în fața noastră când vine vorba de integrare europeană. Eu vă mulțumesc și vă urez succes în activitățile dumneavoastră și vă rog și pe dumneavoastră să-i aplaudați pentru activitatea dânșilor din Parlament.

[01:52:51] — Gherman

Vă mulțumim frumos.

[01:52:55] — Mădălin Necșuțu

Vă rog să facem o fotografie aici. Domnul Berlinschii, facem o poză, da.

[01:52:59] — Gaik Vartanean

Aici în față.

[01:53:05] — Groza

Iar noi vom avea o pauză și revenim în sală la orele 11:30 pentru următoarea sesiune pe care eu o voi modera, dedicată statului de drept și indicelui privind statul de drept care va fi prezentat și pe care îl vom dezbate în sesiune cu invitații noștri. Mulțumim mult.