[00:00:30] — Lilia Curchi
Bună ziua tuturor și mulțumim pentru că ați dat curs invitației de a participa la panelul de discuție din această sală minunată, biblioteca, sala care ne va inspira cu siguranță să analizăm și mai în detaliu tema noastră. Și astăzi vorbim despre clusterul patru în acest panel, Agenda Verde și Conectivitatea Sustenabilă și în panel avem din partea dumneavoastră, așa cum vă uitați, de la stânga la dreapta, următorii vorbitori și o să vă rugăm să îi salutăm. Este vorba de domnul Vladimir Bolea, viceprim-ministru, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Mulțumim. Domnul Dorin Junghietu, ministrul Energiei, bine ați venit. Domnul Grigore Stratulat, secretar de stat, Ministerul Mediului. Doamna Iordanca-Rodica Iordanov, directoare executivă EcoContact și domnul Ion Munteanu, director Centrul Național pentru Energie Durabilă. Și voi modera acest panel. Am această onoare, Lilia Curchi, directoare executivă Asociația Jurnaliștilor de Mediu. Bine ați venit și să începem discuția și de fapt formatul acestui panel este în modul următor: noi vom oferi fiecărui participant posibilitatea să aibă o intervenție de aproximativ cinci minute prin răspunsul la o întrebare pe care o voi adresa. Desigur, puteți să completați, să veniți cu detalii, după care vom avea parte de dezbateri și ulterior întrebări din partea dumneavoastră, întrebări pe care le veți putea adresa fie scanând QR codul care este pe ecran și va fi de asemenea afișat, fie adresând întrebarea chiar luând microfonul, deci solicitând microfonul.
Și chiar acum avem pe ecran o primă întrebare. O să o avem în curând proiectată. Toți cei din sală puteți să scanați QR codul și să răspundeți la o întrebare care cred că este destul de provocatoare: unde ar trebui să meargă primii bani ai tranziției verzi? Puteți să votați și aveți următoarele opțiuni: eficiența energetică a clădirilor, energia regenerabilă, transportul public sau sprijin la facturi pentru familiile vulnerabile. Aici aș mai adăuga deja de la mine și o prioritate pe mediu, dar ajungem la ea să o discutăm pe parcurs.
Și aș vrea să trecem la domnul Vladimir Bolea cu o primă întrebare și o primă inserție pe subiectul conectivității și transportului. Deci aș vrea să ne spuneți cum stăm la capitolul priorităților. Noi, prioritățile la nivel național, angajamentele asumate. Avem și raportul făcut public de Comisia Uniunii Europene. Sunteți mulțumit de ce este menționat acolo pe domeniul pe care îl curați și totodată de raport în general? Cum credeți că sunt progresele Republicii Moldova? Asta ca să pornim așa discuțiile și totodată ce priorități, ce investiții le vedeți foarte importante pentru cetățeni în primul rând, pentru întreprinderi ulterior. Pentru că oamenii văd schimbările, dar totodată și-ar dori să le vadă nu numai în politici, dar să le vadă și în viața de zi cu zi. Cum facem ca aceste schimbări nu numai să fie poate și văzute, dar și înțelese de oameni, acceptate și, mai bine zis, și oamenii să participe la ele? Deci cumva așa în toată asta, cum stăm cu domeniul conectivității și transporturilor?
[00:04:53] — Vladimir Bolea
Mulțumesc. Da. Mulțumesc frumos pentru întrebare. Evident că procesul se împarte în câteva etape extrem de importante. Cea mai importantă parte care s-a început în 2025, din punctul meu de vedere, extrem de activ și continuă și în 2026, este procesul de transpunere a acquis-ului comunitar. Deci noi per total, pe segmentul Ministerul Infrastructurii, avem în jur de 288 undeva de acte care trebuie să fie transpuse. La etapa actuală noi avem 168 finalizate. Urmează și celelalte, până la finele anului 2027 ele vor fi în totalitatea sa transpuse.
Dacă vorbim despre acquis-ul comunitar, în primul rând eu de fiecare dată spun, și după ce am făcut o analiză la tot ce transpunem noi, și eu particip săptămânal și eu cunosc practic fiecare regulament despre ce este și ce prevede el, eu vreau să vă spun că chiar dacă să presupunem că Republica Moldova nu ar fi dorit să meargă spre Uniunea Europeană, noi oricum ar fi trebuit să adoptăm acquis-ul comunitar, pentru că acquis-ul comunitar este despre oameni și pentru oameni în primul rând. Deci este într-un mod extrem de succint și foarte evoluat pe toate, multidimensional, reguli care prevăd un echilibru foarte bun între agenți economici, între societate și lucrurile astea toate sunt prevăzute într-un mod foarte armonios în actele legislative pe care noi le transpunem astăzi. Adică noi continuăm procesul de transpunere și în paralel deja, evident că vorbim despre procesul de implementare.
Dacă vorbim despre comunități și despre interconectare, evident că noi vorbim despre 1682 de localități care trebuie să fie interconectate între ele. Evident că noi suntem interesați în agenda verde și vorbim despre transportul public în comun care ar trebui să aibă și elemente de electricitate, chiar dacă în orașe avem troleibuze care, în marea sa majoritate, au preluat acel procent strict necesar de a avea transport electric în comun, dar când vorbim de transportul interorașe, intercomunități, național sau regional, evident că noi nu avem astfel de transport. Asta ar fi una dintre prioritățile pe care le avem. Dacă vorbim despre agenți economici, noi trebuie să elaborăm proiecte în procesul de preaderare din fondurile de preaderare, să venim cu fonduri anume pentru a ajuta agenții economici să își poată achiziționa astfel de unități de transport fără ca să fie pusă această presiune financiară foarte mare ulterior pe cetățean. Pentru că noi înțelegem, orice obligațiune din partea statului pentru agenții economici, noi îi obligăm, spre exemplu, să își cumpere 10% sau 15% transport electric, ulterior aceste unități de transport, prețul lor se regăsesc în prețul biletului, adică vin pe umerii cetățeanului. Din acest considerent, noi, ca minister, împreună cu mediul asociativ, cu asociațiile de transportatori, elaborăm programe. Deci în primul rând toți transportatorii sunt alături de noi în procesul de adoptare a legislației. Evident că noi vorbim despre perioadă de tranziții, evident că noi vorbim despre o perioadă de implementare ca să reușim din fondurile de preaderare să ajutăm agenții economici.
O altă componentă extrem de importantă a transportului public în comun, dacă vorbim despre conectivitatea între localități, este pachetul social. Noi cunoaștem, conform legislației europene, și ea este extrem de important de implementat, spre exemplu, dacă pe un traseu într-o localitate, o să dăm o denumire, pe traseul Sipoteni – Chișinău există măcar o persoană cu necesități speciale, cum ar fi o persoană care merge în căruț, noi trebuie să, în mod obligatoriu, compania care acordă astfel de serviciu trebuie să aibă o unitate de transport care vine la ore exacte și poate acea persoană să fie preluată. La etapa actuală noi nu avem astfel de unități de transport și iarăși noi vorbim despre fondul de preaderare, iarăși noi trebuie să lucrăm împreună cu mediul de afaceri ca să le pregătim aceste programe ca ulterior, prin resurse financiare, să îmbunătățim nu numai cadrul legislativ prin adoptare, dar și inclusiv mediul financiar prin resurse financiare pe care le oferim. Adică proiectele și programele care sunt implementate astăzi de Guvernul Republicii Moldova, în mod deosebit de Ministerul Infrastructurii pe segmentul nostru, el este multilateral și el cuprinde atât partea de oameni de afaceri, care vor fi cei care vor implementa alături de agenții, agențiile subordonate ministerului, cât și de cetățeni, 2,5 milioane de cetățeni. Și eu vreau să vă spun că în 2025 în Republica Moldova în totalitate au fost vândute aproximativ 85 de milioane de bilete, adică de 85 de milioane de ori s-a circulat cu transportul public în comun la 2,5 milioane de cetățeni, adică vorbim despre un număr impresionant de cetățeni care folosesc acest transport public în comun.
Așa că, mai ales dacă mai și vorbim despre reforma teritorial-administrativă, următoarea fază, începând cu 2027, și noi deja am început să discutăm și cu administrația publică locală, cu primarii, prioritar pentru noi este interconectarea la toate localitățile între ele: satele mici la satele mari, localitățile capitală de comună cu orașele apropiate și orașele între ele cu capitala. Deci asta ar fi, dacă vorbim pe scurt, despre prioritățile pe care le are ministerul pe segmentul de interconectare a localităților din Republica Moldova pe segmentul transportului public în comun.
Putem să ne referim un pic la raport pe domeniul transportului, interconectivității? Ce avem în raport cu care sunteți mulțumit și la care credeți că, uite, următorul an avem neapărat de avansat și de implementat ce e menționat?
Eu ca ministru evident că nu sunt mulțumit, pentru că eu vreau mult mai mult, dar per total la minister s-a muncit foarte mult. Acele 168 de acte care au fost transpuse, noi numai pe segmentul transportului avem 65 de acte care au fost trimise pentru a fi înțelese, pentru că noi în 2028 vrem să închidem toate capitolele de negociere. Înainte de a fi votat în Parlament sau de a fi trecut printr-o hotărâre de Guvern, noi în mod obligatoriu le trimitem la Uniunea Europeană pentru a fi analizate dacă este sau nu este transpunerea 100%. 68 din aceste acte astăzi sunt la ei pentru a fi analizate. Ele n-au reușit să fie votate. Din acest considerent noi suntem cu galben și nu cu verde, cum ne-am fi dorit în acel raport.
Dar per total eu vreau să vă informez, mult stimată audiență, că Ministerul Infrastructurii în 2026 și-a pus ca obiectiv să finalizeze în totalitate transpunerea pe segmentul aviației. Toată legislația va fi transpusă. Urmează Codul, unicul ce a mai rămas să fie votat, ca în 2027 să avem o foaie de parcurs să intrăm în zona economică unică cu Uniunea Europeană pe segmentul de aviație. Noi în 2026 vrem să finalizăm cu transportul feroviar, transpunerea, ca odată cu reforma căilor ferate, și cunoașteți că la 31 decembrie Ministerul Infrastructurii împreună cu APP-ul va finaliza această reformă, să intrăm și pe segmentul european, pentru că Căile Ferate a Republicii Moldova trebuie să fie interoperabile și interconectate cu cele din Uniunea Europeană și noi trebuie să devenim o parte componentă înainte de aderare la tot ce înseamnă calea ferată europeană. Și, evident, pe segmentul de transport de marfă noi avem ca obiectiv finalizarea în 2026 a transpunerii pe segmentul de transport de marfă, ca din 2027 să avem liberalizarea nu sub formă de excepție, cum avem acuma datorită faptului că suntem împreună cu Ucraina într-o stare de asediu, dar noi vorbim despre stare de liberalizare definitivă în baza regulilor îndeplinite de către Ministerul Infrastructurii și Guvernul Republicii Moldova. Astea ar fi obiectivele noastre foarte clare.
În rest, pe transportul de persoane evident că avem încă foarte mult de lucru, avem de transpus. Este un domeniu foarte sensibil, dar coroborat cu faptul că noi avem reformă teritorial-administrativă, din 32 de raioane vom avea trei regiuni, se va redesena și rețeaua de drumuri din cele 43 000 de kilometri care le are în plan național toată Republica Moldova. Urmează, împreună cu primarii, Ministerul Infrastructurii să facă o analiză a rețelei de drumuri, optimizarea drumurilor, pentru că înțelegem că din punct de vedere al mediului construcția înseamnă, construcția unui kilometru de drum înseamnă, pe lângă faptul că sunt foarte multe resurse financiare, dar este un impact și asupra mediului. Din acest considerent trebuie să facem o analiză a rețelei de drumuri, optimizarea rețelei de drumuri, ca ulterior să avem cât mai puține cheltuieli și cât mai puține includeri a construcției de drumuri în natura noastră. Cât mai multe păduri, cu atât mai multă sănătate, mai multă sănătate, sincer.
[00:13:52] — Lilia Curchi
Mulțumim tare mult. E un foarte bun element punctat. Când o să ajungem la domnul Stratulat, o să putem, și la doamna Iordanca, o să putem să accentuăm cât e de important pădurile și cum să facem investițiile în domeniul mediului și mai durabile și cu mai mare rezultat pentru cetățeni.
Dar acuma vreau să trec cu întrebarea la domnul Junghietu, pentru că avem, puteți să vedeți și pe ecran, la întrebarea unde ar trebui să meargă primii bani ai tranziției verzi, vedeți, eficiența energetică a clădirilor ocupă topul din perspectiva celor prezenți aici, celor care au votat, mai vă îndemn să votați, transportul public fiind la foarte strâns procent. E foarte bine și, domnul Junghietu, noi vom vorbi despre eficiența energetică a clădirilor totuși cu domnul Munteanu, dar la dumneavoastră vreau să vorbim despre noutatea de ieri pe care am putut-o urmări toți la nivel național, și anume punerea sub tensiune a liniei electrice Vulcănești-Chișinău, un proiect pe care cu toții l-am așteptat să fie finalizat, un proiect important pentru securitatea energetică și pentru conectarea Republicii Moldova la sistemul energetic european. Puteți să ne spuneți concret din acest moment ce se schimbă pentru cetățeni, pentru întreprinderi, pentru agenții economici și totodată cum de acum înainte se aranjează lucrurile în capacitatea noastră ca țară să avem energie sigură și totodată să ne bazăm pe această investiție care ne face mai puternici?
[00:15:45] — Junghietu
Bună ziua tuturor. Cred că cel mai important mesaj ca urmare a evenimentului de ieri este, și reieșind din faptul că acesta practic a fost primul proiect de așa anvergură de infrastructură energetică în Republica Moldova construit în 30-40 de ani: ce lecții am învățat din el? Ăsta e cel mai important, pentru că noi mai avem încă minim trei proiecte de făcut și este foarte, foarte important ca toate lecțiile învățate din proiectul Vulcănești-Chișinău, cu întârzieri, cu provocări, cu multe elemente, detalii, cum și ce am învățat din el ca să nu repetăm, sau nu să nu repetăm, să nu se repete aceleași provocări; provocări o să fie oricum, dar anumiți pași să nu se repete în celelalte trei proiecte pe care le planificăm. Cred că asta e cea mai importantă lecție, cel mai important mesaj cu ce am ieșit noi din acest proiect, pentru că inclusiv și mesajul doamnei președinte de ieri a fost: acuma trecem la treabă mai departe, pentru că mai avem încă două linii de construit. Deci este foarte important cum le vom construi pe celelalte două care le avem acuma deja clare, cu finanțări. Da, cred că ăsta e cel mai important aspect.
Al doilea, să nu uităm că infrastructura existentă, liniile de înaltă tensiune au deja o durată de viață lungă, depășită și primele semne de oboseală, pentru că metalul obosește. În terminologia tehnică metalul, materialul obosește și primele, hai să spunem așa, răspuns al metalului a fost chiar pe 31 ianuarie, acel blackout parțial, când datorită ciclurilor de încălzire, răcire, ploi înghețate s-a întâmplat acea rupere de conductor pe linia Vulcănești-MGRES. Deci ăsta e al doilea element important, da? Gradul de învechire, de îmbătrânire a infrastructurii deja existente.
Și trei, cred că și el la fel de important și probabil pe departe cel mai important, odată cu darea în exploatare a liniei Vulcănești-Chișinău, noi eliminăm a doua cea mai complexă vulnerabilitate și dependență de faptul cum a fost configurată infrastructura noastră în perioada sovietică, prin faptul că linia originală trecea pe la MGRES. Asta permitea ca cei de pe malul stâng, așa-zisele autorități, prin intermediul lor Moscova eventual să își impună o voință sau o anumită direcție asupra Chișinăului. Iată că odată cu operaționalizarea și darea în exploatare a acestui proiect, și asta a fost, haideți să spunem așa, faza doi de eliminare a dependențelor și vulnerabilităților. Faza unu a fost darea în exploatare a gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău, prin care avem deja o rută suplimentară și ruta practic care aduce gaz inclusiv pe malul stâng. Ăsta e și paradoxul cel mai mare, că așa de multe reacții negative erau anul trecut de pe malul stâng, că iată li s-a demonstrat: oameni buni, inclusiv infrastructura asta v-a ajutat pe voi să treceți iarna.
Și elementul patru, dacă e să vorbim de Vulcănești-Chișinău, ea contribuie la consolidarea rezilienței și stabilității regionale. Această linie, da, ea este o linie internă în Republica Moldova. Ea vine să ne rezolve nouă niște probleme istorice, dar inclusiv darea ei în exploatare aduce mai multă stabilitate în funcționare regională, pentru că sistemul electroenergetic al Republicii Moldova nu funcționează stand-alone, nu funcționează de unul singur. El funcționează sincronizat și coordonat cu cel românesc și cu cel ucrainean și prin intermediul acestor două sisteme suntem conectați la ENTSO-E, la Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport. Deci cred că acestea sunt cele patru elemente.
[00:20:19] — Lilia Curchi
Când vorbim cetățenilor care se așteaptă că această linie Vulcănești-Chișinău poate va ajuta încorporarea mai multor regenerabile, poate ne va ajuta să fim nu numai sustenabili, dar și să avem prețuri mai competitive, ce le răspundem la aceste întrebări? Ăsta-i un aspect la care aș vrea să vă referiți.
Și doi, în privința raportului și pentru Ministerul Energiei: sunteți mulțumit? Ați vrea să fie și mai bine? Și ce vă propuneți să lucrați în următorul an, 2027? Cum am zis, e pe implementare, așa cum s-a menționat astăzi de la bun început de dimineață.
[00:21:00] — Junghietu
Cred că mesajul cel mai important referitor totuși la linie și la costuri: în Republica Moldova infrastructura electroenergetică este învechită și îmbătrânită. Nu s-au făcut investiții timp de decenii. Gradul de înlocuire, o să vă dau un exemplu. La unul din operatorii de distribuție, n-o să dau numele, dar gradul de înlocuire sau viteza de înlocuire a rețelelor de distribuție de energie electrică sunt între 150 și 200 de km de conductor pe an, în contextul în care operatorul respectiv coordonează, gestionează, operează o rețea de 17.000 de km. Vă imaginați timpul de înlocuire a acestor rețele? E aproximativ 60-70 de ani. Investițiile necesită resurse financiare, da? Adică faptul că Republica Moldova, că Guvernul Republicii Moldova, că fiecare cetățean prin contribuția lor în tariful de transport contribuie la acest proiect Vulcănești-Chișinău, asta este o investiție nu doar pentru prezentul nostru, dar inclusiv pentru viitorul nostru, pentru că acest proiect vine să funcționeze și să servească sistemul electroenergetic național pentru următorii 40-50 de ani. Cred că ăsta-i cel mai important.
Pentru integrarea mai multor regenerabile avem nevoie să lucrăm la capitolul decongestionarea rețelelor de distribuție și asta se va face prin continuarea digitalizării, asta se va face și cu ajutorul comunităților energetice. Un aspect foarte important: a fost votată în lectura a doua Legea comunităților energetice. Asta va permite APL-urilor, asta va permite la nivel local autoritățile cu business, inclusiv cu persoane fizice, să creeze acele comunități pentru producerea, stocarea și consumul de energie electrică. Ăsta-i unul dintre modelele europene care ajută la decongestionarea rețelelor.
Doi, și e un argument, o discuție foarte amplă la nivelul Uniunii Europene privind flexibilitatea în rețelele de distribuție, în rețelele de transport. Interesul în Republica Moldova continuă să fie mare în regenerabile. Dar regenerabilele, știm cu toții, ele creează anumite perturbații în sistem. De aceea investițiile în sisteme de stocare sunt foarte importante. Ce vine să facă acea flexibilitate sau acele avize, faimoasele avize de racordare flexibile? Unui sistem de stocare, unui agent economic i se permite să injecteze energia într-o anumită perioadă de timp. Deci el poate să-și încarce bateriile din sistem într-o anumită perioadă și poate să injecteze într-o altă perioadă. Deci haideți să spunem așa, un pic mai organizat. Nu cine vrea la un moment dat își scoate energie, încarcă bateriile și cine vrea o descarcă. Deci trebuie un pic de ordine pentru că asta poate să ne afecteze pe toți.
Microrețelele sunt alte exemple de a ajuta decongestionarea, dar dezvoltarea rețelelor smart este un aspect important care vine și cu securitate cibernetică împreună. Vedem foarte bine în ultima perioadă, în toată Europa, în toată lumea se întâmplă diferite situații. De aceea și acuma suntem deja în proces de certificare pe partea de ISO, de securitate cibernetică pentru operatorul sistemului de transport și operatorii de distribuție, e o activitate foarte importantă.
Și acuma dacă să răspund la întrebarea referitor la capitolul 15. Când am intrat în sală m-am uitat în spate, am văzut atâtea rafturi și îmi dau seama că, bun, nu știu dacă putem să facem o comparație, dar cred că e o bună comparație: aveți în spate tot clusterul patru. Capitolul 21, capitolul 15, capitolul 27. Deci aveți în spate practic, și asta nu înseamnă doar transpunere de legi, asta înseamnă inclusiv transpunere de regulamente, de legislație secundară. Și după asta vine și implementarea acestor reforme. Deci practic în spatele nostru, așa, hai să spunem în volum de hârtie, cred că îl avem în spate tot clusterul patru.
Dacă suntem mulțumiți, totdeauna este loc de mai bine. Noi suntem și obiectivi și autocritici și ambițioși. Rezultatul raportului indică niște progrese semnificative pe capitolul 15. Suntem practic în primii trei. Asta reflectă eforturile echipelor, dar și cel mai important, și nu trebuie subestimat acest lucru, da? La anumite pachete legislative, la anumite directive este efortul la toate trei ministerele împreună. Pentru că sunt exemple când o anumită directivă sau o lege nu poate să fie pur și simplu transpusă doar de un minister. E necesară colaborarea la toate cele trei ministere: la Ministerul Mediului, Ministerul Infrastructurii și Ministerul Energiei. Cred că ăsta-i cel mai important lucru.
Rezultatele de anul ăsta sunt îmbucurătoare. Noi așteptăm și raportul nostru pe intern pe PNA să aibă un grad de îndeplinire destul de ridicat. Cred că realizarea cea mai importantă de anul ăsta este adoptarea legislației pe produse petroliere, pe stocurile de securitate produse petroliere. Noi acuma avansăm și cu actualizarea sau modificarea Legii energiei electrice, care tot vine să aducă armonizarea cu alte pachete, și am lansat inclusiv consultările publice pentru Legea energiei termice și Legea eficienței energetice. Și cred că astea sunt patru cele mai importante pachete legislative, din care unul deja este transpus, dar acuma mergem la etapa doi: legislația secundară, regulamente. Vorbesc de legislația oil, de produse petroliere, și celelalte trei. Mersi.
[00:27:23] — Lilia Curchi
Mulțumesc foarte mult. O să anunț toți participanții din sală că va trebui să plecați în foarte scurt timp, în 15 minute, dar oricum dacă sunt întrebări o să le răspundeți deja aici prin domnul Munteanu pe domeniul eficienței energetice, dacă sunt. Și dacă ne uităm la, iată, s-a schimbat slide-ul, dar între timp s-au mai adunat opinii. Transportul public, precum vedem, a ajuns în top pentru ca primii bani ai tranziției verzi să meargă spre transportul public și eficiența energetică a clădirilor vine exact așa, la foarte strâns una după alta. Da, da, vă rog, domnul Junghietu.
[00:28:11] — Junghietu
Da, asta de fapt îi și bine, pentru că transportul public electrificat o să contribuie la mediu, dar în același timp o să crească și consumul de energie electrică produsă local și o să ajute producătorii noștri de energie regenerabilă.
[00:28:24] — Vladimir Bolea
Absolut de acord și eu cred că am făcut declarațiile alea cu protecția socială și cred că asta a impresionat cel mai mult și am dat pe locul întâi. Vă mulțumesc frumos.
[00:28:34] — Lilia Curchi
Așa, cu transport public și confortabil, și sigur, și ecologic vrem cu toții să circulăm și mai ales în contextul amalgamării satele mici au nevoie să fie și mai bine conectate între ele și cred că asta o să impulsioneze și amalgamarea, procesul de modernizare a drumurilor noastre și așteptăm lucrul ăsta.
Mergem la mediu în continuare. Ați văzut, domnul Stratulat, cât de mult s-a făcut referință la protecția mediului. Dacă avem transport public în comun și este modern, modernizat, avem un mediu mai curat, aer mai curat; eficiența energetică a clădirilor ne asigură un consum de energie mai mic, respectiv iarăși un mediu mai curat la pachet cu confortul pe care îl obțin cetățenii. Vorbind despre tranziția verde, ce priorități are anume Ministerul Mediului? Cum vedeți dumneavoastră rezultatele din raport și pe ce credeți că ar trebui să ne focusăm în domeniul mediului în următoarea perioadă?
[00:29:46] — Stratulat
Mulțumesc foarte mult, Lilia, în primul rând pentru invitație și posibilitatea să fiu alături de dumneavoastră la acest panel. M-am uitat și eu la întrebarea unde trebuie să ajungă banii din tranziția verde și vreau să spun cu siguranță: lipsește răspunsul corect. Dar răspunsul corect trebuie să fie Fondul Național de Mediu.
[00:30:07] — Lilia Curchi
Așa.
[00:30:08] — Stratulat
Acolo trebuie să ajungă banii din tranziția verde. Cel puțin asta ne dorim noi la minister. Tocmai de aceea în perioada următoare vorbim de o modificare în legislația noastră cu privire la plățile și taxele de mediu. Vom veni cu o nouă lege în acest domeniu care vine, bun, să reformuleze, să reformeze acest domeniu. Avem o lege cu privire la plățile din 1998. E un pic învechită, venim cu un cadru nou tocmai pentru a facilita acumularea de fonduri în Fondul Național de Mediu și ulterior să avem posibilitatea să investim în proiecte de mediu.
Acuma, în infrastructură de mediu, da, aveți perfectă dreptate. Acuma, desigur, toate ministerele și noi nu suntem în urmă, alergăm sau contracronometru transpunem, desigur, acquis-ul comunitar. Este un acquis pentru noi complicat și complex pentru că el presupune investiții foarte serioase în infrastructură. Dacă ne bucurăm de asistența externă și de expertiză oferită de partenerii noștri și dacă la transpunere și la alinierea cadrului legislativ stăm bine, trebuie să accelerăm ritmul implementării acestor legi, hotărâri de Guvern, regulamente, ordine ale ministerului. Anul 2026, vreau să vă spun, pentru Ministerul Mediului este un an al reformelor instituționale, în primul rând: reforma Agenției de Mediu, reforma Inspectoratului pentru Protecția Mediului. Astăzi continuăm pe aceeași linie cu reforma în domeniul forestier, instituție nouă cu privire la ariile naturale protejate. În perioada următoare trebuie să ne concentrăm pe abilitarea acestor instituții cu competențe noi și cu cunoștințe noi pentru a implementa legislația, pentru că foarte mult depinde cum vom avansa în domeniul mediului, nu doar la capitolul 27 vorbim nu doar de transpunerea actelor normative, dar trebuie să demonstrăm că avem capacitatea administrativă să implementăm legislația de mediu.
Un alt spațiu în care Ministerul Mediului se mișcă înainte sunt proiectele de infrastructură, care, desigur, își iau începutul în strategia, de exemplu, de gestionare a deșeurilor, care a fost adoptată în 2013 și abia în 2023 am reușit să încheiem ciclul de finanțare cu Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții pentru a finanța proiectul în primele trei regiuni de management a deșeurilor: o regiune în centrul țării, o regiune în nordul țării și o regiune în sudul țării. Dar asta pentru Ministerul Mediului n-a fost suficient. Din 2023 până în 2026 scopul nostru a fost să extindem acest proiect pe întreaga țară. De la un proiect pilot în regiunea 5 să-l facem un proiect național și vreau să vă spun că acest lucru ne-a reușit. Cu suportul finanțatorilor avansăm anul acesta cu elaborarea studiilor de fezabilitate pentru finanțarea infrastructurii în celelalte trei regiuni de management a deșeurilor. Deci cea mai mare regiune, municipiul Chișinău și raioanele din jurul municipiului Chișinău, regiunea de la nord, municipiul Bălți și raioanele din jurul municipiului Bălți, și ultima regiune, cea din urmă, dar nu ultima, regiunea 2, raioanele de la, zic eu, mai jos de centru. Este foarte important să avansăm cu acest proiect pentru că această infrastructură pune fundația nu doar pentru un serviciu public modern de gestionare a deșeurilor, dar el va sta la baza unor investiții viitoare în economia circulară. Acolo unde deșeurile se colectează separat, acolo unde se colectează separat reciclabilele, există o tendință ca operatorii economici să investească ei în infrastructura de reciclare, pentru că obțin din acest sistem materii prime care le pot folosi în economie. Un exemplu în acest sens va fi și sistemul de depozit pentru ambalaje, care va fi lansat pe parcursul anului 2027. Este un exemplu de o infrastructură de mediu, efectiv infrastructură de mediu, care va fi finanțată integral cu bani privați, cu investiții private ale producătorilor.
Deci avem, desigur, încă planuri mari, vrem să extindem sistemele de gestionare a deșeurilor către deșeurile periculoase. Acolo avem o discuție cu Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare și vreau să vă spun că în luna noiembrie au fost semnate contractele de consultanță pentru elaborarea studiului de fezabilitate și pentru elaborarea raportului de evaluare a impactului de mediu. Săptămâna aceasta avem ședințele de kick-off. Deci după calendarul nostru, în următoarele opt luni vor fi foarte fierbinți pe acest capitol ca să reușim să finalizăm studiul de fezabilitate și să inițiem și acest proiect. Desigur, cărțile de căpătâi, PNA-ul și Planul de creștere, avem foarte multe acțiuni și activități pe care urmează să le implementăm și pe parcursul anului 2026, dar și 2027, fiți cu ochii pe noi. Avem ce vă spune. Mersi.
[00:37:41] — Lilia Curchi
Și acuș mai revenim și cu întrebări de detalizare, dar vreau să trec la domnul Munteanu acum totuși, pentru că să urmăm ceea ce vrea publicul acolo să audă mai mult, după care trecem la doamna Iordanca din perspectiva societății civile, cum stau lucrurile. Eficiența energetică a clădirilor avem în continuare prioritate și este o prioritate la nivel național și totodată o avem și în raportul Comisiei Europene, de asemenea e menționat cât de important este acest domeniu. Cu ce investiții sau, mai bine zis, de ce credeți că avem acest până în continuare, cum se explică această necesitate? Și încă ceva ce vreau să fiți atenți: din cele 23 de persoane care au răspuns, avem zero răspunsuri la sprijin la facturi pentru familiile vulnerabile. Eu vreau să înțeleg cum asta se explică din perspectiva celor care sunt aici. Eu numai asta pot să zic: din perspectiva mea, dacă noi investim în clădiri și le facem eficiente energetic, noi nu mai avem nevoie să ajutăm oamenii la factură, pentru că va fi un trai confortabil cu o factură, respectiv, echivalentă, comodă de achitat într-o casă în care te simți bine, da? Dar aș vrea punctul dumneavoastră de vedere, inclusiv din perspectiva asta a tranziției verzi, cum stăm pe capitolul pe care îl gestionați la Centrul Național pentru Energie Durabilă.
[00:39:15] — Munteanu
Da, mersi foarte mult, Lilia, și mă bucur că cei prezenți chiar au intrat în esența problematicii pe care noi o discutăm și eu am să argumentez totuși de ce optez pentru eficiența energetică a clădirilor. Este vorba de date care îs factuale, da? Atâta timp cât sectorul de clădiri consumă peste jumătate din energie la nivel național și acest consum este ineficient, vă dați seama câte resurse sunt blocate prin consumul ineficient. Și în ziua de azi practic noi discutăm despre problemele legate de costurile mari la energie, lucru care de fapt se întâmplă sau ceea ce se întâmplă acum, practic noi plătim astăzi costul inacțiunilor din trecut. Imaginați-vă dacă ar fi fost reabilitat energetic fondul locativ 15 ani în urmă. Probabil că astăzi n-am fi cheltuit 11 miliarde de lei din bugetul de stat pentru compensații la energie și oamenii, deci și cei care au votat au înțeles sau au prins foarte bine acest lucru. Probabil că am fi cheltuit 7 miliarde sau 8 miliarde. Deci bani foarte mulți care sunt înghețați sau sunt aruncați în vânt din cauza ineficienței clădirilor. Dar investind în eficiența energetică a clădirilor, noi aici venim cu mai multe avantaje, inclusiv pe planul economic: dezvoltarea de afaceri, angajări, locuri noi de muncă, impozite la bugetele locale, modernizarea infrastructurii, schimbarea aspectului localităților, orașelor și așa mai departe. Deci vin cu o mulțime de avantaje. În plus, 1 leu investit în eficiența energetică, practic, are un factor de multiplicare de la 2 până la 4 lei. Deci impactul este unul destul de important. De aceea, pentru noi, atunci când dezvoltăm programele pe care le administrăm la moment, încercăm să vedem care va fi impactul acestora în viitor și anume din perspectiva evitării anumitor erori și, doi, ne gândim la sustenabilitate. Foarte important în contextul aderării la Uniunea Europeană, noi trebuie să atragem atenție în mod deosebit la educația comportamentală, la responsabilitatea noastră, fiindcă Uniunea Europeană are nevoie de membri care să fie puternici, unde există disciplina responsabilității, resursele sunt consumate rațional și nu este vina noastră că consumăm mai multă energie într-o clădire care a fost construită în perioada sovietică, atunci când nu s-a pus problema eficienței resurselor energetice. Însă problema că până, practic, acum 2 ani în urmă nu au existat instrumente, nu au existat mecanisme guvernamentale prin care să susținem, să dăm o alternativă populației, nu să achităm doar compensații la energie, dar să dăm o alternativă în ceea ce privește eficientizarea consumului de energie. Un aspect important în acest context îl reprezintă și durabilitatea investițiilor. Foarte important este să înțelegem că necesarul de investiții, de fapt, în sectorul de clădiri este peste 42 de miliarde de euro. Aceste resurse, cu siguranță, nu și le permite niciun buget al niciunei țări. Este important să atragem resurse private. Rolul nostru ca și autorități, administrații publice centrale este să dezvoltăm mecanisme noi, să le adaptăm, să le ajustăm astfel încât acestea să corespundă necesităților beneficiarilor, să corespundă realităților pieței și în același timp să atragă resurse din sectorul privat, să atragă resurse private, fiindcă acestea trebuie să ia locul resurselor care sunt alocate de la bugetele de stat. Cam aceasta este viziunea noastră și asta urmează să și asta încercăm să realizăm prin programele pe care le implementăm la moment. Foarte important să punem accent pe partea de digitalizare, dar și să asigurăm continuitate în acțiuni, consecvență în acțiuni, fiindcă ce trebuie de făcut se cunoaște, se cunoștea de mult, dar iată acea voință de a începe procesul a venit mai târziu și acuma este momentul când trebuie mai mult ca niciodată să asigurăm continuitate și consecvență în acțiuni pentru a ajunge acolo unde ne dorim, fiindcă, practic, este vorba de construcția unei piețe noi, de educație, de schimb de comportamente care necesită timp.
[00:43:57] — Lilia Curchi
Mulțumesc. Trebuie deja, domnul Junghietu, să plecați, dar doar la final două clipe, alegând între stocare, rețele de distribuție, surse regenerabile dezvoltate, pe ce ar trebui, pe ce credeți că e important, iată, să punem accentul în viitor pe investiții?
[00:44:30] — Junghietu
Pe schelet. Scheletul este infrastructura energetică, infrastructura de încărcare, rețelele. Deci celelalte pot fi construite, pot avansa doar dacă infrastructura, fie ea energetică, fie ea de transport, este sustenabilă și pe ea poți să construiești. Deci, în primul rând, investițiile trebuie să fie în infrastructură, cum am spus. Și deja pe această structură, carcasă, poți să construiești restul. Dacă rețelele tale nu țin, dacă rețelele tale îs congestionate, dacă drumurile tale nu-s bune, dacă sunt gropi, podurile cedează, nici economia nici nu funcționează. Deci ăsta e aspectul cel mai important.
[00:45:17] — Lilia Curchi
Mulțumim mult. Noi vă mulțumim pentru participare la panel și o să trecem la doamna Iordanca.
[00:45:24] — Junghietu
Și eu vă mulțumesc mult și discuții interesante mai departe. Mersi pentru invitație.
[00:45:29] — Lilia Curchi
Mersi. O să trecem la doamna Iordanca, Rodica Iordanca Iordanov. Din perspectiva societății civile, ce condiții ar trebui îndeplinite pentru ca tranziția verde să fie una echitabilă, să ajute cetățenii? Pentru că am văzut și am auzit despre investiții, priorități, angajamente, rezultate în raportul Comisiei, dar totodată când vorbim despre ce ar trebui să fie îndeplinit pentru ca și oamenii să simtă cele mai mari beneficii. Din perspectiva dumneavoastră ca reprezentantă a societății civile, ce condiții trebuie îndeplinite ca tranziția verde să ajungă, rezultatele ei să ajungă la fiecare cetățean?
[00:46:17] — Rodica Iordanca Iordanov
Mersi foarte mult pentru întrebare și, evident, pentru invitație de a participa în această discuție. Studiind raportul care a fost prezentat de către Comisia Europeană, foarte bine ne dăm seama că Republica Moldova are pași realizați destul de rapizi în ceea ce ține de procesul de integrare europeană și, evident, fiecare domeniu are anumite progrese și anumite stagnări, dar toate acestea au și explicații și, respectiv, suntem foarte încrezuți că colegii din structurile de stat, cu susținerea sectorului academic, ONG-ist și cel privat, vor depune în continuare eforturi esențiale pentru ca să reușim ambiția noastră de integrare europeană către anul 2028 să se realizeze. Deci este clar pentru toată lumea că toți suntem în aceeași barcă și corect ar fi ca toți să vâslim în aceeași direcție. Dar se mai întâmplă cazuri când anumite acțiuni sunt făcute în grabă, aș zice eu, sau mai sunt și disonanțe între parteneri din simplul motiv că nu se reușește să se găsească acel numitor comun, fiindcă fiecare încearcă să-și atingă obiectivul trasat. De aceea, pentru ca să evităm aceste neînțelegeri sau aceste, eu n-aș zice conflicte, fiindcă noi în procesul de integrare nu am ajuns la conflicte. Partea foarte bună în istoria pe care putem să o urmărim în comparație și cu alte state, noi suntem în discuții, poate uneori aceste discuții sunt și destul de tensionate, dar este un proces normal. Ce ar fi necesar de făcut ca să avem această integrare europeană și în special pe aspectele de tranziție verde mult mai aproape de cetățean și cu implicarea acestuia? Evident că trebuie să ținem cont de faptul că tot ce înseamnă infrastructură înseamnă că și un impact sau o intervenție în domeniul mediului și cât de bună nu ar fi intenția pe domeniul de proiecte investiționale, ele, aceste proiecte, au și își lasă impactul asupra mediului. De aceea legislația Republicii Moldova, care deja a fost transpusă în baza directivelor Uniunii Europene, prevede niște mecanisme foarte bune, cum ar fi, de exemplu, evaluarea de impact și evaluarea strategică și, mai nou apărut în anul 2027, evaluarea de biodiversitate sau, cum este numit în directivele Uniunii Europene, evaluarea adecvată. Ele sunt necesare de a fi efectuate în primul rând din prisma protecției, tot ce înseamnă natură, biodiversitate, ecosisteme. Pe de altă parte, Uniunea Europeană, dar și Statele Unite, care are la fel aceste mecanisme, gândește la evaluarea impactului din punct de vedere al protecției investitorului, fiindcă prin evaluarea de impact se face o estimare a riscurilor față de natură, dar și față de investiții încă la etapa incipientă. Deci investitorul cunoaște care sumă ar trebui să investească, cât ar dura această investiție și când ar fi posibil să își recapete această investiție ținând cont de acele cheltuieli nu mici pe domeniul ajustării, alinierii la aspectele de mediu. Mai mult ca atât, aceste mecanisme de evaluare ajută și statul prin faptul că statul cunoaște din start dacă ar fi necesar să facă anumite cedări, alinieri sau modificări prin prisma naturii, restabiliri de păduri, restabiliri de pășuni sau crearea de noi infrastructuri pentru migrarea păsărilor și animalelor. De aceea și pentru stat, care are obligații la nivel internațional și la nivel de Uniune Europeană, aceste mecanisme sunt foarte esențiale. Plus, evaluările de impact totdeauna oferă alternative. Partea că alternativele în unele cazuri nu sunt bine documentate este un aspect la care trebuie să atragem atenție, că evaluarea de impact trebuie să fie și calitativă, și aici este nevoie că și autoritățile de stat, suntem foarte încrezuți că acea reformă a Agenției de Mediu va da rezultate mai rapide pe partea de calitate și implicare, dar trebuie să recunoaștem că este nevoie de capacitarea acestor instituții ca să fie și procesele mai clare, și procesele mai rapide și mai calitative.
Din punct de vedere al coeziunii și implicării, evident că este necesar publicul să fie implicat la etapa timpurie. Și din nou mă repet: legislația Republicii Moldova oferă cadru normativ. Rămâne doar ca atât cel care investește, cel care solicită astfel de proiecte investiționale sau mergem în schimbări prin aspectele de tranziție verde, să fie deschiși, să asculte populația. Și mai mult ca atât, acum mai nou, grație legislației și politicii în domeniul schimbărilor climatice, avem termenul de comunități vulnerabile la schimbări climatice. Deci noi nu vorbim de un număr de persoane dintr-o localitate, dar noi vorbim de toată localitatea care trebuie să fie implicată în acest proces. Și implicarea înseamnă nu numai prezentarea unui studiu într-o ședință unde lumea acceptă, înțelege sau nu înțelege, dar trebuie să fie de la etapa timpurie explicat ce înseamnă acest proces nou, această investiție sau această nouă construcție, și atunci cu siguranță vor fi deschiderile mult mai mari, rezultatele vor fi mult mai reușite și, ceea ce este foarte important, nu vor fi stagnările, fiindcă și domnul Bolea, și domnul Stratulat poate să confirme: acolo unde nu există claritate, înțelegere sau deschidere din partea populației, de regulă proiectele durează mai mult decât au fost planificate.
Evident că noi tindem spre aceea ca să zicem că tot ce înseamnă informare, comunicare, implicare trebuie să coste. De aceea se solicită ca în proiectele investiționale tot ce înseamnă aceste etape trebuie să fie bugetate suplimentar. Nu trebuie să facem economie pe partea că cetățeanul trebuie corect informat sau cetățeanul trebuie să se implice. Cred că sunt și mult mai multe aspecte care trebuie luate în considerare, dar lăsăm și pentru spațiu și pentru alte întrebări. Mersi foarte mult.
[00:53:19] — Lilia Curchi
Și mai ales spațiu și pentru întrebări din sală. Mulțumesc mult, doamna Iordanca, și vreau să rog pe ecran dacă putem să proiectăm un QR cod cu a doua întrebare. Așa, am văzut, aici rezultatele le avem: transportul public era investiția, primii bani din tranziția verde, iată așa, și eficiența energetică așa mai departe, energia regenerabilă pe locul trei și în continuare, deci zero participanți au votat pentru că banii din tranziția verde, primii bani ar trebui să meargă pentru facturi, deci s-a optat pentru lucruri care vor da și aduc rezultate. Haideți să vedem că mai avem o întrebare, deci următorul QR cod, și totodată să afișăm și așa. O întrebare la care vă rugăm să răspundeți în format liber: ce măsură verde ați susține-o chiar de la început, chiar dacă aceasta ar costa mai mult? O măsură verde pe care o alegeți, de care credeți că e importantă în Republica Moldova. Și o să vă rugăm să proiectați pe ecran și QR codul pentru întrebări din sală, pentru că o să fie posibilitatea de a începe și a scrie și întrebările. Și vedem că prima măsură verde pe care ar susține-o din cei prezenți aici, primul care au reușit să scrie, este în mod surprinzător energia nucleară. Aici am așa, după care ar fi prevenirea risipei de alimente, asta tot este foarte interesant. Vedem dacă ați vrea să comentați, iată, pe partea la astea două care au apărut aici. Dacă aveți ceva de spus, domnul Stratulat, doamna Iordanca, așa. Da, domnul Munteanu, sigur, domnul Bolea, da, da, da, din ce vedeți acolo.
[00:55:36] — Vladimir Bolea
Eu am să vorbesc despre prevenirea risipei alimentare. Când eram la Ministerul Agriculturii, am lucrat foarte mult la acest proiect de lege, prevenirea risipei alimentare, și el este extrem de important. El ține de cultura consumului în sine. Noi cu toții mergem pe acasă, pe la părinți, pe peste tot și vedem cum se termină orice sărbătoare la moldoveni: 85% din masă rămâne plină cu alimente care ulterior nu se știe ce se întâmplă cu ele. Adică, în marea majoritate a cazurilor sunt aruncate, ceea ce înseamnă o risipă extraordinară și, evident că modul în care noi ne educăm înșine pe noi de a proteja mediul, pentru că noi producem ca ulterior să aruncăm la coșul de gunoi, cumpărăm ca să cumpărăm ulterior și să aruncăm la coșul de gunoi. Eu cred că prin metode de educație, pentru că a apărut asta aici, pentru că de principiu asta ar însemna o educație adăugătoare pentru populație, începând de la copii, de la școală, inclusiv la maturi, pentru a nu face risipă.
[00:56:35] — Lilia Curchi
Mersi pentru comentariu. Domnul Stratulat, așa, ați luat microfonul de la domnul Bolea, dar e ok. Managementul deșeurilor se repetă de trei ori practic, reciclarea a patra, deci
[00:56:46] — Stratulat
Și eu am vrut să vorbesc
[00:56:46] — Lilia Curchi
deșeurile.
[00:56:46] — Stratulat
despre energie nucleară și tu îmi spui iar despre deșeuri.
[00:56:49] — Lilia Curchi
Despre energie nucleară, poftim, comentați, și despre deșeuri după asta, că apare tot ca prioritate de investiție.
[00:56:56] — Stratulat
Energia nucleară vine cu un cost: cantitatea resurselor de apă. Noi am trecut anul ăsta prin două crize pe Nistru. Cred eu, energia nucleară trebuie explorată doar să vedem care este, da, care este opportunity cost, da? Deci noi, eu am făcut și economie și noi economiștii totdeauna învățăm elementul ăsta de opportunity cost: ce am fi făcut dacă mai sunt alternative.
Ceea ce ține de managementul deșeurilor, într-adevăr, o observație foarte bună: închiderea gunoiștilor costă. Faptul că noi din 2015, atunci când au fost elaborate primele studii de fezabilitate, n-am avansat pe implementarea acestor studii, avem un decalaj de aproximativ 10 ani, avem costurile necesare pentru a închide aceste gunoiști, depozite în conformitate cu normele UE. Ele, de exemplu, în Regiunea 4 se ridică la o valoare de aproximativ 30 de milioane de euro. Deci dacă ieri era să ne coste trei-patru milioane de euro, în 10 ani, pentru că n-am avut o, nu s-a investit în infrastructura respectivă, costurile practic s-au înzecit.
Deci pe această infrastructură, într-adevăr, domnul Bolea este mai norocos din punctul de vedere a construcției drumurilor și infrastructurii pe care populația o acceptă și o cere. Și la noi avem aceleași observații: populația cere infrastructură pentru gestionarea deșeurilor, populația cere colectarea separată a deșeurilor, populația cere infrastructură modernă, dar când ajungem în teren să vorbim despre unde amplasăm efectiv infrastructura, avem o reticență și o respingere absolut de la toată populația. Deci efectul „not in my backyard”, deci nu în curte, nu în spatele curții mele, este un efect cu care am lucrat în ultimii trei-patru ani doar la acest aspect. Finanțarea de la partenerii noștri nu vine dacă eu ca minister nu vin și spun unde vom avea stația de transfer, unde vom avea centrul de gestionare a deșeurilor. Și iată discuția asta cu comunitățile, așa cum a menționat și doamna Iordanov, continuă. Deci nu toți sunt fericiți cu această infrastructură și de aceea trebuie să ajungem în casele fiecărui om, să explicăm că infrastructura noastră vine să lichideze o problemă, pentru că noi după ce punem în funcțiune infrastructura, închidem gunoiștile existente.
Doar un exemplu: acuma se discută foarte mult despre Șerpeni, despre Anenii Noi, da? Deci în Anenii Noi noi avem 30 de hectare de gunoiști în aer liber. Ele poluează apa, solul, pentru că sunt gestionate, mai degrabă nu sunt gestionate. Proiectul nostru, chiar dacă pune un element de infrastructură în Anenii Noi, până la urmă rezolvă o problemă. Mersi.
[01:00:29] — Lilia Curchi
Foarte importante aspecte ați menționat și foarte dureros, pentru că neacțiunea ne costă. Ne-a costat neacțiunea cum de la independență încoace tot ne costă și astăzi, dacă nu acționăm, la fel vom suporta costurile mai târziu.
Întrebări din sală, dacă sunt? Așa, sunt, perfect. O să rog, dacă putem să ajungem cu microfonul, dacă nu, să vă apropiați în față, ca să vă oferim un microfon și să ne spuneți, vă rugăm frumos să vă prezentați și să ne spuneți cui adresați întrebarea. Mersi.
Și dacă putem, așa, și acuma este proiectat pe ecran de asemenea QR codul în care puteți să scanați și să adresați întrebarea, dar prioritate în sală vom lua, da.
[01:01:21] — Dumitru Dîrul
Bună ziua! Sunt Dumitru Dîrul, reprezint Asociația Obștească „Banca de Alimente”. Ați pus întrebarea cui voi adresa întrebarea. O să descriu un foarte scurt context, dar din start vă spun că nu știu cui să o înaintez, pentru că domeniul nostru, cel de prevenire a risipei de alimente, este, dacă pot să zic așa, un copil văduvit. De ce? Pentru că, dacă noi în toată activitatea noastră de cinci ani tot am alergat după spații de discuții pe acest subiect, nu prea îl identificăm. Iată astăzi cel legat de climă și tranziție verde parcă s-ar încadra, dar Legea cu privire la prevenirea pierderii și risipei de alimente spune că doar două ministere este responsabil de cu atribuții de acest domeniu: Ministerul Agriculturii și Ministerul Mediului, cu toate că este un subiect care stă la intersecția cel puțin cinci domenii, să zic așa: economic, social, mediu, agricultură și educație, da? Iată cele care ar putea să contribuie la această prevenire a risipei de alimente. Bineînțeles că, dacă vorbim de mediu, ceea ce facem noi, contribuim la prevenirea, contribuim la diminuarea deșeurilor alimentare. De aceea, da, întrebarea este:
Cum aceste două ministere planifică sau vor contribui în următorii încă poate trei ani, da, până o să dăm raportul ODD-urilor, până în 2030, pe componenta prevenirii risipei de alimente și prevenirea sărăciei extreme? Unu.
Și doi: cum, dacă există în închipuirea celor două ministere, poate și altor ministere, exponenții cărora sunt prezenți astăzi în sală, să gândească un mecanism de absorbție a banilor din Fondul Social European Plus? Iată de acolo de unde vor veni banii pe sprijinirea cetățenilor aflați în dificultate. Mulțumesc mult.
[01:03:54] — Lilia Curchi
Mulțumim. Domnul Stratulat, cred că la dumneavoastră și ceilalți,
[01:03:58] — Stratulat
Nu, probabil la Ministerul Agriculturii, dar dacă ei nu sunt în
[01:04:01] — Lilia Curchi
Da,
[01:04:01] — Stratulat
sală.
[01:04:01] — Lilia Curchi
dar nu sunt în sală, dar...
[01:04:03] — Stratulat
OK. Într-adevăr, risipa alimentară și deșeurile alimentare sunt o temă care sunt targetate de modificările noi la Legea 209. Deci astăzi Legea 209 a intrat într-un proces de actualizare. Transpunem în totalitate legislația sau Directiva Uniunii Europene privind deșeurile în legislația noastră și preluăm de acolo foarte multe elemente ce țin de risipa alimentară și deșeuri alimentare. Deci noi, ca țară, vom avea obligația de a reduce deci deșeurile alimentare.
Ce am putea face noi: cu siguranță, în noul program de gestionare a deșeurilor pe care ne propunem să-l elaborăm, programul 2028-2032, vom încerca să includem — nu, nu tot încerca, deci vom include în acest program și un capitol care se va referi la deșeurile alimentare și activități pentru a diminua aceste deșeuri. Deci noi la nivelul nostru suntem obligați să facem politici și operatorii economici vor avea obligația să le implementeze. Deja sunt exemple, din câte știu eu, când se încearcă să facă un program pentru donarea alimentelor. Astfel de programe vor fi susținute. Cum am zis, poate vom include și un element de finanțare în Fondul Național de Mediu, dar mai întâi să găsim soluții să-l suplimentăm cu fonduri adiționale. Mersi.
[01:05:58] — Lilia Curchi
Da, mersi. Domnul Bolea, da.
[01:06:00] — Vladimir Bolea
Eu scurt. Din ce țin minte, una dintre problemele care nu a fost rezolvată la faza când a fost promovată legea în sine despre risipa alimentară este anume cu deducerea cheltuielilor pentru rețelele de magazine. Este așa că la toate aceste ministere care dumneavoastră le-ați spus, inclusiv și Ministerul Educației, foarte corect l-ați numit, trebuie să vorbim și despre Ministerul Finanțelor, care ar trebui să prevadă în Codul fiscal posibilitatea pentru agenții economici care, spre exemplu, dăruiesc mâncarea care urmează a fi, nu știu, într-o lună, în două săptămâni, într-o săptămână să fie alterată, ea trebuie să-i dea posibilitatea agentului economic să-și deducă la cheltuieli și să-și ia TVA-ul în cont. Lucru care astăzi nu este prevăzut, ca pentru agentul economic să nu fie interesant acest gen de activitate. El obligă producătorul prin forme neortodoxe, chiar dacă legea nu-i permite să ramburseze înapoi marfa alterată, prin diferite metode nu foarte ortodoxe, obligă agenții economici să-și ia înapoi marfa și noi nu avem o trasabilitate foarte corectă a mărfurilor. Așa că includeți, vă rog frumos, Ministerul de Finanțe în al șaselea minister și eu cred că, dacă o să începeți discuțiile cu ei, va fi foarte bine. Dar în mod obligatoriu, evident că ștafeta este la Ministerul Agriculturii pe acest segment și problema rămăsese la Ministerul de Finanțe.
[01:07:21] — Lilia Curchi
Da, vă rugăm microfonul, dacă puteți să... Domnul Munteanu vroia să... Am rămas aici. Da, în sală mai este o întrebare.
[01:07:27] — Munteanu
Numai ultima parte a întrebării referitor la accesarea fondurilor europene pentru diminuarea sărăciei: eu sunt preocupat de sărăcia energetică și vreau să vă zic că în programele pe care noi le implementăm avem încorporat cumva elementul ăsta de diminuare a sărăciei energetice în primul rând, astfel încât resursele pe care noi le accesăm sau le oferim, inclusiv pentru populație, pot fi clar delimitate: resurse pentru a diminua sărăcia energetică și resurse care contribuie sub formă de grant pentru eficientizarea consumului de energie. Fie că e vorba de case vulnerabile care sunt finanțate în cadrul programelor noastre sau asociații de proprietari în condominiu, avem, pe baza metodologiei elaborate de fapt de Ministerul Muncii și Protecției Sociale pe domeniul vulnerabilității energetice, putem identifica clar fiecare familie, care este suportul oferit. Acuma suntem practic la etapa de tranziție către conceptul de sărăcie energetică și aici Directiva Europeană pe domeniul eficienței energetice pune accent deosebit pe diminuarea sărăciei energetice și inclusiv pe eficiență energetică.
[01:08:32] — Lilia Curchi
Da, o să vă rog să îi luați microfonul ăsta. Mai este o întrebare din sală. Vă rugăm să vă prezentați scurt, întrebarea scurtă și răspunsurile tot succinte.
[01:08:40] — Silvia Ursul
Bună ziua! Vă mulțumesc foarte mult. Eu mă numesc Silvia Ursul și astăzi sunt în calitate dublă: Friedrich-Ebert-Stiftung și Societatea pentru Protecția Păsărilor și a Naturii, societate civilă 100%.
Dacă îmi permiteți o întrebare despre energia verde, mai ales că panelul de astăzi le îmbină atât de mult aceste subiecte. Și din păcate întrebarea mea urma să fie adresată și Ministerului Energiei, dar dumnealor au plecat, dar poate Ministerul Infrastructurii ar putea să răspundă laolaltă cu Ministerul Mediului, pentru că este o întrebare intersectorială. În contextul raportului recent publicat, unde Republica Moldova este încurajată să continue progresul în domeniul mediului, eu aș vrea să abordez cu ajutorul dumneavoastră subiectul exploatării petroliere de la Văleni, raionul Cahul. Cunoaștem că această exploatare se afla pe teritoriul Rezervației Naturale „Prutul de Jos”, după care a fost — poftim? — după care a fost instalată în coasta rezervației, atât pe teritoriul satului Văleni, cât și pe fostul teritoriu al Rezervației Naturale „Prutul de Jos”. Între timp a apărut Rezervația Biosferei „Prutul de Jos”, a fost desemnat situl Ramsar de importanță mondială „Prutul de Jos”, a fost elaborat — nu elaborat, creat — situl Emerald „Prutul de Jos” și așa mai departe. Deci o zonă cu multiple suprapuneri de protecție de mediu.
În acest context, aș dori să — mă scuzați, am emoții, citesc aicea întrebarea — dacă există... În prezent, întreprinderea de stat Expediția Hidrogeologică este instituția, entitatea care gestionează aceste extracții. Aș vrea să întreb dacă există o evaluare actualizată și transparentă a impactului activităților asupra mediului, în special asupra apelor de suprafață, subterane, biodiversității, ecosistemelor din zonă. Recent, adică în mai 2026, Ministerul Energiei a anunțat că dorește să extindă — dacă greșesc, corectați-mă — să extindă numărul de sonde și teritoriul prospectat, și aicea iarăși am o întrebare: dacă s-a luat în calcul la etapa aceasta un potențial impact de mediu? Ce responsabilități concrete îi revin acestei întreprinderi de stat, Expediția Hidrogeologică, în ceea ce privește refacerea mediului după activitățile de exploatare și explorare? Dacă există un plan de reabilitare ecologică, restaurare și, acolo unde este posibil, renaturarea terenurilor afectate? Vă mulțumesc frumos.
[01:11:13] — Lilia Curchi
Mersi. Noi avem foarte puțin timp pentru a răspunde la această întrebare, dar totuși sper că reușim să auzim un răspuns succint și după asta să continuăm tema, pentru că e foarte importantă.
[01:11:28] — Stratulat
Da, un răspuns scurt la această întrebare nu pot să îl ofer și, desigur, Ministerul Energiei nu era totuși adresantul, pentru că de acest subiect cu evaluarea impactului se ocupă Ministerul Mediului.
Într-adevăr, zăcământul de la Văleni a fost exploatat de un operator economic. În 2024, dacă nu greșesc, el a fost transmis, întrucât contractul de concesionare nu era respectat de concesionar, deci da, și expirat. N-a fost, să zic eu, cel mai strălucit model de gestionare a acestui domeniu și tocmai de aceea noi am preluat acest zăcământ și l-am transmis în gestiune, cum aveți perfectă dreptate, întreprinderii EHGeoM, care are obligația să evalueze, să facă evaluarea rezervelor acestui zăcământ. Totuși, pentru că ei gestionează acest zăcământ, în contextul modificărilor care au avut loc la Codul subsolului și ulterior am aprobat două săptămâni în urmă, prin hotărâre de guvern, un regulament cu privire la garanția financiară, deci operatorii economici care au în gestiune zăcăminte au obligația să țină o garanție financiară, sau în formă de garanție bancară, asigurare sau un cont special, care trebuie ulterior folosite pentru recultivarea sau remedierea situației terenurilor unde se află aceste zăcăminte.
Ce ține de ariile protejate: într-adevăr, acest zăcământ se află într-o arie protejată. S-a dat, din câte eu țin minte, o lege specială care a permis acest lucru. Noi acuma la minister, după cum am menționat mai devreme, lucrăm la instituționalizarea unei agenții care se va ocupa de ariile naturale protejate și suntem în proces de revizuire a acestor arii, pentru că suntem într-o perioadă de tranziție de la siturile Emerald către siturile Natura 2000. Aceste arii vor intra printr-un proces de reevaluare și la acest subiect, inclusiv pe zăcământul din Văleni, vom reveni.
[01:14:29] — Lilia Curchi
Mersi mult, și voia doamna Iordanca să
[01:14:31] — Silvia Ursul
Dar
[01:14:31] — Lilia Curchi
mai
[01:14:31] — Silvia Ursul
impactul
[01:14:31] — Lilia Curchi
completeze.
[01:14:32] — Silvia Ursul
de mediu unde îl găsim?
[01:14:34] — Rodica Iordanca Iordanov
Haideți, am să completez ceea ce a vorbit și domnul secretar de stat. În realitate, în anul 2024 a fost transferată această exploatare de la o companie privată către o întreprindere de stat cu scopul ca să fie efectuată cercetarea geologică pentru a identifica dacă mai avem rezerve de zăcământ, petrol, țiței acolo. Deci ceea ce a zis și domnul Stratulat. La acea etapă, evaluarea impactului nu era necesară, din cauza că trebuia să fie efectuată cercetarea geologică. Ulterior, când va fi cercetarea geologică, trebuie să fie efectuată evaluarea de impact. Deci trebuie să vedem care sunt rezultatele studiului, fiindcă fără studiu nu este posibil de efectuat evaluarea. Mie îmi pare foarte rău că durează atât de mult această cercetare geologică, dar ea și costă. Deci aicea suntem în așteptare.
Pe partea de arii protejate, e o problemă cu barbă, fiindcă în anul 2001 Legea cu privire la ariile protejate a fost modificată special pentru acest scop și s-a permis extragerea de țiței din arii protejate. Exact ceea ce spunea și domnul Stratulat, trebuie să fie efectuată acuma evaluarea ariilor protejate și Republica Moldova trebuie să ia decizii dacă este posibil să schimbăm aceste arii protejate. Problema sau riscul cel mai mare este că noi avem rezervație de biosferă, care ați menționat, și rezervația de biosferă nu are procedură de scoatere a terenurilor din rezervație. Mersi mult.
[01:16:09] — Silvia Ursul
Vă mulțumesc tuturor pentru
[01:16:10] — Lilia Curchi
Mulțumim
[01:16:10] — Silvia Ursul
discuție.
[01:16:11] — Lilia Curchi
foarte mult. Ambele aspecte sunt foarte bune pentru a discuta în detaliu. Vă invit la Asociația Jurnaliștilor de Mediu să organizăm câte un club de discuții.
Dar pentru a încheia acest panel, vreau să adresez o singură întrebare, pentru toți cei prezenți, și trei cuvinte de la fiecare de răspuns: investițiile în tranziția verde ce ne aduc până în 2030 pentru cetățeni în domeniul transportului și conectivității? Beneficiul concret pentru cetățeni pe care ei îl vor vedea urmare a faptului că noi următorii ani vom investi în tranziția verde. Domnul Bolea, domnul Stratulat, cum doriți să începeți? Aceeași întrebare pentru toți. Trei cuvinte-cheie pentru cetățeni.
[01:17:01] — Speaker 1
Probabil, dacă vorbim despre elementele de infrastructură, cuvântul ar fi siguranță, durabilitate și economie. Astea ar fi trei cuvinte-cheie pe segmentul de infrastructură ca și eficiență.
[01:17:18] — Lilia Curchi
Mersi. Domnul Stratulat?
[01:17:19] — Stratulat
Dacă îmi permiteți, eu cred că o să am vreo cinci.
[01:17:22] — Lilia Curchi
Trei.
[01:17:23] — Stratulat
Trei: veniți la plantare pe 14 noiembrie la Pogănești, Hâncești.
[01:17:31] — Lilia Curchi
Plantați în toată Republica Moldova, îngrijiți copacii plantați.
[01:17:34] — Stratulat
Sâmbătă, 14 noiembrie, voi plantați și tot voi vă bucurați de rezultatul muncii dumneavoastră.
[01:17:42] — Lilia Curchi
Mulțumim. Doamna Iordanca?
[01:17:46] — Rodica Iordanca Iordanov
Aș continua gândul domnului Stratulat. Pentru mine, tranziția verde ar însemna, în primul rând, calitatea apei, fiindcă nu putem să asigurăm infrastructura de apă și canalizare dacă nu avem apă calitativă; doi, ar însemna calitatea aerului — noi trebuie să investim în infrastructura agenților economici, în special celor mari, pentru ca să asigurăm calitatea aerului — și sănătatea omului. Mersi mult.
[01:18:12] — Lilia Curchi
Mersi. Domnul Munteanu?
[01:18:14] — Munteanu
Da, încredere, în primul rând. Cu părere de rău, încă populația nu are suficientă încredere în programele guvernamentale și aici trebuie să lucrăm. Și programe la scară mare care să răspundă la provocările cu care se confruntă populația.
[01:18:29] — Lilia Curchi
Domnul Bolea.
[01:18:32] — Vladimir Bolea
Și să știți că totul este legat în natură, mai ales pe segmentul Ministerului Infrastructurii. Noi folosim apa și sistemele de canalizare, evident, în beneficiul oamenilor. Și aici au fost foarte multe întrebări legate de mediu și eu cred că reciclarea, reutilizarea. Noi trebuie să ne învățăm în Republica Moldova să reciclăm. Uitați-vă, avem Spania, avem Israel, țări cu potențial pe segmentul apei potabile unul extrem de redus, și aceste lucruri i-au făcut să fie atât de economi, unu la mână, cu apa, și al doilea, să reutilizeze apa deja uzată într-un mod atât de fericit, în proporție, Israelul cred că aproape 80%. Spaniolii au depășit 50% din apele uzate care sunt refolosite în proces. Eu cred că obiectivul de bază pe care noi trebuie să îl avem, Ministerul Infrastructurii, pentru că aducem apa în casă la oameni, împreună cu Ministerul Mediului și cu Ministerul Agriculturii — noi doi pe calitate, Ministerul Agriculturii și Infrastructurii ca și utilizatori ai apei, dar Ministerul Mediului ca și protectorul apelor. Noi toți în trei trebuie să lucrăm anume la domeniul de protecție și de protejare a mediului, naturii noastre și a resurselor naturale, care ne-au demonstrat într-o singură secundă că sunt atât de ușor se finalizează și cât îi de complicat să faci față atunci unor intemperii naturale când pur și simplu apa dispare. Ea pur și simplu într-o secundă dispare și atunci noi trebuie să înțelegem cât de scump este ceea ce ni se pare că o avem sub orice formă, când vrem și cum vrem, și nu este așa. Așa că eu cred că reciclarea ar fi cuvântul care ne-ar întruchipa
[01:20:07] — Lilia Curchi
Care beneficiază
[01:20:08] — Vladimir Bolea
toate trei.
[01:20:08] — Lilia Curchi
așa.
[01:20:09] — Vladimir Bolea
Toate trei în cazul nostru.
[01:20:11] — Lilia Curchi
Mersi foarte mult. Și eu aș mai adăuga ceva de la toate acestea în încheiere. Eu mi-aș dori foarte mult ca aceste investiții care vin în tranziția verde să fie tehnologii avansate, tehnologii noi, adaptate la schimbările climatice, și atunci când vorbim de drumuri, și atunci când vorbim de eficientizarea energetică a clădirilor, și de investiții în domeniul gestionării deșeurilor, de exemplu. Toate acestea să vină cu cele mai noi tehnologii disponibile implementate aici, în Republica Moldova, pentru că noi acum nu avem dreptul să greșim.
[01:20:46] — Stratulat
14 noiembrie.
[01:20:48] — Lilia Curchi
Și la 14 noiembrie nu uitați, da, toți la plantare, și după asta toți îngrijim ce am plantat.
[01:20:54] — Vladimir Bolea
Ministerul Infrastructurii a comandat deja autobuzul.
[01:20:58] — Lilia Curchi
Mulțumim foarte mult pentru participare la panel și pentru întrebări. Și conferința anuală continuă cu următoarele paneluri conform agendei. Vă mulțumim. La revedere.
[01:21:20] — Vladimir Bolea
Autobuzele-s electrice? Nu.
[01:21:25] — Speaker 2
Domnul Munteanu, nu vă duceți nicăieri.
[01:21:38] — Speaker 3
Da.
[01:21:39] — Speaker 4
Domnul Bolea.