[00:00:00] — Mihai Mogâldea
venit la ultima sesiune din această sală pentru ziua de astăzi, o sesiune dedicată clusterului cinci, resurse naturale, agricultură și coeziune. Este plăcerea și onoarea mea să moderez această sesiune. Din păcate, domnul Anatol Golea, care era inițial moderatorul acestei sesiuni, nu va putea să ne onoreze cu prezența. Eu mă numesc Mihai Mogâldea, sunt director adjunct al IPRE, Institutul pentru Politici și Reforme Europene. Noi suntem coorganizatori ai acestui eveniment și ne interesează evident să găsim prin aceste discuții cele mai utile recomandări, cele mai utile propuneri care pot fi transpuse în realitate în perioada imediat următoare pentru a avansa procesul de negocieri de aderare la Uniunea Europeană. Pe dimensiunea agriculturii, cred că discuțiile în spațiul public sunt mai puține în comparație cu discuțiile legate de zona de justiție, zona anticorupție, chiar și reforma administrației publice, care cumva a stat în atenția publicului larg pe parcursul acestui an, dar este un domeniu foarte și foarte important pentru procesul de aderare și cu siguranță avem multe lucruri de discutat astăzi.
Vreau să încep prin a prezenta vorbitorii noștri și mai apoi vom începe cu intervențiile inițiale. Îl avem alături de noi pe domnul Eugen Osmochescu, ministrul agriculturii și dezvoltării regionale, de asemenea, pe domnul Alexandru Manciu, director general interimar al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și doamna Angela Lupu, director operațional Sandriliona. Vă mulțumesc tare mult pentru prezență și pentru disponibilitatea de a avea acest dialog.
Aș începe cu domnul ministru cu o întrebare care să ne ofere un pic de context și înțelegerea nivelului nostru de pregătire actual pe dimensiunea clusterului cinci și în special a capitolelor care țin propriu-zis de agricultură. Când vorbim despre agricultură, auzim de multe ori că pe dimensiunea mediului, pe dimensiunea agriculturii sunt sute de legi care trebuie votate, acte normative care trebuie armonizate. Este un volum foarte mare de lucru și într-adevăr o presiune mare asupra unui minister totuși care are resurse limitate în acest sens. În același timp se discută despre acest domeniu și în contextul în care oportunitățile care vin odată cu accederea în piața internă a Uniunii Europene și în mod special pentru agricultori sunt destul de multe și sunt palpabile, aș zice eu. E destul de clar că fermierii noștri, agricultorii noștri vor putea beneficia de mai multe resurse și de aceea vreau să vă întreb cum stăm astăzi când vine vorba de dimensiunea de armonizare a legislației și atingerea acelui nivel și acelor standarde necesare pentru a finaliza procesul de negocieri cu Uniunea Europeană. Asta este o dimensiune și a doua dimensiune ține de necesitățile curente pe care le aveți în perspectiva anului 2027 pentru că, așa cum spuneam, vorbim de un volum destul de mare de acte legislative și probabil și multe acțiuni de ordin tehnic, pentru că nu e vorba doar despre legi, este vorba și despre capacitare, este vorba și despre asistență tehnică în acest proces. Cum vă propuneți să reușiți în perspectiva anului viitor să vă acomodați la aceste așteptări foarte și foarte mari legate de închiderea provizorie a capitolelor de negociere și dacă sunteți pregătiți pentru acest efort?
[00:04:46] — Eugen Osmochescu
Bună seara. Mersi mult pentru invitație. Răspunsul cred că tot va fi unul multidimensional. Aveți perfectă dreptate, puțin se vorbește despre agricultură și industrie alimentară în contextul aderării la Uniunea Europeană, poate din simplul motiv că nu se cunoaște foarte mult. Dar aveți dreptate când spuneați despre volum. Trei capitole care le avem noi în gestiune, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, capitolul 11, 12, 13 din clusterul cinci, constituie circa o treime, o treime din întregul acquis comunitar. Deci să ne închipuim volumul de lucru care trebuie să fie depus de către ministerul nostru împreună cu toate agențiile implicate. Nu vorbesc acum doar de aparatul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. Bine, astea fiind spuse, este o dimensiune.
O a doua dimensiune a răspunsului ar fi că lucrul titanic este depus nu numai de către autoritățile publice centrale, dar și de către industrie, pentru că în procesul de aderare la Uniunea Europeană, implementarea politicilor politicii, pardon, tautologia mea, politicii agrare comune a Uniunii Europene este una, dar noi trebuie să pregătim sectorul agrar pentru convergență cu economia în general și agricultura per se a Uniunii Europene. Acum din trei capitole care le avem, capitolul 13 este cel mai simplu pentru că ține de pescuit, acvacultură. Noi nefiind un stat riveran unei mări sau unui ocean, nu avem bătaie de cap de a negocia din perspectiva cotelor de pescuit, acces și așa mai departe și așa mai departe. Deci noi astăzi dimineață tot am văzut că ni s-au prezentat reușitele din raportul de extindere 2026, că suntem cu o culoare verde în capitolul 13, circa 90 de procente din toate angajamentele care le avem au fost deja implementate. Ne rămâne capitolul 11, Agricultura, capitolul 12, Siguranța alimentelor, care vin cu un lucru titanic în 2027. Pardon, foaia de parcurs stabilește a doua jumătate a anului '27 pentru închiderea provizorie a capitolelor de negociere. Noi reieșim din termenii care au fost stabiliți în raport. Mai mult ca atât, acum recent două săptămâni am avut o misiune de evaluare DG SANTE, deci este de fapt componenta Comisiei Europene care răspunde în special de siguranța alimentelor, și în discuțiile care le-am avut noi în cadrul grupurilor noastre formale, neformale, nouă ni s-a spus că DG SANTE ar fi gata să închidă provizoriu capitolul de negociere 12 în cazul nostru chiar vara în 2027. Noi pe de o parte ne-am bucurat foarte mult, pentru că este un kudos pentru lucrul care a fost efectuat de către Republica Moldova și de către sectorul privat, dar pe de altă parte puțin ne-am încordat, pentru că unele acțiuni sunt stabilite pentru '27 în întreg anul 2027. Deci noi ne ținem de promisiunile noastre, nu avem deraieri din perspectiva timpului.
Acum cel mai important este, și asta trebuie să înțeleagă în special telespectatorii noștri, dar și cei care ne critică foarte mult că noi doar implementăm foarte multe din acțiuni doar pentru a bifa căsuțele planurilor care ni le-am asumat. Nu este adevărat. Unul dintre cele mai complicate lucruri care trebuie să-l facem în '26-'27 împreună cu ANSA, pentru că e vorba despre siguranța alimentelor, e vorba despre trei closing benchmarks care noi ne propunem să le facem în '26-'27. Vom vorbi cred că mai mult despre tehnicalități. Dar o altă dimensiune de care voiam să spun eu răspunzând întrebării dumneavoastră: '27 va fi un an crucial la fel pentru a acredita AIPA, agenția noastră de plăți. Și aici trebuie să înțelegem foarte bine că în 2028 Uniunea Europeană va intra într-un nou ciclu bugetar. Propunerea bugetului pentru noul ciclu care începe în 2028 este de circa două trilioane de euro. Buget care poate fi redus, pentru că unele state deja s-au expus din perspectiva reducerii bugetului. În cadrul bugetar care începe în 2028 este o componentă numită Europa globală, de unde vor beneficia și statele candidate. În această Europă globală acest component include și agricultura și ajutorul care trebuie să vină inclusiv în stat candidat pentru domeniul agrar. Ce este nou în acest ciclu bugetar începând cu 2028? Că componenta de ajutor, de asistență pentru diferite industrii este una comună cu anumite plafonări pentru industrii, inclusiv agricultura, și în caz că dacă se valorifică toată suma, așa este propus cel puțin, pardon, se valorifică toată suma care este destinată domeniului agrar, putem beneficia din sume din alte domenii. Bine, asta să vedem. Deci este o necunoscută pentru moment, vom vedea cum se va adopta bugetul Uniunii Europene. Dar vorbim de AIPA. Spuneam și anterior, trebuie să înțelegem că odată cu 2028 noi vom putea beneficia de fonduri de preaderare inclusiv pentru subvenționarea agriculturii. Noi dacă ne închipuim cum avansăm noi ca stat în integrarea noastră europeană și procesul de aderare la Uniunea Europeană, politic noi suntem cu mult mai avansați decât economic pe de altă parte, pentru că noi nu am avut luxul timpului care l-au avut statele, de exemplu, din Balcanii de Vest. Motiv pentru care până în prezent noi nu am putut beneficia de fonduri de preaderare. Nu am fost incluși în ciclul bugetar existent, care se încheie în 2027. Începând cu '28 putem s-o facem. Dar iarăși, pentru a beneficia de fonduri de preaderare noi trebuie să acredităm AIPA, care este agenția noastră de plăți, care va putea beneficia de o pârghie informațională. Sunt mai multe, de fapt, sisteme informaționale, dar putem vorbi mai târziu, pentru fondurile de preaderare. Dar aici mai există încă o componentă. Noi trebuie să pregătim AIPA deja pentru momentul de stat membru al Uniunii Europene. Și foarte multe din sistemele informaționale care le avem noi trebuie să fie pregătite nu numai în '27, dar trebuie să fie pregătite pentru momentul când suntem stat cu drepturi depline al Uniunii Europene. Și aici vorbim de IACS, de exemplu, Registrul Fermierilor, sistemul de identificare a parcelelor și așa mai departe. Deci sunt mai multe componente și noi lucrăm împreună, trebuie să lucrăm în continuare și cu sectorul privat și cu sectorul asociativ, pentru că mai există și o altă componentă unde responsabilitatea este a statului, când noi ca un efect de cascadă din partea statului prin centrele noastre, CCAR-urile noastre, nu contează cum le numim noi, camere agricole, camere de comerț și industrie, centre, noi trebuie să venim cu o asistență pentru sectorul privat în transferul de cunoștințe. Aici mă opresc, pentru că sunt destul de multe de a vorbi, dar cred că am răspuns întrebării dumneavoastră.
[00:12:35] — Mihai Mogâldea
Da.
[00:12:36] — Eugen Osmochescu
Pe scurt, suntem optimiști, suntem pozitivi, nu avem deraieri din perspectiva timpului, capitolul 13 este cel mai avansat, 11 și 12 împreună cu ANSA și AIPA și sectorul privat îl facem foarte frumos. Avem anumite domenii care, pardon, deja că să termin gândul, care sunt cele mai problematice în Republica Moldova, de exemplu, laptele în vrac. La fel trebuie să dăm în exploatare și ne propunem până la sfârșitul anului unitatea de procesare a subproduselor de origine animalieră, care este o bijuterie în Europa de Sud-Est, în comparație cu orice alt stat, chiar membru al Uniunii Europene, nu au o asemenea unitate de procesare cum avem noi până la intrarea în Criuleni.
[00:13:25] — Mihai Mogâldea
Mulțumesc, domnule ministru, pentru această introducere. Sper că o să reușim să intrăm pe mai multe sau să detaliem un pic la partea de întrebări-răspunsuri. Sunt multe aspecte interesante care, consider eu, ar putea să suscite interes din partea celor care sunt prezenți în sală, dar și care ne urmăresc online. Până atunci vreau să îl întreb pe domnul Alexandru Manciu pe zona de competența ANSA, în special pe zona fitosanitară, acolo unde există clar niște standarde pe care trebuie să le îndeplinim și nu doar pentru sau odată cu aderarea la Uniunea Europeană, dar standarde care au reieșit inclusiv din aplicarea acordului de liber schimb cu Uniunea Europeană deja de mai mulți ani și totodată în procesul de cooperare cu Uniunea Europeană atunci când au ajuns primele exporturi de origine animalieră pe piața Uniunii Europene, ANSA a trecut la rândul său printr-un proces de adaptare, transformare și probabil din proprie experiență cunoașteți și ne puteți spune care sunt aceste transformări și aceste standarde practic care au trebuit îndeplinite, la ce mai avem de lucru în perioada următoare pentru a crește volumele de exporturi de origine animalieră, pentru că sunt în continuare produse de origine animalieră care încă nu pot ajunge, nu pot fi exportate pe piața Uniunii Europene. La ce mai avem de lucrat în acest sens și care este calendarul pentru instituția dumneavoastră, pornind iată inclusiv de la cele menționate de domnul Osmochescu pe dimensiunea îndeplinirii acestor criterii finale pentru anul 2027 pe cele trei capitole. Vă rog.
[00:15:41] — Alexandru Manciu
Deci într-adevăr din portofoliul capitolului 12 domeniul de siguranță a alimentelor este cel mai vast, dar și cel mai complex pentru că însăși este partea de implementare la tot acel volum despre care a spus domnul ministru, iar Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor permanent a încercat să-și facă temele pentru acasă și drept rezultate avem anumite produse de origine animală care au obținut dreptul de a fi plasate pe piața Uniunii Europene. Într-adevăr nu este atât de simplu, s-a depus foarte mult efort pentru a fi obținute aceste drepturi și drept consecință avem operatori care pot exporta pe piața europeană atât produse lactate cum ar fi înghețata și alte produse, dar și acele produse de origine animală cum ar fi carnea proaspătă de pasăre, ouăle categoria A. Și aici portofoliul include inclusiv elemente începând cu animalele întreținute în fermă, vorbim de condiții de bunăstare, condiții de biosecuritate, capacitatea de control și localizare a bolilor animalelor, acel lanț de trasabilitate a produselor alimentare de la fermă până la procesator, dar și capacitatea procesatorului de a asigura prelucrarea acestor produse prin acel sistem integrat HACCP, iar în consecință autoritatea să poată confirma și garanta că aceste produse corespund rigorilor Uniunii Europene. Nu este atât de simplu, urmează să depunem și mai mult efort, sperăm ca lista operatorilor cu drept de export pe piața europeană să devină mai vastă, mai largă, iar în perioada următoare să avem și alte domenii sau alte tipuri de produse care la fel obțin dreptul de a fi plasate pe piața unică europeană. Și aici pot menționa unul din portofoliile la care acum lucrăm, deci vorbim de însăși carnea procesată de porc, avem deja primele activități făcute pe această dimensiune, avem primele evaluări a Comisiei DG SANTE, da, recunoaștem, avem anumite recomandări la care lucrăm, dar sperăm că împreună cu ramura de profil vom reuși și aici să avem rezultate.
Însăși ca provocări evident că sunt destul de multe, vorbim de un domeniu unde provocările apar de acolo de unde și te aștepți mai puțin, mai ales prin prisma riscurilor epidemiologice care sunt regional, inclusiv acele aspecte de bunăstare unde încă trebuie să lucrăm cu operatorii pentru a ne alinia, dar și acea perioadă următoare care survine și când împreună cu operatorii, cot la cot colegii din cadrul agenției, va trebui să trecem prin acel exercițiu de evaluare a tuturor unităților din domeniu, de a face acea clasificare corespunzătoare și să explicăm clar operatorilor ce mai au de îmbunătățit, astfel încât ei să fie eligibili de a avea acces la piața mare a Uniunii Europene.
[00:19:00] — Mihai Mogâldea
Mulțumesc mult. Acum o să-mi îndrept atenția către doamna Lupu, pentru că domnul Manciu a vorbit despre acest proces de adaptare pentru antreprenorii noștri care trebuie să se conformeze la aceste standarde pentru a avea acces pe piața europeană. Vreau să vă întreb din experiența dumneavoastră, pentru că Sandriliona este o companie care exportă pe piața Uniunii Europene deja din 2023, aveți trei ani, aveți un pic de experiență pe care o consider extrem de importantă pentru ceilalți producători. Ce a presupus acest proces de transformare, de adaptare pentru a respecta aceste standarde și în ce măsură asta a impactat asupra calității produselor nu doar exportate către piața Uniunii Europene, dar și pentru produsele care sunt comercializate aici pe piața internă. Pentru că ăsta cred că este un efect indirect, da, al conformării cu aceste standarde europene, despre care poate ar trebui să discutăm mai des pentru publicul local, care la rândul său va resimți și deja resimte pe mai multe dimensiuni faptul că producătorii noștri îmbunătățesc standardele nu doar pentru export, dar și pentru piața internă, pentru produsele comercializate aici. Vă rog.
[00:20:31] — Angela Lupu
Mulțumesc pentru invitație, pentru a împărtăși experiența pe care am avut-o pentru a obține accesul la piața Uniunii Europene. Aș zice și da, și nu a avut impact asupra calității produsului, deoarece Sandriliona face export din 2005 în alte țări și atunci fiecare țară își are cerințele sale și noi, de fiecare dată, ca companie, am încercat să aplicăm în cadrul activității cele mai stricte cerințe ale altor piețe pe care noi am fost deja până atunci.
La momentul când am depus prima cerere în 2016, cumva am avut mai multe bariere și uși închise pe teritoriul Republicii Moldova decât extern. Deci noi cumva la început am avut mai multă luptă cu autoritățile decât cu ceea ce ar însemna o piață, acces pe o piață externă. Însă datorită mai multor demersuri și datorită deschiderii autorităților pentru comunicare, ne-am pornit de fapt în această, să zicem, luptă ca un pionier, o întreprindere pilon în care să putem să vedem care ar fi criteriile pe care putem să le implementăm toți. Deci aș vrea să menționez aici că de fapt este o activitate comună împreună cu autoritățile și mă bucur foarte mult că am pe stânga Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și pe dreapta Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, pentru că ei sunt cei doi parteneri care au fost alături de noi toată perioada de șase ani în care am încercat să învățăm împreună ce înseamnă standarde europene, care sunt cerințele de rigoare sau cerințele siguranței alimentare a Uniunii Europene și, respectiv, am învățat împreună.
Și dacă mă întorc la calitatea produsului, aici probabil noi am fost cumva forțați să schimbăm rețeta produselor datorită faptului că pentru moment încă nu avem acreditat sau nu avem atestat tot lanțul alimentar sau de siguranță a alimentului pe partea de lapte crud, cum a menționat și domnul ministru. Respectiv, noi ca operator suntem forțați să importăm produse ca lapte, unt din Uniunea Europeană. Sperăm ca acest subiect să îl rezolvăm cât de urgent posibil, pentru ca să avem posibilitatea să creștem împreună. Pentru că ne organizăm sau ne creștem ca companie atunci când ne ajutăm unul pe altul și este important ca produsele produse în Republica Moldova să fie pe ingrediente și materie primă din Republica Moldova.
[00:24:16] — Mihai Mogâldea
Mulțumesc. Acum o să invit pe participanții noștri din sală să acceseze acel QR cod pe care îl găsiți în dreapta. Este un QR cod care o să vă permită să puneți întrebări către vorbitorii noștri și în măsura disponibilității o să le preluăm. În același timp vă invit să adresați întrebări, să ridicați mâna, să interveniți în discuție atunci când doriți. Avem aici o întrebare, două, trei. Haideți să luăm trei întrebări, le oferim posibilitatea vorbitorilor noștri să răspundă, după care mai luăm încă o rundă de trei întrebări, dacă este în regulă.
[00:25:00] — Gorincioi
Eu pot să-i ofer, dacă este vreo doamnă, să dea întrebările, da? Merge, da?
Eu am vrut domnului ministru să-i adresez o întrebare, care am adresat-o încă aproape un an în urmă, când am început a elabora PSPA-ul. Eu am ridicat întrebarea: bine, acum nu avem bani, dar că am prevăzut în PSPA-ul ăsta niște fărâmituri de investiții, nu investiții. Chiar dacă o să vină bani, noi nu putem să accesăm, că e pus pe trei ani de zile, pe patru, cât avem noi, patru ani ne-au mai rămas, deci 7 milioane în total și, Doamne ferește, să fie dintre aceeași, același fondator la două companii, nu știu ce, gata, nu se primește nimic. Noi știm că un echipament bun pentru sortat cireșele e 1,5 milioane de euro. Ce facem noi? Dar noi taman acuma trebuie să cumpărăm, că noi am cumpărat în 2013-2014, am cumpărat cele mai ieftine echipamente pentru sortat merele și ne-au salvat atunci, dar acum ele sunt așa, cum am fi prin clasa a treia, pentru că ele sortează doar după mărime și atât. Nouă ne trebuie să sorteze și după calitate, culoare, fermitate și așa mai departe. Ele sunt scumpe, nu sunt 180.000-100.000 care le-am cumpărat noi. Eu zic ca exemplu numai. Un echipament de sortat prunele, care sunt două deocamdată în Republica Moldova, costă 1,5 milioane. Dar noi, știți că ne-am dus cu 50.000-60.000 de tone în Europa. Ei ne mai avansau așa, cum au avansat-o și pe doamna Angela: mai înțelegem noi, cumpărați de nu știu unde și faceți, dar o să ceară să fim conformi așa cum se cade, să sortăm și dacă vrem să primim bani fix la nivelul acela care îl primesc colegii noștri din Uniunea Europeană. Asta e prima întrebare. Adică cred că trebuie să examinăm, că în grabă l-au făcut PSPA-ul ăsta, nu că în grabă, că vreo doi ani l-au făcut, dar l-au făcut nu chiar bine, pentru că trebuia să ne mai asculte și pe noi, că mai pricepem și noi ceva. Eu am în vedere asociațiile care se întâlnesc zi de zi cu întrebările astea.
A doua întrebare, la domnul Manciu. Deci acum noi exportăm în Uniunea Europeană și ei nu mai exportă, nu ducem la piață să vândă prunele, cireșele și așa mai departe, le ducem la niște retailuri care sunt asociate în Uniunea Europeană. Ele cer o altfel de analiză la producția noastră. Noi suntem acuma nevoiți, iată începem a exporta strugurii. Dacă vrem să ducem în Uniunea Europeană, noi trimitem mostrele la București, Bucureștiul le trimite la Sofia, adică nu la Sofia, dar la undeva la Plovdiv, în Bulgaria am în vedere, că numai acolo e acreditat un laborator care îl acceptă cei din Uniunea Europeană care fac comerț civilizat. Deci noi trebuie să facem tot posibilul, pentru că eu cred că Uniunea Europeană, când aude că noi vrem să ne conformăm cerințelor lor, au și bani pentru asta, pentru că ei vor să și... Deci pe noi n-o să ne sperie, că noi suntem deja speriați de prin 2014, n-o să ne sperie că sunt niște cerințe, că iaca ce o să faceți că acordul acela care l-a făcut Europa cu țările din America și așa mai departe, n-o să ne sperie, pentru că noi zi de zi lucrăm cu producătorii și îi îndemnăm să ne învățăm a crește producție conformă. Asta se începe din ziua când sădim livezile. De aceea cred că trebuie să luăm măsuri cât mai urgente, pentru că eu vă spun, iată acuma, dacă vrem să trimitem, nu-i normal, nu? Punem în autobuz, într-o marșrutcă, cum îi zicem noi, se duce la București, Bucureștiul trimite la Bulgaria și primești peste vreo trei-patru zile, primești rezultatele. Trebuie să avem laboratorul ăsta, că noi avem producție bună, multă, și producătorii noștri, exportatorii să se învețe că trebuie de nu luat de la piață câte un kilogram și dus acolo de făcut. Noi asta știți că de multe ori am făcut împreună cu ANSA, că chiar așa cum am lucrat noi ultimii ani cu ANSA, noi nu putem să avem pretenții, pentru că cer și noi trebuie să ne conformăm. Mulțumesc.
[00:30:05] — Eugen Osmochescu
Mersi, domn ministru. Complet de acord vizavi de PSPA. Noi chiar împreună cu echipa am avut două-trei săptămâni în urmă o primă discuție să revizuim PSPA-ul la maximumul posibil ca să-l facem unul cum se cade.
[00:30:19] — Gorincioi
Acum nu avem bani, dar când o să avem, noi o să îi putem lua.
[00:30:22] — Eugen Osmochescu
Exact. Noi în anul viitor vom avea bani. Dar cel puțin PSPA-ul, conceptul PSPA-ului o să fie puțin diferit decât cum este acum, nu din filozofia abordării sprijinului care este acordat financiar, dar domeniilor, pentru că noi trebuie să facem de fapt o analiză: unde este competitivitate, unde este potențial de creștere. De exemplu domeniul laptelui, cu certitudine, horticultură noi suntem competitivi. Dar sunt de acord complet cu dumneavoastră.
Acum o chestie care voiam s-o spun, pentru că mi-am adus aminte de unele discuții care le-am avut și anterior cu mai multe asociații vizavi de PSPA și accesarea fondurilor de preaderare. Ce voiam eu să spun este că în discuțiile care le avem noi cu Uniunea Europeană, știți că există termeni de tranziție, perioade de tranziție. Pentru capitolul 11, 12 nu putem acum spune care sunt anii care i-am invocat noi în discuțiile cu cei din Bruxelles, n-ar fi corect pentru că nu am deschis formal capitolul, clusterul nostru cinci. Dar posibilitatea de un top up a subvențiilor, a fondurilor care vin din partea Uniunii Europene cu fondurile din bugetul Republicii Moldova este pe masa de discuții. Deci noi, pentru că în cadrul Uniunii Europene, conform acquis-ului comunitar, există o regulă cum poți tu subvenționa sectorul agricol până la o anumită metodă, așa? Deci până la o anumită, pardon, plafonare. Noi dorim, pentru beneficiul sectorului agroalimentar al Republicii Moldova, pentru convergență mai rapidă a sectorului cu sectorul din Uniunea Europeană, să ni se permită pe o perioadă anumită de timp – normal că vor fi făcute publice aceste perioade tranzitorii – să subvenționăm supra sectorul nostru agricol. Deci fonduri vor exista începând cu 2028 în special.
Calitatea, noi în general, infrastructura națională a calității este nu numai bătaia noastră de cap în cadrul ministerului și ANSA, dar și a Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, care este responsabil în general de sectorul ăsta așa-numit NQI, National Quality Infrastructure. Dar aveți dreptate, trebuie s-o facem. Gândurile mele erau, dar îl voi lăsa normal și pe domnul Manciu să răspundă, dacă putem face un outsourcing pentru sectorul privat a acestor laboratoare. Există exemple în Republica Moldova, nu dintre cele mai bune, dar ar fi ca o posibilitate. Dar domnul Manciu...
[00:33:07] — Alexandru Manciu
Da, într-adevăr ați menționat o verigă foarte importantă, deci partea de laboratoare. Cunoaștem de unde am pornit, de la câteva metode acreditate. La moment laboratoarele din subordinea agenției sau din gestiunea agenției dispun de peste 80 de metode acreditate și asta nu este suficient. Este important ca exportatorul să aibă acces la aceste laboratoare și să aibă rezultate în timpi utili, astfel încât marfa să poată circula spre destinatar. Am făcut din asta o strategie și ne dorim ca în termenii următori să capacităm și mai mult laboratoarele, astfel încât inspectorii, atunci când iau decizii la certificare, să aibă imediat aceste rezultate de încercări. Dar și cum ați menționat, există anumite testări specifice unde chiar și țările membre deja a Uniunii Europene nu dispun de ele în laboratoarele din gestiune și nu este exclusă situația ca în anumite situații, când se solicită careva testări mai specifice, acestea în continuare să fie făcute în laboratoarele din alte țări, pentru că este o infrastructură care costă, care necesită personal, și aici trebuie și mai mult să investim ca să avem acasă ceea ce ne permitem.
[00:34:28] — Eugen Osmochescu
Și apropo, felicitări, am înțeles că deja piața în Germania a devansat piața României la exportul dumneavoastră.
[00:34:35] — Gorincioi
Noi de ce cu România nu putem să comparăm în privința întrebărilor care le-am pus eu? Ei, că mă întreba de mai multe ori ministrul care mai era: „De ce românii nu participă la expoziții?” Ei mănâncă tot ce fac acolo singuri. Noi și piața română o socotim că e a noastră. Dar în cazul ăsta, da, ei n-au așa laborator. Trebuie să înțelegem, nu au așa laborator, pentru că companiile mari, Rewe și, mă rog, Billa și alte companii care s-au adunat, au hotărât că iată, certifică un grup de laboratoare și ei nu recunosc laboratorul nostru. Măcar că, când am făcut noi primul export, eu am trimis în Germania primul camion de prune, fix în fix, noi ne-am dus peste o săptămână cu consiliul în Germania am fost, ei nu iau la vamă, de pe tejghea iau mostre și fac analiză. Erau unu la unu cu laboratorul de la Meșterul Manole. Adică noi nu putem să spunem că noi n-avem specialiști, n-avem... Și dacă noi avem, învățăm și o să... Dar astăzi ei nu pot acele metode. În primul rând, de atâta că au un volum mai mic de... Cu cât mai mult o să ducem la analiză, cu atât laboratoarele o să fie mai înzestrate. Dar acuma, că suntem săraci și ne plângem oleacă, și europenii o să ne dea bani pentru laboratoare. Poate pentru altceva nu ne-or da, dar pentru laboratoare o să ne dea bani și trebuie să facem tot posibilul să le avem a noastre. Pentru că eu spun, noi în altă parte, că n-o să ridic eu aici întrebările că să mai deschidem piață și... Dar noi avem o lozincă: „Poți exporta în Uniunea Europeană, poți exporta oriunde.”
[00:36:38] — Alexandru Manciu
Aici aveți dreptate. De fapt, Republica Moldova, când a început să iasă pe piața Uniunii Europene cu produse, și chiar dacă au fost inițial cantități mici, automat a apărut și pe alte hărți Republica Moldova. Deja agenția și ministerul sunt contactați de piețe mari, unde se interesează de produsele din Republica Moldova. Ba mai mult, recent a fost semnat acel acord de export a cireșelor, vorbim de piața chineză, care până la urmă reprezintă iarăși o capacitate destul de mare și pe care noi trebuie s-o valorificăm. Da, avem export de înghețată nu doar pe piața Uniunii Europene, dar și către alte piețe unde caută produse de calitate. Iar faptul că Republica Moldova este listată pe această piață oferă un plus de garanție și posibilități de export. De asta trebuie să fructificăm și mai mult. Sau chiar dacă vorbim despre exportul de miere, caviar, ouă, carne de pasăre, automat au apărut și alte piețe care se interesează să importe de la noi aceste produse, fapt care și mai mult lărgesc capacitățile și posibilitățile, dar pe de altă parte crește și concurența și în Republica Moldova, iar consumatorul nostru național are și el acces la produse mai calitative, mai sigure și mai competitive.
[00:38:01] — Mihai Mogâldea
Mulțumesc. Doamna Albu, vă rog. Sau dacă era, vă rog, vă rog.
[00:38:07] — Speaker 1
Dacă aș putea să îl completez pe domnul Gorincioi, pe lângă faptul că acele plafoane aprobate în măsurile de intervenție din PSPA sunt infime raportat cu capacitățile necesare pentru investiții și pentru acordarea sustenabilității atât sectorului horticol cât și altor sectoare, am vrut să adresez acele aspecte ce țin de datoriile la subvenții și închiderea acestora, pentru că Asociația Moldova Fruct a sesizat în nenumărate rânduri Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor, Ministerul Agriculturii, la momentul elaborării proiectului legii bugetului pe anul curent, că aprobarea unui buget de 2,3 miliarde este inferior și insuficient pentru acoperirea datoriilor care la acel moment depășeau patru miliarde. Vorbesc acuma strict de decembrie 2025. Pe parcursul anului la fel am repetat acele demersuri, cred că-s mai mult de 10, inclusiv precăutarea unor posibilități ca la rectificarea bugetului să fie acoperite o parte din acestea, prioritar cu cele pentru măsurile de intervenție postinvestiție, pentru că au fost niște angajamente asumate de statul Republica Moldova în care fermierii au crezut, au investit și acuma, când auzim aceste scenarii că în cadrul bugetar pe termen mediu s-ar precăuta închiderea acestora în fiecare an cu câte 500 de milioane, pentru că practic ele acuma ating două miliarde aceste datorii, deci cred că acest scenariu nu este unul onest în raport cu fermierii Republicii Moldova care și-au planificat, au investit și mai mult ca atât, odată ce se modifică politica agricolă comună din 2028 în UE, ar fi corect ca să se înceapă cu fila albă PSPA-ul din Republica Moldova și politica agricolă din țara noastră. Mulțumesc.
[00:40:10] — Eugen Osmochescu
Păi, dar asta nu ține de integrarea în Uniunea Europeană, așa? Dar nu, eu glumesc. Bine. Aveți perfectă dreptate. Da, da. Da, nu, aveți perfectă dreptate. Bine, acum din angajamentele care au fost asumate de circa 2 miliarde 100 de milioane, am diminuat cifra până la 1 miliard 700 de milioane împreună cu AIPA. Am făcut puțin mai mult decât chiar am planificat pentru 2026, mă refer la 2026 în ultimele două luni, dar aveți dreptate, într-adevăr vorbeam de circa jumătate de miliard pe an. Vedem deja cum în 2027 cu bugetul care a fost discutat și am obținut, apropo, vă spun acum deschis, am obținut și sume pentru acoperirea acestor angajamente. Vedem ce ne mai rămâne, mai scotocim prin cămări, poate acoperim cu mult mai mult, dar aveți perfectă dreptate, iarăși, cât de bizar și neplăcut n-ar fi, dar răspunsul va fi unul și același de fapt: în limitele bugetare.
[00:41:17] — Speaker 1
Cunoaștem acest răspuns, în limitele bugetare. De fapt, mă așteptam la un răspuns care să nu fie atât de formal, cel tipic acordat de
[00:41:24] — Eugen Osmochescu
Eu
[00:41:24] — Speaker 1
Ministerul
[00:41:24] — Eugen Osmochescu
sunt
[00:41:25] — Speaker 1
Finanțelor.
[00:41:25] — Eugen Osmochescu
foarte pozitiv și optimist și vreau în 27 să acoperim
[00:41:27] — Speaker 1
Și
[00:41:28] — Eugen Osmochescu
cât mai multe din aceste lucruri.
[00:41:29] — Speaker 1
acuma fiind momentul în care se elaborează proiectul bugetului pe anul 2027, cred că ar fi necesar de scotocit mai intensiv sau de identificat o soluție pentru ca să nu mai fim datornici.
[00:41:44] — Gorincioi
Dar mai ușor poate să împrumute de la o bancă europeană cu un procent jumătate, cu doi, să se achite cu țăranii ăștia și să începem de la foaie albă. Pentru că dumneavoastră știți că noi toți suntem creditați, dar nu cu un procent jumătate, cu doi, dar cu nouă, 10 și evident că ar fi foarte bine. N-am vrea noi să auzim de la guvernare că iată nouă nu ne-au trebuit creditele acelea de la Banca Mondială, 150 sau 170 de milioane. Taman era două miliarde și ceva și se achita cu totul și mântuiam de... Pentru că ele nu joacă, după părerea mea, nu joacă niciun rol deja în inflație, că banii îs investiți, investiți mai mult. Eu am spus atunci când ne-am întâlnit cu prim-ministrul: la fiecare leu subvenții îs investiți încă trei, minimum patru lei. Adică banii ăștia îs în ceva, în livezi, în echipamente, în tractoare și așa mai departe, depozite. Și noi cred că o să răspundă, pentru că, da, toată lumea vorbește de aceea că banii trebuie să fie cheltuiți eficient. Eu vă garantez, astea nu-s bani care s-au fituit, cum zic moldovenii, așa, încolo-încoace. Îs cumpărate, deci, echipamente, îi cumpărată tehnică, îs sădite plantații noi și asta ne permite, când o să vină bani din Europa, o să vedeți că o să-i rugăm să facă ei. N-am vrea să treacă ei în partea aceea de Prut, acolo la Suceava, la Botoșani, că acolo și piață este, nu trebuie să te duci nicăieri, și lucrătorii îi aduci de acolo de la Briceni și îi treci partea cealaltă, că mașinile nu trec, dar acolo pe jos treci foarte ușor. Dar intenții așa noi am văzut că sunt.
[00:43:49] — Marina Albu
În sfârșit a ajuns microfonul și până la mine. După Moldova Fruct e foarte complicat de pus întrebări. Bună ziua, stimați colegi! Mă numesc Marina Albu, sunt președinta Rețelei de Dezvoltare a Comunităților Rurale. Îmi cer scuze că nu vă văd pe toți, așa o să fac.
Ceea ce vreau să spun este mai mult expunerea riscurilor decât o întrebare, deoarece înțelegem care este răspunsul. Practic, la multe întrebări critice au fost oferite de către domnul ministru. Domnul ministru, dumneavoastră aveți o viziune strategică și mă bucur că v-ați asumat această sarcină complicată să fiți capul agriculturii și industriei alimentare în perioadă dificilă, trebuie să recunoaștem. Și de ce este dificilă? Trebuie să conștientizăm că Republica Moldova a obținut statut de țară candidat fără fonduri de preaderare clasice. Și practic, la noi, am început să schimbăm legislația și să ne aliniem la norme și standarde fără ca să beneficiem de programe clasice IPARD, SAPARD etc. Aceasta a creat o presiune și o povară atât asupra administrației publice centrale, cât și industriei alimentare, dar ați uitat să menționați și fermierul. Deoarece fermierul este cel mai mic și cel mai afectat în această ecuație.
Acum, dumneavoastră foarte bine ați punctat despre faptul că ne așteaptă fonduri de preaderare începând cu 2028, dar eu am studiat documentul și sunt și riscuri, deoarece în structura precedentă de alocare a fondurilor de preaderare ele au fost mai clare.
[00:45:29] — Eugen Osmochescu
Da.
[00:45:29] — Marina Albu
Structura aceasta a devenit mai flexibilă. Mai flexibilă asta înseamnă că pentru anumite domenii pot să ajungă mai puține resurse decât erau să ajungă în perspective precedente de implementare.
[00:45:41] — Eugen Osmochescu
Cu o plafonare minimă, ceea ce spuneam eu, este,
[00:45:43] — Marina Albu
Da.
[00:45:43] — Eugen Osmochescu
există, da.
[00:45:44] — Marina Albu
Da, dar noi nu vrem minim, noi vrem mai mult. De asta și zic despre acest risc. Și întrebarea mea este: cu ce agricultură și instituții? Ei bine, vom fi optimiști așa cum spuneți dumneavoastră și ne promiteți că veți dezvolta instituțiile statului ca noi să fim competitivi în 2028, să atragem cât mai multe resurse din partea Uniunii Europene, fonduri de preaderare. Dar cu ce agricultură și industrie alimentară noi ajungem până în 2028, având în vedere noua politică fiscală, având în vedere scumpirile în sectorul energetic, având în vedere creșterea accizelor și având în vedere acele datorii despre care a menționat colega mea? Ce vreau să zic? Noi avem nevoie în următorii trei ani să consolidăm la maxim agricultura ca să fim competitivi și să putem implementa acele oportunități despre care ați vorbit dumneavoastră și pe care noi cu toții le așteptăm. De asta rugămintea este ca dumneavoastră, în calitate de membru al Guvernului, să fiți promotorul acestor idei. Noi despre ele vorbim, dar cu părere de rău nu tot timpul suntem auziți. Chiar la câte consultări am participat, și la Parlament și unde vreți. Nu înțeleg și gata de ce gospodăriile țărănești trebuie să crească la ele cu 71% impozitul pe venit, de la 7 la 12 procente. Nu înțeleg această logică, în condițiile în care noi vrem să concurăm cu Uniunea Europeană fără ca agricultorii noștri să aibă sprijin care este la agricultorii din Uniunea Europeană. Lăsați-le măcar până în 2028, atâta timp cât nu pot beneficia din fonduri europene, acele de preaderare, lăsați-le așa. Nu mai creați povară suplimentară, că și așa sunt foarte multe. Foarte mult sper că cel puțin această prevedere a politicii fiscale va fi revizuită, deoarece nu are nicio logică. Da, m-am expus. Mulțumesc pentru atenție.
[00:47:54] — Eugen Osmochescu
Da, bine, noi putem filosofa mai mult pentru că, dar vă dau dreptate. Dar vă dau și exemplu că, din păcate, noi în cadrul Ministerului Agriculturii, m-a surprins, apropo, neplăcut chestia asta, nu există o capacitate economico-financiară de analiză. Asta o spun franc. Și noi trebuie să consolidăm componenta, echipa noastră din minister, că împreună cu unii actori din sectorul privat, vorbesc acum de sectorul agrar și agroalimentar, noi am putut face unele modificări în propunerile politicii bugetar-fiscale, pentru că am venit cu o analiză, cu cifrele pe masă. Și le-am demonstrat. Eu întotdeauna am spus că din perspectivă fiscală sectorul agroalimentar trebuie să aibă o cotă unică a TVA-ului, pentru că vorbim de TVA în special, așa? Și nu contează că-i 23, că-i 18, că-i 12, că-i opt, nu contează. Pentru că povara este pusă pe următorul lanț, următoarea verigă din lanțul ăsta de la furcă la furculiță. Dar iarăși, de ce vă dau exemplul ăsta? Pentru că atunci când sectorul privat tot a fost proactiv, noi am putut să facem. Nu dau acum exemplu unei anumite industrii, cu toate că, bine, noi putem s-o deducem, pentru că noi știm unde s-au propus diferite cote la TVA pe anumite categorii de alimente. Dar dacă putem s-o facem împreună, inclusiv la anul viitor, inclusiv pe PSPA, inclusiv că vorbim de cereale și oleaginoase, pentru că cât tam-tam s-a făcut de unii actori politici pe noi ne doare la bască chestia asta, dar atunci când au fost puse pe masă cifre, că noi riscăm să punem într-un pericol existențial mai mulți fermieri mici, noi am venit cu propunerea de a extinde licențierea importului de cereale și de oleaginoase. Atunci când am văzut că prețul, de exemplu, la floarea-soarelui este vândută de către unii dintre vecinii noștri mai puțin decât ține costul său în țara de origine și noi din păcate trebuie să ne menținem la o anumită linie de plutire, noi am venit cu această propunere, chiar dacă a coincis cu una din inițiativele legislative din Parlament a unui deputat. Deci, întotdeauna am spus și voi merge până în pânzele albe: atunci când avem o analiză făcută, atunci putem merge mai departe. Și vă dau un alt exemplu acum, pentru că în cadrul unei discuții care am avut cu sectorul laptelui, tot era vorba despre prețurile și despre o concurență neloială pentru sectorul nostru al laptelui. Și doamna Lupu are perfectă dreptate, pentru că noi vorbim acum despre exporturile, de exemplu, pe piața Uniunii Europene, unde trebuie să arătăm trasabilitatea. Trasabilitatea trebuie să fie arătată până la cel mai jos nivel. Și dacă noi nu avem un lapte de calitate în Republica Moldova, cum poate să își permită un exportator, un procesator penetrarea unei piețe noi, dacă nu poate demonstra trasabilitatea? Așa-i? Deci, sunt cu mult mai multe componente, dar un comentariu mai lung la un alt comentariu de-al dumneavoastră. Dar iarăși, dacă noi putem împreună s-o facem. Aveți perfectă dreptate că asta o spuneam și eu. Noi de fapt avem '27, '28, '29, asumând faptul că Tratatul de aderare va fi ratificat timp de vreo doi ani de către toate statele membre, fie, bine, în dependență deja de procedurile constituționale, fie de președinți, fie de parlamente. Dar noi în trei ani trebuie să aducem agricultura noastră la un așa nivel unde pe viitor, ținând cont de rigorile dreptului Uniunii Europene, să ne plasăm convergent în economia și agricultura Uniunii Europene. Vorbim, apropo, și de perioade de tranziție.
[00:52:22] — Marina Albu
Exact asta, de acord, domnule ministru. Exact asta am vrut să subliniez: cu așa abordare pe care acum o are statul, în următorii trei ani noi nu vom putea face.
[00:52:31] — Eugen Osmochescu
De asta și spuneam că noi trebuie împreună s-o facem cu sectorul privat, împreună cu asociațiile, sectorul privat, individual, nu contează. Dar noi acum trebuie să începem să ne pregătim ca să modificăm PSPA-ul, să modificăm tot ce nu ne este nouă convenabil ca sector. Și în '27 să venim cu propunerile astea, dar să mergem ca un buldozer înainte, pentru că din păcate, și o recunosc, domeniul nostru niciodată nu a fost considerat unul prioritar și unul serios. Nu o spun în detrimentul oricăror altor domenii. Dar noi trebuie să plasăm sectorul nostru la nivelul cuvenit.
[00:53:12] — Marina Albu
Uniunea Europeană oricum îl consideră prioritar, deoarece acesta ține de securitatea alimentară și noi așa îl considerăm. Mulțumim.
[00:53:19] — Eugen Osmochescu
De acord, sigur că da. Păi, anume din cauza așa, din cauza securității alimentare, de exemplu, toate sancțiunile care sunt impuse de către Uniunea Europeană față de Federația Rusă și față de Belarus, ține cont de securitatea alimentară. Doar unele produse sunt interzise complet în Uniunea Europeană. În rest ce se întâmplă? O suprataxare de circa 50% la importurile din Belarus și din Federația Rusă a produselor agroalimentare sau a inputurilor. Unele dintre inputuri sunt interzise în cazul Belarusului. Sigur că da. Deci noi aici trebuie să conceptualizăm agricultura din punct de vedere economic.
[00:54:03] — Marina Albu
Dați de consultat, dați de căutat consilieri.
[00:54:08] — Mihai Mogâldea
Bun, vă rog.
[00:54:10] — Gorincioi
Mulțumesc, domnule ministru.
[00:54:13] — Eugen Osmochescu
Scoateți pernuța.
[00:54:13] — Gorincioi
Noi, dumneavoastră ați spus corect, trebuie să facem o revizie la tot ceea ce avem, că noi ne-am întâlnit cu o altă întrebare care Noi ne-am întâlnit cu o altă întrebare. Iată au încercat să introducă pentru gospodăriile țărănești să mărească impozitul de la șapte la 12, da?
[00:54:36] — Marina Albu
Da.
[00:54:38] — Gorincioi
Dar au uitat să-i pună acolo ca ei, dacă impozit pe venit neluat, să-l reinvestească. Și nu ținem cont că la noi totuși sunt gospodării țărănești care legea îi prevede să aibă acolo vreo 10 hectare, 5 hectare, să le lucreze el, dar avem gospodării țărănești care au 100, 150, 1000 de hectare de pământ. Și lor le părea gospodarilor că ei cumva amăgesc statul. Acuma se amăgesc ei singuri pe ei, pentru că iată trebuie să știm că este și așa. Noi, apropo, am dat propunere.
[00:55:25] — Eugen Osmochescu
Sabie cu două tăișuri. Deci aveți perfectă dreptate, da.
[00:55:28] — Speaker 1
Și da, dacă pot să completez, dumneavoastră ați menționat, domn ministru, că trebuie de revizuit, de reevaluat acele politici în agricultură. Dacă o să-mi permiteți o să menționez că chiar și PSPA-ul, când a fost elaborat, a avut la bază acea Strategie Națională de Dezvoltare Agricolă și Rurală care nu era cel mai bun document, prin care, dacă îmi amintesc acuma corect, horticultura avea prioritate medie și noi foarte mult am luptat ca să corectăm acea nedreptate care putea să ducă sectorul pe o traiectorie total greșită, adică. Și nu numai PSPA-ul ar fi necesar acuma să fie revizuit, dar și Legea 126 cu politica agricolă, pentru că acolo la fel sunt niște dispoziții tranzitorii care, din cauza unor factori care nu țin neapărat de voința fermierilor, acele investiții inițiate în 2024 și 2025, care este menționat, și finalizate nu mai târziu de 31 decembrie 2026. Deci noi am cerut în repetate rânduri să fie extins, la fel ca la proiectul AGGRI, la fel ca la alte proiecte, până la 31 decembrie 2028, pentru că din cauza PUD-urilor, altor reglementări super mega birocratice, fermierii nu și-au putut onora în termen finalizarea acelor investiții. Mulțumesc frumos pentru răspunsuri.
[00:56:44] — Gorincioi
Și mai mult nu ne-a
[00:56:46] — Speaker 1
Da, poftim, poftim.
[00:56:47] — Eugen Osmochescu
Luați microfonul.
[00:56:48] — Gorincioi
Da.
[00:56:55] — Ecaterina Travinscaia
Ecaterina Travinscaia, consultant în fiscalitate. Deci întrebarea mea va fi ca o prelungire a discursului doamnei Marinei. Da, referitor anume la politica fiscală din anul 2027 și anume pentru GȚ-uri care cultivă, reproduc animalele. Dacă vor fi oferite careva programe speciale pentru tranziție de la reproducerea animalelor din rasă obișnuită la rasă specială, adică ca să fie mai ușor de trecut produsul final prin realizarea cu TVA-ul cu cota redusă și apoi ca să fie acoperite câteva fonduri înăuntrul antreprenorului ca să fie mai ușor, deci va fi perioada de a tranzita de la GȚ-uri la SRL-uri.
[00:57:54] — Eugen Osmochescu
Onest, nu știu. Nu sunt examinate la moment, cel puțin, asemenea opțiuni. Da, că se vedea. Da, eu nu am examinat așa ceva la moment. Dar mulțumesc.
[00:58:14] — Mihai Mogâldea
Dacă mai aveam o întrebare acolo, vă rog.
[00:58:18] — Svetlana Tenco
Da, tot referitor la, în același context cu micii producători. Mă numesc Svetlana Tenco, sunt la fel consultant în partea de dezvoltare a afacerilor și siguranța alimentului, membru ACAM, Asociația Consultanților în Afaceri și Management. Reieșind din ultimele activități cu micii producători, voiam să întreb: bun, partea asta de armonizare a cadrului legal sigur că ea este atinsă nu doar de producătorii mari, dar și de aceștia mici și întrebarea mea este cum vor fi susținuți producătorul mic ca să conformeze cadrul legal? Și toate partea asta spuneți de fonduri europene, fiindcă toți tot le așteaptă și tot timpul la orice colț vorbesc, un producător mic în ce măsură va beneficia de fondurile astea europene și dacă sunt instrumente ca să se conformeze la normele legale și să poată să beneficieze și de fondurile europene?
[00:59:21] — Eugen Osmochescu
Nu există o diferențiere dintre producător mare, producător mic pentru a accesa fonduri europene, deci nu contează. Este important că totul trebuie să fie făcut prin intermediul AIPA, prin intermediul Registrului Fermierilor ca o platformă interoperabilă cu altele, care sunt în elaborare sau vor fi elaborate. Acum, ca programe de susținere, o întrebare destul de bună. În primul rând prin cadrul CCR-ului, deci centrele noastre de consultanță care sunt, vor fi create, pentru că nucleul este în Chișinău, pentru moment în două27 deschidem Bălțiul și Cahulul, cel puțin două în 2027. Eu aș sugera la fel Camerele de Comerț și Industrie, dar și viitoarele camere agricole, dacă vor fi ele create cândva, dar și asociațiile de profil. Acum, dacă mă întrebați despre asociațiile de profil, din păcate, noi avem asociații și asociații. Avem asociații de profil care sunt unele serioase, cu o participație din partea membrilor, inclusiv prin achitarea cotizațiilor, și care beneficiază de asistența asociațiilor. Acum sunt asociații care se întrunesc prin benzinării și colectează câte 500 de euro și producătorul, din păcate, sau membrul asociației doar pentru a demonstra că este membru unei asociații o face, da? Dar nu beneficiază de asistență nici juridică, nici contabilă, nici științifică din partea asociației, zero, da? Deci asta tot ar fi un îndemn de a face o triere a asociațiilor existente, pentru că sunt diferite. Vă pot da mai multe exemple negative, din păcate, din domeniile noastre ale agriculturii. Dar prima ce-mi vine în gând, în primul rând CCR-ul. Bun, sunt și diferite programe care vor fi implementate cu partenerii noștri de dezvoltare. Și aici putem spune de unele mari care au fost fie acum recent încheiate, de exemplu Livada Moldovei 2, de exemplu. Nu că este unicul, alte programe, dar acum vreo două-trei săptămâni am început discuțiile de a crea niște programe noi pentru, în special, fermierii noștri mici în contextul aderării la Uniunea Europeană, dar să vedem unde este necesitatea cea mai stringentă pentru ei. De asta și spuneam și anterior că doar împreună putem s-o facem. Da, Adrian.
[01:01:52] — Adrian
Și dacă pot să adaug, dacă noi tot am vorbit de Programul Strategic al Politicii Agricole, pentru anul 2026 primele două fișe care noi le lansăm,
[01:01:59] — Eugen Osmochescu
A, da.
[01:01:59] — Adrian
DR 9 și DR 10, sunt direcționate către startup-uri, către tineri și către micile ferme de familie până la 10 hectare. Deci aici cele 100 de milioane despre care noi vorbim pentru 2026 sunt canalizate pe direct. Ne temeam cumva să nu fie dosare, dar ele sunt destul de multe dosare care denotă faptul că este interes din partea...
[01:02:23] — Svetlana Tenco
Da, și eu aici ca să fac o clarificare, că aici nu vorbeam doar de fermieri, da? Vorbeam chiar și de producătorii mici și aici vreau să fac referire și la Hotărârea de Guvern numărul 6 din 2025, că acolo nu țin doar de fermieri, țin și de producători de patiserie, sunt diverși, da? Și voiam să întreb cum aceste companii mici, cum ele vor fi susținute ca să se conformeze cadrului legal. Fiindcă din ceea ce lucrez eu în teritoriu și văd, oamenii nu sunt gata. Pur și simplu elementar, da, mai aveau speranță la ODA, care în ultima perioadă deja știm experiența care este și cam vă spun din ce văd eu acolo, din ce văd lucrând cu oamenii, cam tare multă lume e dezamăgită și sigur, vin aici și îmi place. Eu foarte bine știu experiența de la Sandra, Linella, alte companii mari și chiar mă bucur și într-adevăr avem ce învăța, doar că până la urmă aceste companii mari sigur că sunt orientați spre export. Dar ce facem cu ăștia locali, care când te duci la târg tot vezi și toată lumea se jeluie că nu are, nu poate și ei chiar nu știu elementar. Noi vorbim de pe baza Hotărârii de Guvern numărul 6, făceam și workshop-uri și când ați vorbit, când ați început, dacă haideți să transferăm, transfer de cunoștințe să facem către agenții economici, eu propun să fie și către reprezentanții instituțiilor de stat. Asta mă refer aceiași inspectori și mai departe. Fiindcă ei când vin la control nu vreau să vă spun ce experiență au, dar avem și pozitive, dar și negative. Sau hai să zicem mai puțin pozitive, ca să nu fie chiar tot negativism. Și aici vreau să întreb cum noi facem tot transferul ăsta și de cunoștințe și de adaptare a infrastructurii, fiindcă tot necesită o grămadă de bani. Eu elementar acuma am un client unde el chiar a intrat într-un fel de cerc de ăsta vicios, fiindcă ca să obțină autorizația de la ANSA a fost obligat, bun, și este obligat să aibă toată infrastructura pregătită. Dumnealui nu a avut din ce ca persoană juridică să acceseze credite și a fost nevoit să acceseze ca persoană fizică și de la companii precum de microfinanțare. Și nu vreau să vă spun ce DAE are și până la urmă cât el este nevoit să achite suplimentar. Sigur că noi ne stăruim asta să luăm, dar asta e ceea ce se întâmplă pe piață. Da, e un producător mic. Nu e de așa mare interes ca să spunem pentru, hai să zic, mulți bani nu aduce la economie încă, dar potențial are. Și așa producător mic cum este unul-două cazuri care eu le am sunt foarte multe. Și aici vreau să văd care e susținerea.
[01:04:54] — Alexandru Manciu
Da, într-adevăr,
[01:04:54] — Svetlana Tenco
Ce facem?
[01:04:54] — Alexandru Manciu
aici vreau să intervin și eu. Însăși micii producători nicidecum nu-i vom exclude din ecuație. Ba mai mult, în următoarea perioadă ne propunem să le acordăm o mai mare atenție. Urmează împreună cu asociațiile de profil să începem elaborarea la acele ghiduri de bune practici care să servească ca căpătâi pentru cei care își propun să înceapă o mică afacere. Dar ca exemple putem menționa că avem și exemple pozitive care au reușit și le putem prezenta ca exemple de bune practici și exemple mai puțin pozitive.
Hotărârea de Guvern 6 evident are o vârstă tânără, e din 2025 și ea tot a luat naștere ca urmare a discuțiilor care au avut loc cu micii producători și s-a ajuns la concluzia că totuși este nevoie de un act normativ care să reglementeze această activitate. Ba mai mult, cadrul normativ european permite aceasta. Evident că aici însăși nu se va face careva concesii la acele rigori privind igiena, siguranța alimentelor, pentru că ele sunt indispensabile. Iar însăși susținerea lor trebuie în continuare s-o avem de ambele părți. Pe de o parte, autoritățile să aibă capacitatea de a explica corect și coerent ce trebuie să respecte acest mic producător și unde el trebuie să se conformeze, iar pe de altă parte să avem alături și asociațiile de profil care să poată duce mai departe acest gând. Și sigur vom reuși și pe dimensiunea respectivă.
[01:06:28] — Eugen Osmochescu
Și dacă tot vorbim despre extinderea UE, deci noi avem acel AKIS, deci Sistemul de Cunoștințe și Inovare în Agricultură, care este și urmează a fi implementat de către CCR, cele trei centre care vor fi create pe tot teritoriul țării.
Mulțumesc. Mai avem o întrebare aici, vă rog.
[01:06:50] — Constantinovici Ștefan
Da. Mă numesc Constantinovici Ștefan. Reprezint atât Ministerul Sănătății în partea ce ține de transpunerea legislației Uniunii Europene în Republica Moldova și totodată reprezint Agenția Națională pentru Sănătate Publică, care este responsabilă de implementarea mai multor acte de reglementare. În acest context vreau să menționez buna conlucrare a Ministerului Sănătății cu Ministerul Agriculturii și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor în partea ce ține de transpunere. Dar din nou mă întorc la Planul Național de Aderare pentru 2025-2026, unde trebuia agenția să implementeze metodele. Vorbesc de un segment ce ține de materialele în contact cu produse alimentare. Au fost transpuse undeva 15 până la 20 de reglementări ale Uniunii Europene în ultima perioadă, dar în partea ce ține de implementarea metodelor toate au fost lăsate către Agenția Națională pentru Sănătate Publică. Și iată acuma sunt câteva, practic sunt necesare de implementare a unor metode de testare și acolo sunt prevăzute alocarea, din nou ne întoarcem, a mijloacelor financiare de care nici în 2025 și nici în 2026 n-au fost, nu știm cine trebuie să transfere banii ăștia pentru implementarea metodelor și practic aceste două acțiuni au rămas în aer fiindcă nu au susținere financiară. Aici este vorba despre implementarea metodelor de determinare a vitaminelor și mineralelor în alimentația pentru copii și mai mulți contaminanți din materialele în contact cu produse alimentare. Și în acest context vreau să menționez că Ministerul Sănătății a fost responsabil și de elaborarea normelor în domeniul reziduurilor de pesticide, în domeniul contaminanților. Pe parcurs au fost înzestrate 10 laboratoare cu tot necesarul pentru determinarea reziduurilor de pesticide. Sunt implicați mai mult de 20 și ceva de persoane cu studii superioare și până în prezent, iată pe anul 2025-2026 nu avem efectuată nicio investigație de laborator, fiindcă nu sunt adresări. Toate adresările sunt adresate la un laborator care aparține de, nu știu, aparține sau nu, fiindcă laboratoarele trebuie să fie independente, acreditate. Aparține de ANSA, adică e sub ANSA, și toți producătorii de fructe, legume sunt îndreptați către aceste laboratoare. Și în cadrul agenției nu au fost efectuate nicio investigație de laborator.
Întrebarea mea este prima parte: cine alocă? Iată, pentru anexa B sunt prevăzute 300000 de lei pentru valorificarea metodelor de determinare a melaminei, a aminelor primare și a unor grupuri de vitamine. Pentru valorificarea metodelor. Da, cine trebuie să... Ministerul Finanțelor, da? Fiindcă cei de la Sănătate, Ministerul Sănătății, știți ce răspunde? Noi suntem responsabili de sănătate. Tot ce se alocă pentru Ministerul Sănătății sunt îndreptate la sănătate. Produsul, materiale în contact cu produse alimentare, e produs industrial, înseamnă că altcineva trebuie să achite. Iată aceeași Sandriliona, nu știu dacă încă nu aveți probleme, că începând cu luna august niciun ambalaj, niciun produs ambalat cu ambalaje folosite din afara UE nu o să fie permis în Uniunea Europeană fără determinarea, adică implementarea Regulamentului 40 ce ține de un grup de substanțe, PFAS și bisfenolii. De asemenea trebuiesc, nu știu în continuare, fiindcă Ministerul Sănătății până acum a fost, acum sunt propuse modificări la legislație și materialele în contact cu produse alimentare vor trece la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor. Și ei vor fi responsabili de la și până la, și noi, având experiență de 40 de ani în domeniul materialelor, nu o să facem parte, fiindcă nu o să fim antrenați în investigații. Dar atunci când știi precis că n-ai să ai nicio probă la reziduuri de pesticide, atunci de ce trebuie să achiziționezi tot necesarul pentru determinarea reziduurilor de pesticide? Așa și aici tot cam aceeași situație.
[01:12:15] — Alexandru Manciu
Da, deci cum și-am menționat, însăși una din sarcina de viitor a Republicii Moldova este de a crea o rețea de laboratoare, iar crearea acestor rețele de laboratoare nu presupune ca un laborator să fie în subordinea cuiva. Noi ca autoritate permanent am acceptat și acceptăm acele rezultate de laborator care vin de la laboratoare cu metode acreditate și încurajăm operatorii ca să aibă acele programe de autocontrol prin care să poată garanta atât siguranța produselor, cât și calitatea acelor materiale care vin în contact cu produsele alimentare, iar autoritățile să aibă programe de monitorizare pentru a verifica dacă programele de autocontrol ale operatorilor sunt conforme.
[01:13:02] — Gorincioi
Noi pur și simplu trebuie să îi ajutăm. Acum au început să apară laboratoare private la companii private. Iată, noi bunăoară am făcut săptămâna trecută un seminar cu Pheromone. Deci ei au laborator și pentru ceea ce fac ei, dar și să ofere servicii la fermieri cu bonitatea pământului, cu conținutul de reziduuri în producție și așa mai departe. Și s-a vorbit așa în parcă ricoșetă, cum zic românii. Trebuie să facem public-privat, adică nu e nicio problemă. Cred că legea ne permite și trebuie să fie alternativă. Dacă cei vor să facă mai bine, deci și noi înțelegem că laboratorul ca să se întrețină și să aibă specialiști, el trebuie să facă multe, multe analize. Și noi vorbim de, ziceți că n-a fost nicio adresare de pe piață. Noi totdeauna, iată domnul Manciu știe că noi spunem: nu ne interesează numai calitatea producției la export, dar și aici pe piața noastră trebuie să fie, să-i învățăm pe oameni să producă calitativ, pentru că adică zice că dacă nu merge pe la export, o să vândă aici, ori în Rusia. Deci nu-i normal și trebuie să le dăm voie ca să dezvolte, că n-ar să aducă de la Briceni numaidecât o mostră să facă analiză aici. Cu toate că vedeți, cum v-am spus, eu le pun în autobuz, le trimit la București, de la București la Bulgaria. Așa că dacă colegul nostru o să mai facă câte un control pe la magazine, o să caute ei laborator, cred că. Pentru că calitatea trebuie să corespundă. Mulțumesc.
[01:15:08] — Mihai Mogâldea
Mulțumesc mult. Din păcate ne apropiem de finalul acestei sesiuni și chiar dacă am apreciat foarte mult această interacțiune cumva mai informală între sală și vorbitorii noștri, fără să intervin eu în discuție, trebuie să trecem și la etapa de concluzii. Și o să rog vorbitorii noștri să se refere în limita la un minut, poate unu, două minute, în mesajul de final la aspectele la care mai avem de lucru pe zona de investiții, pentru că s-a discutat mult despre investiții în infrastructură de care avem nevoie, pe zona de laboratoare, pe zona de testare, pe certificare, da? În același timp la nivel legislativ cred că domnul ministru ne-a prezentat situația mai mult sau mai puțin și ea este destul de clară. Pe zona de investiții iarăși în parteneriat cu mediul privat ați accentuat faptul că unele, mă rog, servicii pot fi externalizate către mediul privat și intervenția mediului privat la fel contează. Deci o să vă rog cumva să ne gândim la următorii ani, la perioada care este strict legată de calendarul de negociere, dar și dincolo de acest calendar, care sunt acele aspecte la care mai avem de lucrat, inclusiv domnul ministru, ținând cont de faptul că probabil în următoarele luni vom afla și care sunt perioadele de tranziție cerute de către autoritățile noastre pe zona de agricultură. Ținând cont de faptul că până la urmă procesul de aderare vine și cu anumite costuri care trebuie asumate de către noi și trebuie ca aceste costuri să fie absorbite de oportunitățile care sunt oferite, da? Pentru producători, pentru fermieri, dar și pentru oamenii de rând. Vreau să vă întreb, iată, care ar fi poate prioritățile, două, trei priorități la care mai avem de lucrat din perspectiva autorităților publice și din perspectiva mediului privat în perioada următoare pentru a pregăti cât mai bine sectorul agricol pentru aderarea la Uniunea Europeană. Și o să începem cu domnul ministru, vă rog.
[01:17:52] — Eugen Osmochescu
Mersi. Prioritar pentru noi este ca să îndeplinim tot ce ne-am asumat și, apropo, vorbiți de, pardon, de perioade de tranziție. Avem, le am toate dosarele cu mine, avem perioade de tranziție atât capitolul 11, capitolul 12, nu avem în capitolul 13, avem și o perioadă de derogare permanentă, pardon, pentru untul țărănesc ca o denumire în Republica Moldova. Deci derogare permanentă, nu perioadă de tranziție, dar derogare permanentă.
Doi, este ferma mea convingere că noi trebuie cât mai rapid posibil să facem recensământul agricol în Republica Moldova. El este planificat pentru anul recensământului agricol 2030, dar cât mai repede îl facem, cu atât mai bine, pentru că, din păcate, cifrele statistice diferă de cifrele care ne sunt prezentate de către inclusiv minister, dar și sectorul privat. Avem o discrepanță în acest sens, motiv pentru care nu putem face eficient o analiză și am avut mai multe bătăi de cap să facem analiza, de exemplu, pentru importul de cereale și oleaginoase, pentru că diferența în cifre era evidentă. Deci, a doua prioritate.
A treia prioritate, în termeni de atragere a investițiilor: trebuie să atragem investiții nu numai în infrastructura națională a calității, laboratoare, dar trebuie să atragem investiții în infrastructura post-recoltă, în special dacă vorbim de domeniul horticulturii, pentru că vorbim despre un domeniu foarte competitiv. Trebuie să atragem investiții în domeniul zootehnic, pentru că vorbim despre valoarea adăugată la sfârșitul de la furcă la furculiță, da? Deci acolo unde este vorba de procesare, așa. Și bineînțeles că să lucrăm în continuare cu sectorul privat, mediul asociativ în identificarea tuturor problemelor, pentru că timpul este critic și 2027 este anul când putem să ne mai permitem să facem unele modificări până la elaborarea tratatului de aderare și semnarea tratatului de aderare. Bine, mai sunt încă doi ani, sigur că circa, după cum vorbeam noi, de ratificare a tratatului de aderare. Iarăși, investiții post-recoltă, investiții în infrastructura națională a calității, vorbim despre perioadele de tranziție și aici pot să vă spun că vorbim de sectorul vitivinicol, vorbim de sectorul avicol, vorbim de sectorul subvenționării, cum spuneam și anterior, vorbim de sectorul laptelui în vrac în Republica Moldova și derogarea permanentă pentru untul țărănesc, cum îl numim noi.
[01:20:45] — Mihai Mogâldea
Mulțumesc mult, domnul Manciu.
[01:20:49] — Alexandru Manciu
Da, aici într-adevăr este mult de discutat. Următoarea perioadă, de fapt noi suntem în perioada în care și am început să lucrăm cot la cot cu producătorii, cu procesatorii, cu exportatorii, astfel încât în final să avem un lanț alimentar echivalent lanțului alimentar al Uniunii Europene și să asigurăm acea tranziție și acea absorbție în acest lanț și a Republicii Moldova.
[01:21:18] — Mihai Mogâldea
Mulțumesc și doamna Lupu, vă rog.
[01:21:21] — Angela Lupu
A fi antreprenor e o provocare și cu riscuri ca atare, care trebuie de acceptat. Și aici aș veni cu careva recomandări foarte scurte pe o parte a autorităților, sunt alături de întrebările care au fost din sală, că de fapt cel mai simplu suport care poate fi acuma în ultimii doi ani ar fi minimalizarea taxelor. Deci aici ar fi cel mai simplu ajutor financiar care poate fi oferit antreprenorilor, iar antreprenorilor, pe de altă parte, un accent foarte mare pe instruirea personalului, pentru că degeaba avem ultimele tehnologii, degeaba avem resurse financiare, dacă acestea nu sunt corect mânuite și administrate. Noi am început certificarea, sau drumul pentru noi a fost mai lung și am avut luxul de a avea timpul necesar pentru instruire, dar vreau să zic că aplicarea standardelor internaționale de calitate le-am început în 2011 și astăzi suntem în 2026 și învățăm și astăzi. Iată, chiar și două săptămâni în urmă a fost DG SANTE și a vizitat și fabrica noastră. Sunt foarte multe lucruri pe care le învățăm zi de zi. Și principalul activ sau principalul instrument pe care îl avem acum sunt oamenii, și în autorități, și în minister, și în Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, dar și în fiecare întreprindere sau fermier, sau autoritate publică locală. Mulțumesc.
[01:23:11] — Mihai Mogâldea
Mulțumesc tare mult. Mi-a plăcut mesajul dumneavoastră, și anume că oamenii sunt resursa cea mai importantă și că, evident, trebuie să învățăm să ne acomodăm la inovații care apar pe parcurs. Cred că procesul nostru de aderare la Uniunea Europeană este o lecție foarte bună inclusiv pentru alte țări care vor dori să adere la Uniunea Europeană. Cred că este un proces în care inclusiv noi ca țară ar trebui să ne acomodăm din mers la aspecte care poate erau greu de anticipat acum doi sau trei ani, dar care ne ajută să mergem mai departe și să ajungem poate la etape mult mai avansate decât am fi putut anticipa acum câțiva ani.
Resursa umană este importantă, trebuie să investim în oameni, trebuie să investim și în transferul de bune practici, în informarea acestora privind aceste reforme care au loc la nivel național, atât în domeniul agricol, cât și în alte domenii. Cred că aici la fel va trebui să investim mai multe resurse în perioada următoare, pentru că câteodată lipsește această înțelegere a transformărilor care trebuie să fie implementate și a impactului acestor transformări nu doar asupra mediului de afaceri, fermierilor, dar și asupra oamenilor de rând, care într-un mod sau altul sunt impactați de aceste schimbări atunci când achiziționează produse agricole, atunci când, așa cum spuneam la început, beneficiază inclusiv de standarde mai înalte pentru aceste produse.
Vreau să vă mulțumesc foarte mult pentru participare. Cred că am avut o discuție bună și vă încurajez iarăși să reveniți poate la aceste aspecte pe care le-am discutat astăzi, inclusiv în alte apariții publice, pentru că oamenii trebuie să cunoască mai multe despre domeniul agricol, care la fel este unul prioritar în procesul nostru de aderare.
Pentru cei prezenți în sală, vreau să vă reamintesc despre faptul că mâine continuăm cu a doua zi a acestei conferințe și vă așteptăm cu mare drag tot aici, la Palatul Republicii. Cei care ne urmăresc de acasă, vă mulțumesc și vouă și vă reamintesc la fel că mâine vom continua cu alte sesiuni despre rolul Parlamentului, implicarea societății civile și a mass-mediei în procesul de negocieri, inclusiv pe dimensiunea de informare și comunicare, dar și despre coeziunea socială, un alt element fundamental pentru integrarea noastră europeană. Până atunci, toate bune, o seară bună și ne revedem mâine. Toate bune!