[00:00:09] — Iulian Groza (1)
Dragi prieteni, dragi colegi, bine ați revenit. Continuăm conferința privind extinderea Uniunii Europene în formatul Forumului pentru Integrare Europeană. Așa cum am promis, următoarea sesiune va fi dedicată statului de drept, funcționării instituțiilor democratice și vom porni cu prezentarea indicelui privind statul de drept realizat de World Justice Project, care a fost publicat câteva săptămâni mai devreme și ne bucurăm că am reușit să atragem colegii de la World Justice Project să devină parteneri ai acestui eveniment și vom avea și prezentarea indicelui cu o perspectivă legată pe Moldova, inclusiv în context regional. Mă bucur că avem un panel foarte distins, divers, interesant, așa că eu sunt sigur că vom avea și o discuție interesantă imediat ce vom avea și prezentarea indicelui. Acuma vreau să-l invit pe Mark Lewis, care reprezintă aici World Justice Project. Mark Lewis, please join us. You may take the first chair.
[00:01:15] — Iulian Groza (2)
Puteți să luați loc pe primul scaun.
Stela Braniște, from the Ministry of Justice.
Bastian Vegel, director of the German Division for European and Southern Caucasus of the German Agency for International Cooperation. Bastian. Veronica Mihailov, presidential advisor on justice, former Minister of Justice. Veronica.
Valentin Roșca, deputy ombudsman of the Republic of Moldova, and my friend and colleague Vadim Vieru, Promo-LEX lawyer. Today he will reflect the voice of the civil society in this debate and I am sure that'll turn out to be a very interesting discussion, thanks to his contributions now.
Fără a mai lua din timp, îi voi da cuvântul lui Mark să ne prezinte constatările indicelui statului de drept al World Justice Project, un efort care se depune de ani de zile și reflectă evaluarea statului de drept în toată lumea. Iar în acest an, aceasta este prima dată când avem un accent mai concret pe Republica Moldova în evaluarea făcută pentru acest indice. Mark, dumneavoastră aveți cuvântul să faceți prezentarea.
[00:02:54] — Mark Lewis
Mulțumesc foarte mult. E o adevărată onoare să fiu aici, să particip la acest forum alături de ceilalți participanți. Sunt Mark Lewis, de la WJP, o organizație independentă care se specializează în analiza statului de drept.
Pentru ce suntem cunoscuți? Pentru indicele statului de drept. Iar acesta reflectă o evaluare cuprinzătoare a calității statului de drept în peste 140 de țări.
Ce este important de reținut în ceea ce privește acest indice este că noi nu măsurăm aspecte ce țin de, nu măsurăm legislația, instituțiile, regulamentele, ci noi măsurăm cum acestea se implementează, cum sunt experimentate de oameni, cum sunt ele utilizate. Astfel că poate veni cumva complementar și util atunci când se măsoară acest progres, inclusiv în materie de cum se implementează în practică. Și în cazul în care sunt lacune, unde sunt aceste lacune, un lucru care poate fi cu adevărat de ajutor pentru factorii de politici în materie de diagnosticare, monitorizare, realizarea reformelor. Avem un moment propice acuma să discutăm despre acest indice al statului de drept, deoarece tocmai a văzut lumina zilei încă o ediție a acestui indice din anul 2026 și constatările, deși nu sunt foarte încurajatoare, noi observăm că s-a înregistrat o scădere, un declin în 62% din țări, deci este un regres în domeniul statului de drept. La nivel de stat, însă, putem să vedem diferite informații care sunt valabile pentru aceste țări și foarte curând vom vorbi și despre Republica Moldova. La nivel global, ceea ce face ca aceste tendințe să se întâmple? Păi, unul dintre aceste lucruri sunt factorii care țin de libertăți și ele trebuie să fie garantate, acestea trebuind să fie garantate de stat pentru ca statul de drept să fie implementat așa cum se cuvine în ceea ce privește multe restrângeri pentru puterea guvernamentală, limitarea puterii guvernamentale, respectul drepturilor fundamentale și, după cum se știe, ceea ce reușim să observăm acum că ne spun datele, un lucru care cred că nu va fi surprinzător pentru mulți din această sală, este că în anul 2026, în acest indice pentru anul 2026, opt din cele top 10 țări sunt în Uniunea Europeană. Deci, Uniunea Europeană stabilește un standard foarte înalt. Haideți acuma să mă uit la statele vizate de extindere, iar despre Republica Moldova voi vorbi în cele ce urmează foarte degrabă. Dacă ne uităm la ceea ce e cu albastru, este media pentru țările respective vizate de extindere comparativ cu UE. Puteți să vedeți care și pe unde sunt oarecare alinieri cu media globală, dar unele lacune totuși se înregistrează. Iar în acest tabel ce reușim să vedem sau în acest grafic vedem despre cum stau lucrurile în țările vizate de extindere în ultimii câțiva ani. Albastru e bine, roșu nu e atât de bine. Puteți să vedeți că Republica Moldova e cu albastru și, de fapt, dacă ne uităm la tendința pe ultimii cinci ani pentru Republica Moldova, e chiar un albastru mult mai puternic. Este o realizare, acțiuni realizate mult mai bine. Despre asta vom vorbi în cele ce urmează, iar pe roșu cred că mulți dintre dumneavoastră, cei din sală, cred că recunoașteți ce ne spun ele.
Iar acum voi vorbi despre Republica Moldova. Voi arăta datele iarăși foarte curând. Însă vreau să reiterez un aspect foarte important și este acela că, așa cum am zis, noi nu monitorizăm implementarea nemijlocită a capitolelor din acquis. Noi ceea ce măsurăm este implementarea, da? Adică cum lucrurile în practică se realizează. Însă aceste date ale WJP, acestui indice pot să vină complementare, în mod complementar, în mod util pentru monitorizarea reformelor respective care se întâmplă și iată unele date care ne ajută să cartografiem factorii despre care vorbim. Iată, ne uităm la situația pentru anul 2026 pentru Republica Moldova și puteți să remarcați și dumneavoastră, jos stânga albastru este tendința pe cinci ani care este una încurajatoare în general. Și dacă ne uităm pe stânga, acea imagine ne arată o descompunere a statului de drept în opt factori. Pe unii îi cunoașteți, recunoașteți foarte bine: justiția penală, dar și pe alții care țin de limitarea puterilor guvernamentale, guvernarea deschisă, drepturi fundamentale, însă astea sunt modalitățile așa vaste care stau la baza evaluării statului de drept. În următoarele două tabele situația este poate un pic mai complicată, așa că eu voi vorbi doar în materie de aspecte generale, dar ne oferă unele informații foarte importante. Iată aici, de exemplu, noi avem cei opt factori pe care tocmai i-am menționat și ați văzut indicele statului de drept este separat în opt componente. După care noi măsurăm felul în care Republica Moldova se descurcă, cum se descurcă, cum reușește Republica Moldova și care este lacuna față de media pentru UE. Iarăși, obiectivul nostru este UE în materie de medie, în materie de performanță și cum Republica Moldova reușește să se descurce. Și în cazul și acolo unde vedeți aceste linii albastre mai mari, vedem schimbările din 2021 până în 2026 cum sunt reflectate și dacă urmăriți cealaltă coloniță ca să se vadă decalajul redus, este cât de mult s-a reușit reducerea acestuia de către Republica Moldova față de media UE. Se vede progres semnificativ făcut în ceea ce privește justiția penală, drepturi fundamentale și limitarea puterilor guvernamentale, toate acestea fiind foarte importante. Iată încă o diagramă. Ce am încercat noi să reflectăm prin aceasta este că noi am luat indicele, după cum spuneam mai devreme, l-am separat, acei opt factori, cele opt componente, măsurăm, dezagregăm încă și mai mult în 44 de subfactori așa-numiți, dar ideea este că acestea sunt relevante pentru politici în sensul ăsta. Și ceea ce reușim noi să facem prin această diagramă este că dacă ne uităm la cum stau lucrurile pe partea verticală, pe axa verticală sus și jos pe axa Y, cum ar veni, aceasta reflectă progresul pe care Republica Moldova a reușit să-l facă în ultimii cinci ani. Înalt – mai mult progres, mai jos – mai puțin progres pe diferiți factori. Iar axa orizontală de la stânga la dreapta sau axa X, cum o mai numim, aici vedem cât de mult a reușit să facă Republica Moldova având în vedere celălalt subfactor în materie de media UE în anul 2026. Nu vreau să mă aprofundez în toate detaliile aici, dar este o modalitate foarte curioasă, interesantă de a utiliza datele, de a le vedea așa, de a le vizualiza, pentru că dacă ne uităm la partea de dreapta sus, în acel cadran albastru deschis, vedem că mult progres s-a făcut în acele domenii indicate acolo și destul de aproape de media UE acolo, în cadranul respectiv. Și acolo vedem exemple cum ar fi, deci toate cele pe care le vedeți, drepturile fundamentale sunt reflectate acolo, libertate de asociere, de exprimare. E foarte clară situația. Iar dacă ne uităm în cadranul galben, astea sunt domeniile în care Republica Moldova a realizat mult progres, însă totodată e departe de media UE. Iar aici puteți să vedeți aspecte care țin de justiția penală, mai puțină ingerință din partea statului în sistemul justiției, lucruri care sunt cu adevărat foarte importante și câștiguri importante, dar, după cum am zis, ele trebuie să fie în continuare susținute. Iar dacă vedem în roz, cadranul roz, astea sunt domeniile unde lucrurile nu au stat atât de bine, dar totuși aproape de media UE. Nu atât de mulți indicatori, măsuri se încadrează aici, dar au de-a face mai mult cu partea de administrare a sistemului justiției, despre care vom vorbi puțin mai detaliat în cele ce urmează. Și pe roșu, sunt doar câteva aici, stânga jos, cele unde Republica Moldova nu a făcut progres și departe de media UE. Deci, cam asta ne spune acest cadran, ne spun aceste cadrane. În câteva cuvinte voi vorbi așa despre unele aspecte care reflectă factori specifici, dar, așa după cum spusesem, sunt anumite constrângeri, limitarea puterilor guvernamentale de către sistemul judiciar s-a făcut progres și apoi putem să vedem un subfactor în acest sens în ceea ce privește limitarea puterilor guvernamentale și sistemul judiciar. Putem să vedem faptul că sistemul judiciar este mai puțin, tot mai puțin aflat sub influența, cum ar veni, a puterii, iar, după cum putem să vedem, este o tendință pozitivă. Drepturile fundamentale, pe stânga vedeți bun progres în sensul ăsta realizat și la fel la guvernarea deschisă. Se vede transparență, poate un progres nu atât de sesizabil, dar atunci când vorbim despre corupție și aceasta va fi probabil ceva cu care cei din sală sunt familiarizați, că în general s-a realizat progres în materie de eforturi de combatere a corupției de către Republica Moldova, dar probabil putem să vorbim și s-a mai zis și colegii ieri au zis că încă mai e loc pentru mai bine și se muncește în această direcție. Însă mai sunt, putem să vedem și oarecare acțiuni încurajatoare în materie de lupta cu corupția, dacă ne uităm la sectorul judiciar. Aici vedem o descreștere, acel indicator pentru corupție a scăzut în felul ăsta, însemnând un lucru pozitiv. Și apoi absența corupției în sistemul judiciar. Vedem acolo cum era indicat, iar în slide-ul următor vedem justiția civilă cum este reflectată. O tendință încurajatoare este aceea că mai puțină influență a autorităților în ceea ce privește justiția civilă, ingerințele în luarea deciziilor, hotărârilor. Este o măsură importantă în materie de independență a sistemului judiciar și pentru ca să fie sistemul judiciar funcțional. În justiția penală vedem o tendință pozitivă, vă uitați pe stânga, pentru acest subfactor lucrurile au stat destul de bine, dar și mai bine, la fel ca în justiția civilă, dar poate chiar mai puternic, mai puțină influență necorespunzătoare a guvernului asupra justiției penale. Un lucru foarte încurajator la fel, o tendință bună. Deci, dacă le punem cap la cap, ca o sinteză, ceea ce se poate vedea este că Republica Moldova a făcut progres în multe domenii, mai e loc pentru mai bine, desigur. În unele domenii e aproape de media UE, în altele e și mai aproape, stăm mult mai bine, dar eu cred că, de fapt, până la urmă scorul Republicii Moldova este foarte încurajator, foarte bun pentru Republica Moldova. Dacă ne uităm la alte țări, Republica Moldova face progres acolo unde sunt decizii grele de făcut, în materie de independență judiciară, în ceea ce privește un sistem de justiție penală care este bine pus la punct, respectul drepturilor fundamentale. Noi putem să vedem în multe alte țări că autoritățile întâmpină foarte multe greutăți ca să facă progres în ceea ce privește realizarea progresului. Și domeniile în care Republica Moldova trebuie să facă progres suplimentar, de exemplu la capitolul administrație, justiția civilă, cred că pașii înainte în aceste domenii se vor face încet-încet, așa că deocamdată eu văd că lucrurile stau bine, pozitive. Mulțumesc, Iulian.
Mulțumim foarte mult, Mark, pentru această perspectivă globală pe care ați reflectat-o într-o modalitate așa cu accent pe aspecte foarte specifice și concrete, cum ar fi sectorul justiției,
[00:14:46] — Iulian Groza (2)
statul de drept și tot ce ține de elementele fundamentale. Eu cred că aceasta complementează puțin înțelegerea impactului tuturor eforturilor făcute și eu cred că este și încurajator faptul că noi urmărim impactul, vedem anumite tendințe, chiar dacă tot ce înseamnă nivelul nostru de percepție cumva este senzația că parcă nu se face suficient, nu e destul și că mai multă și mai multă trebuie să se facă. Totodată, eu cred că este încurajator faptul că Republica Moldova este pe calea cea dreaptă și în acest sens acuma voi adresa întrebare către reprezentantul statului, iar acum voi trece la limba română în sensul ăsta și voi adresa întrebarea Stelei.
[00:15:27] — Iulian Groza (1)
Stela, ești în acest proces de ceva timp, în care tu ai responsabilitatea să lucrezi împreună cu echipa de la Ministerul Justiției, împreună cu colegii de la Biroul pentru Integrare Europeană pe dimensiunea integrării europene. Sunteți acuma la o etapă în care actualizați Programul Național de Aderare, având în vedere și rezultatele pachetului de extindere. Cum vedeți valoarea adăugată a unui astfel de exercițiu în care, în procesul de planificare, noi vorbim totdeauna de indicatori de impact? Și în ce măsură, de exemplu, un efort precum îl au colegii de la World Justice Project poate fi integrat în prioritizarea acțiunilor și prioritizarea modului în care sunt evaluate ele prin indicatori concreți, inclusiv prin indicatori pe care îi au cei de la World Justice Project, care este o organizație renumită, independentă și de încredere în evaluarea lor? Cum ați putea să integrați astfel de exercițiu de estimare a impactului în planificarea priorităților pe domeniul justiției în PNA, te rog.
[00:16:36] — Stela
Bună ziua tuturor. Mulțumesc foarte mult, dragă domnule Groza, pentru invitație. O să profit de ocazie, întâi de toate, să zic mulțumesc pentru oportunitatea de a putea asculta discuțiile atât ieri, cât și astăzi, și pentru frumoasa tradiție de a organiza conferința anuală privind extinderea și, de fapt, este o platformă care se dovedește a fi mai mult decât așteptată, dar și eficientă, în cadrul căreia noi avem posibilitatea într-un format extins, reprezentanții mediului de afaceri, reprezentanții societății civile, autorități guvernamentale, să abordăm constatările Comisiei Europene. Totodată, dacă trec nemijlocit la indicele statului de drept, pe care este și tematica panelului de astăzi, vreau să-i mulțumesc domnului Lewis, thank you so much, pentru prezentarea foarte comprehensivă a ediției 2026 a Indicelui statului de drept. Ceea ce ziceam de fapt în dialogul pe care l-am avut până la panel, I will not mention, but I will do mention it: în 2024 am trecut prin, Republica Moldova a trecut prin screeningul bilateral cu Comisia Europeană și vreau să vă zic că în calitate de președinte a grupului de lucru privind funcționarea instituțiilor democratice am avut responsabilitatea să fac prezentarea privind General Framework on Democracy. Și ceea ce i-am spus domnului Lewis este că am folosit Indicele privind statul de drept elaborat de World Justice Project în retrospectivă pentru câțiva ani și mi-a fost extrem de util, pentru că noi față de Comisia Europeană nu trebuie să vorbim doar pe partea de cum stau lucrurile de bine la nivel de reglementare legislativă, dar să aducem suport cu cifre ca să demonstrăm. Evident că așteptările noastre erau, dar și angajamentul nostru, că indicele va crește de la an la an. Ei bine, lucrul ăsta îl urmărim. Vreau să zic, statul de drept este pentru echipa Ministerului Justiției, dar și pentru toți membrii grupurilor de lucru pe care Ministerul Justiției le coordonează – mă refer la Capitolul 23, Justiție și drepturi fundamentale, la instituții democratice – este un concept fundamental în dialogul nostru constant cu Comisia Europeană. Este nici pe departe doar un principiu declarat al ordinii constituționale. Dacă este să menționez poziția de negociere aprobată de Consiliul Uniunii Europene în luna iunie 2024, tot atunci când am avut prima conferință interguvernamentală, poziția de negociere prevede expres în punctul 4 că negocierile se deschid pe principiul că Republica Moldova va asigura implementarea valorilor fundamentale pe care se bazează Uniunea Europeană. Tratatul privind Uniunea Europeană în punctul 2 prevede expres: valorile fundamentale sunt statul de drept, instituții democratice, drepturi fundamentale. Principiul ăsta este ceea ce merge ca o linie roșie în tot procesul nostru de negocieri cu Comisia Europeană. Ba mai mult, aceeași poziție de negociere prevede expres că parcursul nostru sau evoluțiile, mai degrabă trendul nostru, va fi apreciat de către Comisia Europeană în conformitate cu principiile, criteriile de la Copenhaga Copenhaga și iarăși statul de drept este cap de listă în aceste criterii.
Vreau să zic că rezultatele indicelui ediției 2026 cumva ne oferă un mesaj mixt și de fapt cred că cel puțin din perspectiva Ministerului Justiției trebuie să privim cifrele foarte pragmatic. Da, este salutabil că noi am reușit să avansăm două poziții, că suntem plasați în raport cu alte state care au statut de stat candidat, suntem plasați foarte bine. Este și de menționat pozitiv faptul că am crescut în clasament de la poziția 6 la 5 în grupul de state privind Asia Centrală și Europa de Est. Totuși, cred că este necesar să ne oprim la scor, pentru că 0,53 este scorul care de fapt transmite mesajul clar. Poziția 66 este confirmarea faptului că într-adevăr au fost întreprinse măsuri semnificative, că există progres, iar scorul ne demonstrează necesitatea să asigurăm sustenabilitate acelor procese care au avut loc. Și raportul Comisiei Europene din 2026, pe care îl discutăm zilele astea, tot confirmă progresul. Cu toate acestea, dacă este să ne referim la concluzia din raportul de extindere, pe lângă progresul pe care Comisia îl constată, îndemnul ferm este să asigurăm eficiența proceselor și sustenabilitatea sau durabilitatea proceselor. Și foaia de parcurs care a fost prezentată de către Comisia Europeană pentru 2027 setează foarte clar un obiectiv că în perioada imediat următoare scopul nostru este să trecem la livrabile. Și aici, în mare parte, mă voi opri aici prin a spune că Ministerul Justiției salută foarte mult indexul, pe care îl așteptăm în fiecare an și cu siguranță îl vom aștepta și mai mult încolo, ținând cont de etapa avansată de negociere la care se află Republica Moldova. Salut foarte mult afirmația lui Lewis: „We are close to the EU average”, ceea ce a fost folosit de vreo două ori și asta este absolut încurajator. Ceea ce rămâne din partea Ministerului Justiției este să afirm că noi cu aceeași dedicație, ba chiar și mai mult, vom monitoriza și este pentru noi foarte eficient indexul, inclusiv pe partea de, dacă este să vorbim în special justiția civilă, acolo unde lucrurile stagnează, noi vom folosi acești indicatori ca să monitorizăm vulnerabilitățile din sistem, dar și ne asigurăm să monitorizăm progresul nostru. Astăzi Ministerul Justiției este la o etapă la care lucrează la un nou document de politici sectorial pentru sectorul justiției, un dialog pe care noi îl avem foarte bun cu reprezentanții domeniului asociativ, cu partenerii noștri de dezvoltare, și iată aici voi reconfirma faptul că indicele este instrumentul pe care noi îl vom folosi pentru a ne îmbunătăți acest document de politici.
[00:23:34] — Iulian Groza (1)
Mulțumesc, Stela. Now I would like to turn to
[00:23:38] — Iulian Groza (2)
Și acum îi voi oferi cuvântul lui Bastian. GIZ, la nivel global și în special în Moldova, sprijină eforturile de reformă, iar statul de drept, evident, este un pilon-cheie, un domeniu-cheie unde simțim, unde vedem asistența oferită de GIZ. De asemenea, am văzut în diverse sectoare, din perspectiva legislației, a instituțiilor, lucrurile cum au evoluat. Întrebarea mea este următoarea: ce putem face noi pentru ca aceste eforturi și progrese pe care le-am văzut să continue și să fie mai aliniate de percepțiile cetățenilor? O tendință pe care am observat-o în ultimii patru ani este că, în linii generale, în Moldova există un sentiment în rândul populației că lucrurile se îmbunătățesc. Doar ca să facem referință la un sondaj de opinie care a fost publicat recent: în 2023 aveam aproximativ 25-30 de procente sprijin public pentru reformele în sectorul justiției, pe când în 2025 ponderea era de aproximativ 45 de procente. Deci, avem o tendință în creștere, însă nu este suficientă pentru a avea o percepție generală în rândul populației că ne aflăm la moment pe calea corectă. Deci, ce putem face pentru a elimina această lacună?
[00:25:00] — Bastian
Mulțumesc mult, Iulian. Mulțumesc mult și Mark pentru contribuția dumneavoastră. Dragi colegi, este o plăcere pentru mine să fiu parte a acestui panel de discuții și să vă prezint experiența GIZ și să vă vorbesc la fel și despre beneficiile pe care le putem aduce noi cu experiența noastră pentru situația actuală a Republicii Moldova.
Mai întâi de toate, cred că este important să reiterăm faptul că Moldova la moment se află într-o situație specifică. Deci, este un moment oportun pentru a-și atinge scopul de aderare la Uniunea Europeană într-un mod rapid. Comisara Kos a fost destul de ambițioasă în declarațiile sale, în special cele făcute ieri. Dumneaei a menționat seara că Moldova a crescut de la cel mai bun elev în clasă la cel mai performant elev și cred că trebuie să apreciem faptul că așteptările față de Moldova sunt la fel înalte. Se așteaptă ca Moldova să își continue performanțele înalte. În același timp, este sarcina noastră să ne asigurăm că parcursul european să devină ireversibil cât de curând posibil. În mod ideal, acest punct de ireversibilitate este momentul aderării, însă oricum trebuie să ajungem la acest punct de ireversibilitate a întregului proces.
GIZ, în cadrul acordului de parteneriat între Germania și Moldova, dar și Uniunea Europeană și Republica Moldova, are privilegiul de a contribui la acest proces prin oferirea de asistență instituțiilor pentru a putea lua decizii și pentru a se ridica la nivelul așteptărilor. Ce am înțeles noi din experiența ultimilor ani este că învățarea de la egal la egal reprezintă un element de o importanță specifică. Funcționarii învață mai bine de la persoanele care au stat la cealaltă parte a mesei de negociere, de la colegii țărilor care au aderat recent la Uniunea Europeană, precum și în țări candidate care se află la un nivel mai avansat, cum ar fi Muntenegru sau Albania. Spre exemplu, proiectul nostru cu privire la statul de drept implementat în Moldova și Ucraina se bazează pe aceste principii, pentru schimb direct de experiență între reprezentanții Moldovei și Ucrainei și alte state membre sau state candidate. GIZ în Moldova are un rol foarte activ în toate aceste procese și a avut un rol activ în toate țările. Eu personal am fost implicat în eforturile de aderare în țările din Balcanii de Vest la finele anilor 2000 și aceste eforturi continue și cooperări sunt lecțiile pe care noi le-am învățat și care sunt foarte utile exact acum, în acest moment, în Republica Moldova și cred că pot veni cu valoare adăugată, după cum am menționat și anterior. Deci, este important să asigurăm aceste schimburi de experiențe practice.
Și al doilea element pe care vreau să-l menționez este faptul că noi ne-am întâlnit cu această grabă și necesitate de a arăta progrese în mod continuu pentru a include toate instituțiile naționale în această muncă. De asemenea, ne-am confruntat cu toate dificultățile pe care acest lucru le aduce. Noi oferim sprijin lucrând cu Biroul pentru Integrare Europeană, Ministerul Justiției, Cancelaria de Stat, în care sunt... Se pare că structurile paralele tind să dispară, de asemenea.
Nu avem nevoie de reforme false, avem nevoie de reforme reale care să aibă o sustenabilitate în timp și vreau să aplaud colegii din Moldova pentru aceste reușite, pentru faptul că ei sunt gata să facă față faptelor și, după cum a menționat și Mark, el a venit cu unele fapte care ne arată că au fost realizate multe, însă oricum mai sunt încă multe de făcut. Cred că voi cel mai bine soluționați problemele când cunoașteți natura problemei, chiar dacă soluția pentru problemele respective necesită uneori anumite abordări creative, însă oricum aceasta ne ajută să ne stabilim corect prioritățile. De asemenea, am menționat acest lucru și anterior.
În Balcanii de Vest, GIZ a sprijinit reformele inițiale pentru capitolele 23 și 24 și oferim acest sprijin pentru mai mult de un deceniu, și aceste lecții pe care le-am învățat din această experiență nu pot fi transmise prin intermediul unui singur proiect. Din acest motiv, cooperarea noastră din Moldova se bazează pe aceste lecții învățate. Toți experții care lucrează prin intermediul GIZ sunt gata să împărtășească cu experiența lor, cu lecțiile pe care le-au învățat.
În același timp, aș vrea să am și o abordare critică. Iulian, dumneavoastră ați menționat că este important să optimizăm activitatea noastră, însă acum eu simt că în procesul de integrare europeană noi trebuie să ne asigurăm că să asigurăm o modalitate corectă de realizare a reformelor pentru ca beneficiile acestora să ajungă la oameni. Da, noi ne descurcăm foarte bine în elaborarea și adoptarea de strategii, de instruire a personalului, însă cetățenii nu simt aceste rezultate. Ei simt dacă o cauză în instanță durează câteva luni sau câțiva ani și experiența din Balcanii de Vest la fel ne arată riscurile care pot apărea în cazul în care reformele rămân pe hârtie timp de mai mulți ani, fiindcă nu se asigură progresele necesare și trei schimbări pe care noi le-am observat sunt următoarele: trebuie să măsurăm nu doar produsele, dar și rezultatele obținute. Acum noi avem acest indice care ne arată imaginea generală și care va fi benefic pentru Moldova și GIZ este foarte interesat să sprijine acest proces și proiectul World Justice Project va contribui la atelierul nostru de lucru din decembrie și, începând cu constatările Comisiei, trebuie să le transformăm în proiecte real implementate. În decembrie vom aduce la masa de discuții și comisarul, vom aduce și instituțiile Moldovei care lucrează pe capitolul 23 și 24 pentru a traduce raportul de extindere în acțiuni concrete.
Și pe final vreau să menționez faptul că pentru a coordona mai bine, și trebuie să depunem eforturi să ne coordonăm mai bine eforturile, dacă Moldova are diverși parteneri și fiecare partener vine cu propriile priorități, noi nu vom atinge rezultatele scontate. Acquis-ul este important, dar rezultatele care vor fi evaluate și apreciate de către cetățeni sunt rezultatele concrete și noi trebuie să ne concentrăm pe acest fapt. Mulțumesc mult.
[00:34:20] — Iulian Groza (2)
Vă mulțumesc, Bastian, vă mulțumesc pentru faptul că ne sprijiniți eforturile de reformă. Apreciem mult acest fapt. De asemenea, vă mulțumim pentru faptul că ați accentuat importanța impactului real pentru beneficiari, pentru cetățeni. Și acum voi trece la limba română.
[00:34:38] — Iulian Groza (1)
Din poziția dumneavoastră de consilier prezidențial pe domeniul justiției, dar și din experiența precedentă de ministru al justiției, care ar fi principalele lecții învățate până la moment, care să traseze într-un fel prioritățile pentru perioada imediat următoare, din perspectiva în care noi cumva ne dorim ca reformele să fie ireversibile? Dar realitatea este că reformele nu întotdeauna sunt ireversibile. Iată, întrebarea ar fi cum totuși să fie create condiții pentru ca tot efortul pe schimbări, pe transformări, pe reformă din sectorul justiției să reziste, să funcționeze pe termen lung, într-adevăr să reușească și să creeze impact la nivel de beneficiar? Fiindcă indicele ne arată percepția cumva a acestui impact. Trendurile sunt bune, dar totuși eu în cazul dumneavoastră aș insista mai mult să veniți cu o abordare, cu o anumită viziune, cu anumite lecții învățate: cum am putea să ne asigurăm că toate aceste eforturi de transformări structurale, ele rezistă cicluri electorale, rezistă guverne în față? Fiindcă justiția a fost, este și va fi domeniu de referință pentru orice stat european în cadrul Uniunii Europene. Vă rog.
[00:36:11] — Veronica Mihailov
Mulțumesc, domnul Groza. În primul rând, vreau să apreciez organizarea acestui panel și vă mulțumesc pentru oportunitatea de a participa alături de distinși invitați, de a face un schimb de opinii cu privire la un subiect foarte actual, și totodată să prezint felicitări tuturor celor care au contribuit la rezultatele reflectate în raportul de extindere. Mă refer la capitolul 23, 24, funcționarea instituțiilor democratice, ceea ce vizează statul de drept, așa cum ați menționat și dumneavoastră, domeniile practic cele mai importante cu care se deschid și se închid negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Și mă bucur că am fost alături de echipă și acest interes constant și efort conjugat trebuie să continue, ori și de pe platforma Președinției, în cadrul Comisiei Naționale de Integrare Europeană, acest lucru este monitorizat.
Vreau să reiterez mai întâi că, așa cum s-a menționat, ultimii cinci ani au fost marcați de transformări legislative, structurale, instituționale foarte importante, care practic au restartat, să spunem așa, sistemul de drept, funcționarea instituțiilor publice responsabile de asigurarea funcționării justiției, asigurarea integrității, asigurarea accesului la justiție a cetățeanului. Și aceste lucruri n-au fost simple deloc, sunt procese continue, procese foarte complexe și da, cea mai mare provocare este nu doar să modifici legi, să constitui mecanisme care să implementeze aceste legi, dar și să asiguri sustenabilitatea pe termen lung, fiindcă prin sustenabilitate de fapt ne asigurăm de ireversibilitatea reformelor. Și asta este cea mai mare provocare pentru noi, fiindcă noi ca stat tânăr încă învățăm ce înseamnă să asigurăm o reformă sustenabilă pe termen lung, fiindcă experiența mea de la minister, eu venind la minister din domeniul avocaturii, m-a făcut să concluzionez că noi ca stat nu am avut cultura de a planifica pe termen lung și de a ne ține de acest plan foarte focusat, indiferent de schimbările politice, schimbările de guvern sau chiar și dacă se schimbă anumite viziuni, că este firesc, mă rog, tot este firesc, procese naturale în schimbare, să fie o adaptare a viziunilor, dar obiectivele să fie implementate până la capăt și întotdeauna adaptate la noile cerințe sociale.
Trebuie să ținem cont și de faptul că ultimii cinci ani în Republica Moldova, în acest proces amplu de reformare a justiției, consolidarea instituțiilor, asigurarea funcționării instituțiilor democratice, fiindcă până la urmă construcția statului de drept este un proces foarte, foarte complex, această perioadă a fost marcată de foarte multe evenimente care cumva nu au permis ca implementarea tuturor acestor reforme să parcurgă într-un ritm așa liniștit, calm; întotdeauna a trebuit într-un ritm alert de improvizare, de găsirea soluțiilor de urgență. Adică, într-un fel, printr-o abordare mereu reactivă și cred că pe viitor una din lecții este să ne schimbăm această abordare reactivă într-o abordare proactivă și de o planificare și evaluare anticipativă cât mai bună.
Vreau să menționez că în 2023, atunci când am preluat mandatul la justiție, deja era în proces de implementare strategia pe sectorul justiției, asigurarea independenței și strategia pe justiție, în paralel cu cele nouă condiționalități care au fost formulate față de Republica Moldova atunci când a obținut statutul de țară candidată, iar din cele nouă condiționalități șase se refereau la justiție, și în paralel cu implementarea unui proces foarte complicat: vetting, pre-vetting, vetting-ul și reformarea altor, să spunem, instituții satelite din sistemul judiciar și sistemul de integritate.
Tot acest proces a continuat în paralel și cu multiplele exerciții electorale, care știm foarte bine în ce condiții s-au parcurs, și asta a demonstrat anumite carențe la capitolul integritatea alegerilor, fapt care a determinat instituțiile statului ca în 2024 să-și revadă politicile, să-și revadă competențele, resursele și apoi în 2025, mă refer și la cadrul electoral și ceea ce ține de combaterea corupției electorale. Și toate acestea în paralel au determinat ca instituțiile statului să devină, să înțeleagă, să conștientizeze necesitatea ca, pe lângă reformele pe care și le-au asumat, să lucreze la reziliență și să asigure o cât mai bună conlucrare și cooperare. Adică abordarea să nu fie una fragmentată. Aceasta este o altă lecție pe care am învățat-o: este că în orice reformă importantă abordarea trebuie să fie una integrată și incluzivă. Ori nu puține situații complicate au fost din cauza lipsei de comunicare și de cooperare.
În 2023 am să fac referință la iarăși acea perioadă de preluare a mandatului, în care vreau să menționez că atunci pre-vetting-ul deja era în proces de implementare și urma să fie implementat procesul de vetting pentru Curtea Supremă de Justiție și pentru judecătorii și procurorii din funcțiile-cheie, moment care a coincis cu demisia in corpore a CSM-ului și a mai multor judecători de la CSJ, fapt care a impus să avem o abordare mai constructivă, axată pe comunicare, dar și de a lua niște măsuri mai ferme pentru a depăși acele blocaje.
Da, acum, dacă este să mă uit retrospectiv, cu siguranță o lecție învățată este că, înainte de a purcede la astfel de reforme complexe, este foarte importantă estimarea întregului proces. Ori toate reformele inițiate conform strategiei pe justiție, că nu ne referim doar la sistemul judiciar, ne referim și la sistemul procuraturii, prin harta judiciară, harta procuraturii, ne referim la regândirea cadrului legal ce ține de profesiile juridice, de sistemul probațiunii, sistemul penitenciar, drepturile omului, și în toate aceste paliere s-au făcut multiple schimbări, dar aceste schimbări majore trebuie să meargă mână în mână și cu alocarea suficientă de resurse umane și resurse financiare. Chiar dacă acest lucru nu a fost niciodată ignorat și a fost întotdeauna pe agendă, solicitat, întrebat și așa mai departe, nu întotdeauna a fost posibil, fiindcă necesitatea de resurse a fost valabilă pentru toate domeniile: și medicină, și educație, și construcții și așa mai departe, și cumva trebuia să fie o echilibrare în acest sens. Dar s-a încercat întotdeauna de a veni și cu niște măsuri de diminuare a riscurilor, de ameliorare a situației.
O altă lecție învățată este că, atunci când implementezi niște mecanisme foarte complexe, juridic vorbind, și complexe din punct de vedere al implementării, este foarte importantă expertiza și validarea instituțiilor care, spunem așa, indică standardele în acest domeniu, și expertiza Comisiei de la Veneția a fost una foarte utilă pentru reformele ce vizau capitolul 23, 24, funcționarea instituțiilor democratice, și recomandările Comisiei de la Veneția au fost cumva ca un fir roșu, care au fost întotdeauna ținute cont, poate nu deodată toate, dar treptat au fost analizate.
Deci este important în continuare, la noile tendințe, așa cum am menționat mai devreme deja și doamna Braniște, iarăși cunoaștem bine că acum Ministerul se află și în proces de elaborare a noii strategii pe sectorul justiției, care evident trebuie să meargă mână în mână cu foaia de parcurs pentru 2027 și deja angajamentele care trebuie duse până la capăt conform Planului Național de Aderare, este să fie o coerență între toate mecanismele, legile adoptate și procesul de implementare, procesul care să asigure implementarea efectivă a acestora. Fiindcă, așa cum s-a menționat de la început, sondajul este bazat până la urmă cu privire la starea în justiție sau statul de drept prin faptul cum cetățeanul percepe până la urmă toate aceste schimbări și dacă vede un anumit beneficiu. Sigur, este încurajator că avem o constantă de progres, mică, mare, mai puțin, nu atât de mult pe cât ne-am fi dorit la raportul eforturilor depuse, dar din 2020-2026 este o anumită constantă, însă evident trebuie să lucrăm mult mai mult pentru a asigura eficiența tuturor reformelor lansate. Ultimii doi ani s-au elaborat și adoptat o mulțime de directive ce fac parte din acquis-ul comunitar și acum partea cea mai complicată este să monitorizăm constant și să asigurăm o implementare efectivă.
Și ultimul punct care aș menționa foarte mult este importanța comunicării și cooperării interinstituționale. Da, de multe ori opiniile pot fi polarizate pe ceea ce ține de sistemul justiției, cum este reflectat și în mass-media, în societatea publică, dar fiindcă parcursul de aderare europeană, aderarea la Uniunea Europeană este un obiectiv care este prevăzut și în Constituție și asta, de fapt, pentru noi înseamnă un stat de drept funcțional, înseamnă o siguranță pentru ziua de mâine, este important să ne conjugăm cu toții eforturile în acest sens și, atunci când sunt anumite măsuri mai neobișnuite, mai neplăcute la prima vedere, acestea trebuie comunicate, ascultate și cu a găsi compromisuri și soluțiile necesare. Mulțumesc.
[00:47:19] — Iulian Groza (1)
Mulțumesc, doamna Mihailov. Vreau să ne mișcăm spre firul ierbii acum și am doi vorbitori care vor, eu sunt sigur că vor veni cu deja o percepție de la firul ierbii. În primul rând, domnul Roșca, dumneavoastră sunteți cel care apărați cetățeanul, apărați drepturile cetățeanului în primul rând, în cadrul Oficiului Ombudsmanului. Din perspectiva dumneavoastră și a modului în care sau problemelor care le ridică cetățenii în interacțiune cu Oficiul Ombudsmanului, care ar fi, din punctul dumneavoastră de vedere, necesitățile care ar trebui să fie ridicate pe lista de priorități din perspectiva impactului? Am văzut în indice, pe dimensiunea drepturilor omului stăm cel mai bine comparativ în ultimii ani și cu alte țări din regiune. Vreau să ne spuneți care sunt acele domenii care necesită o atenție mai mare din perspectiva cetățeanului și a problemelor care le ridică în interacțiune cu dumneavoastră. Vă rog.
[00:48:34] — Roșca
Bună ziua, domnule Groza. Vă mulțumim mult. Stimați organizatori, vă mulțumim mult pentru acest eveniment, pentru posibilitatea de a participa alături de distinșii colegi din panel, dar și împreună cu cei prezenți în sală sau în regim online la asemenea discuții, la schimburi de idei, opinii pe un domeniu destul de sensibil, dar și important pentru orice societate.
În primul rând, da, după cum a menționat domnul Groza, reprezint Oficiul Avocatul Poporului, al cărui mandat constituțional primordial este anume de a monitoriza respectarea și garantarea drepturilor și libertăților fundamentale la nivel național. Dacă este să vorbim în privința accesului la justiție, statului de drept, garantării drepturilor și libertăților fundamentale, acestea sunt elemente cruciale, indispensabile pentru orice societate democratică. Adică are loc un anumit acord, agrement dintre societate și stat în ceea ce oferirea unei posibilități de a solicita remedierea unei eventuale încălcări a drepturilor omului. Și iată, din această perspectivă, Oficiul Avocatul Poporului întreprinde toate măsurile pe două căi, o anumită, dacă aș putea să mă exprim, bifurcare sub aspect nemijlocit de protecție a cetățenilor, a persoanelor care cad sub jurisdicția Republicii Moldova, anume de a examina plângeri, de a acorda o asistență juridică sau un suport corespunzător în ce privește pretinsele încălcări, dar și sub aspect de monitorizare și raportare, ceea ce o facem în mod continuu, și mulțumim, venim cu mulțumire atât față de societatea civilă, cât și față de autoritățile publice în acest context în partea ce ține de realizarea obiectivelor noastre comune în privința respectării drepturilor omului.
Din perspectiva Oficiului Avocatul Poporului și a studiilor sociologice asociate în ce privește percepția cetățenilor privind respectarea drepturilor omului, noi evidențiem, desigur, cu o imagine pozitivă într-o oarecare măsură în ultimii ani. Ținem să atragem atenția asupra faptului că de mai bine de 10 ani de zile Oficiul Avocatul Poporului este implicat și într-un proces de monitorizare continuă a evoluției percepției drepturilor omului din anul 2016, o dată la 20, doi ani de zile, îmi cer scuze, prezentăm raportul privind percepția populației privind respectarea drepturilor omului la nivel național și trebuie să atragem atenția asupra faptului că are loc și o anumită convergență cu indicii constatați de către World Justice Project și ne bucurăm în acest sens că suntem, ne pliem pe acest segment în partea ce ține de identificarea obiectivelor sau necesităților pe viitor care ar trebui să punem accent la nivel național în ce privește respectarea drepturilor omului.
Dacă este să luăm în concret, în ultimii doi ani de zile am putea să spunem că cele mai importante creșteri în ce privește respectarea drepturilor omului au loc în drepturile sociale, în protecția drepturilor sociale, libertatea de conștiință, gândire și religie, în dreptul la educație, asistența medicală. Cu părere de rău, la polul opus totuși înregistrăm, în baza rezultatelor ultimului studiu care a fost prezentat recent de către Oficiul Avocatul Poporului, se întâlnesc unele rezultate mai puțin bune în ce privește respectarea, o respectare mai redusă față de anumite grupuri, cum ar fi grupurile LGBT sau protecția persoanelor care consumă droguri sau substanțe psihoactive, și, nu în ultimul rând, o protecție a persoanelor private de libertate sau recent eliberate.
Ce putem spune, că totuși, în pofida faptului că avem o anumită tendință de creștere a respectării drepturilor omului, am putea lua, spre exemplu, și o schimbare în ce privește aprecierea populației. Dacă s-o luăm sub aspect, să-i spunem comparativ, 2023-2026, sub aspect că este o schimbare spre bine, noi am putea face comparație: 2023 - 18%, 2026 - 24%. Deci noi vedem o anumită creștere, ceea ce, cum spuneam, are loc o anumită convergență sau pliere cu constatările din partea World Justice Project. O înrăutățire deja iarăși ca o percepție din partea cetățenilor, noi am putea face o comparație, la fel se schimbă un pic cifrele: 2023 sunt 24%, 2026 - 31%. Deci tot avem o anumită creștere în acest sens.
Acuma, dacă este să vorbim în privința încălcării drepturilor omului și a frecvenței acestora, constatările noastre ajung la o cifră ridicată, destul de ridicată din partea respondenților, menționată de 70%. Adică aproape fiecare al patrulea respondent apreciază că încălcările au loc în mod sistematic. Dar am dori să atragem atenție în cazul de față că totuși, dacă nemijlocit ne axăm pe accesul la justiție, statul de drept, consolidarea capacităților instituționale, noi am putea menționa aicea că au loc și anumite schimbări totuși spre bine, în pofida faptului că avem aceste constatări de în jur de 70%. De exemplu, urmare a sondajului efectuat de către OAP cu suportul partenerilor, în baza acestui studiu de percepție, noi am constatat că este o recunoaștere din partea cetățenilor în partea ce ține de disponibilitatea, deschiderea anumitor instituții și, spre exemplu, în jur de 53% consideră că au fost tratați cu respect sau mult respect. 55% au beneficiat de un tratament echitabil. Deci noi vedem într-adevăr că are loc o anumită schimbare în ce privește relația dintre stat sau autorități publice și cetățeni. E spre bine, ne bucurăm în acest sens. Posibil, am putea concluziona în acest sens că ăsta este și rezultatul și politicii la nivel de stat în ce privește digitalizarea și urgentarea sau ușurarea anumitor servicii, exact, mersi mult, față pentru cetățeni. Dar asta nu înseamnă că noi suntem, adică, campioni într-o oarecare măsură, pentru că totuși avem și anumite vulnerabilități, de exemplu, vulnerabilități la aspectul de inegalitate, discriminare și ceea ce spuneam, anume acea convergență cu unele indici care au fost constatate de către colegii de la World Justice Project sub aspect de justiție civilă și penală. Totuși, în cazul nostru, la fel, cu studiul de percepție, noi vedem anume acea pliere a acestor constatări în partea ce ține că, spre exemplu, sub aspect de proces echitabil. De exemplu, Oficiul Avocatul Poporului, cele mai multe plângeri din partea cetățenilor au fost anume pe segmentul dreptul la un proces echitabil, urmat de către domeniul dreptului de proprietate și ulterior dreptul la muncă. Deci noi vedem că într-adevăr totuși accentul cetățeanului este anume în ce privește accesul la justiție și iată aicea, revenind la întrebarea dumneavoastră, domnule Groza, cu acele puncte slabe, dar bine să nu fim prea așa tranșanți sau duri prin faptul să fie că este un slab. Este ca o prioritate sau un obiectiv pe viitor pentru toți actorii care sunt implicați în consolidarea statului de drept, atât societatea civilă, cât și autoritățile publice. Deci, în cazul de față, ar fi într-adevăr, ținând cont de rezultatele atât în baza studiului de percepție din partea OAP-ului sau alte studii sociologice la nivel național și constatările din partea World Justice Project, anume pe segmentul în ce privește absența corupției. Adică este un cel mai slab la acest capitol, noi avem, pare-mi-se, dacă nu mă greșesc, locul 102, dacă poate mă greșesc, să mă corectați eventual. Eventual, în cazul de față, cum spuneam, acea justiție civilă, reglementarea și aplicarea normelor e la fel cu transparența decizională. Dacă nu-mi aduc aminte bine, au fost discuții foarte prolifice în panelul precedent la fel pe platforma parlamentară în partea ce ține de acea cooperare în partea ce ține de elaborarea sau reglementarea și aplicarea normelor și, desigur, în procesul legislativ. Vă mulțumesc mult.
[00:58:17] — Iulian Groza (1)
Mersi mult, domnul Roșca. În sfârșit, Vadim, tu ești o persoană foarte răbdătoare și mersi mult că ai ascultat cu mare atenție intervențiile vorbitorilor. Deci avem o perspectivă globală, avem o perspectivă instituțională, avem o perspectivă a partenerilor, avem o perspectivă iarăși instituțională cu lecții învățate, avem o perspectivă la firul ierbii și iarăși revenim la firul ierbii. Promo-LEX este o organizație care este activă pe tot ce înseamnă promovarea respectării drepturilor omului, dar și monitorizarea procesului decizional atât la nivel guvernamental, dar mai ales la nivel parlamentar. Iată, din perspectiva ta ca și avocat, dar și a organizației care are un efort de watchdog, în ce măsură totuși societatea civilă reușește să pună pe lista priorităților subiectele care sunt importante pentru cetățeni și și unde este loc pentru o mai multă colaborare, mai multă implicare nu doar la nivel de instituție, dar și la nivel de actori interesați, în așa fel încât acest proces să vină într-adevăr incluziv și să producă efecte durabile pentru cetățeni în primul rând.
[00:59:51] — Vadim Vieru
Domnul Groza, vă mulțumesc foarte mult. Perspective foarte optimiste de altfel. Nu că n-aș fi și eu optimist, dar o să încerc să fiu pragmatic, pentru că sunt avocat și avocații în Republica Moldova, având în vedere situația și luptele pe care noi le ducem în ultimii ani, suntem pragmatici. Doamna Mihailov cunoaște acest lucru foarte bine. Și fiind pragmatici, evident că credem în drepturile omului și credem în anumiți indicatori care măsoară această valoare importantă a drepturilor omului și în cazul dat pentru mine un reper foarte important sunt standardele Consiliului Europei, organizației internaționale la care facem parte, și în mod special standardele setate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și jurisprudența acestei instanțe internaționale.
Și aici situația este în felul următor. Până în prezent, inclusiv dacă ne uităm la cifrele din anul 2025, cetățenii din Republica Moldova se adresau la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de cinci ori mai mult decât media europeană. Asta cred că spune despre situația drepturilor omului din Republica Moldova. În 2025 am avut 48 de hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului care, printre altele, au constatat probleme sistemice foarte vechi de pe timpul domnului Sturza când era prim-ministru. Bună ziua, domnul Sturza. Deci probleme vechi care nu s-au rezolvat în timp. Și asta ca și avocat, pentru mine ca și avocat, este impardonabil și inacceptabil ca să avem după mulți ani de hotărâri, de peste 600 de hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului, aceleași probleme sistemice pe segmentul de implementare a Convenției Europene.
Și o să vorbesc cu titlu de exemple despre câteva care se repetă de la an la an și care nu o să se rezolve până nu o să avem un mecanism foarte eficient de executare a hotărârilor CEDO. Și nu mă refer aici că problema este în agentul guvernamental, fie în Ministerul Justiției. Problema este în subiecții care trebuie să execute aceste hotărâri CEDO. Și când vorbim despre executarea hotărârilor CEDO nu vorbim doar despre achitarea acelor sume de bani, pentru că aici Guvernul achită la timp, dar este vorba despre soluționarea problemelor sistemice, cauzelor care au dus la aceste condamnări. Și câteva exemple, spuneam despre exemple, cifre, pentru că nouă ne plac cifrele. Rata de aresturi. Deci noi avem peste 95 de procente din demersurile depuse de procurori unde se solicită arest sunt admise de către judecători, ca pe timpul anilor 2019, 2015 și așa mai departe. Deci aceeași rată. Interceptarea comunicărilor telefonice. 98 de procente din demersurile depuse de procurori privind interceptarea comunicărilor telefonice sunt admise. Aceleași probleme. Condițiile de detenție și asistența medicală în sistemul penitenciar. Printre altele, despre sistemul penitenciar deja e o situație anecdotică despre construcția unui nou penitenciar, pentru că se ocupa o agenție ONU, UNOPS, de acest lucru și chiar erau speranțe că o să evolueze lucrurile, dar aparent iarăși procesul s-a blocat. Am vrea noi un penitenciar nou să fie construit la Băcioi, după cum a menționat domnul Tofan, și în centru să se construiască ceva cu heliport, dar nu știu dacă o să se întâmple acest lucru foarte degrabă, cu regret. Avem și progrese, evident. Nu mai avem hotărâri irevocabile judecătorești casate de Curtea Supremă de Justiție și cred că ăsta este un semnal foarte important. Dar în același timp, justiția nu se face doar la Curtea Supremă de Justiție. Avem multe categorii de cauze, inclusiv cu cele care le-am menționat eu, care se opresc la Curtea de Apel. Și faptul că am avut vetting, da, judecătorii au trecut în primul rând filtrul de integritate financiară și etică, dar nu înseamnă că neapărat judecătorii înțeleg și pot să aplice foarte bine convenția sau procurorii și avocații inclusiv pot să aplice bine convenția și aici este foarte mult de lucru. Și soluția în acest caz este foarte simplă, pentru că am început despre executarea hotărârilor CEDO și, printre altele, în raportul său, Comisia Europeană, când este vorba despre capitolul 23 și anume acest aspect foarte restrâns de executare a hotărârilor CEDO, a dat o apreciere mai mică decât peste media celei ce a oferit-o la alte subiecte. Ceea ce și Comisia Europeană înțelege că avem probleme la acest capitol de executare a hotărârilor CEDO. Și dacă noi o să depunem, și nu mă refer iarăși la subiecții care sunt implicați de zi cu zi, mă refer la colegii din agentul guvernamental, din Direcția din Ministerul Justiției, dar absolut toate instituțiile care sunt implicate în viața de zi cu zi a oamenilor: polițiști, procurori, avocați, asistenți sociali, oricine, politicieni inclusiv, dacă o să se dedice cu un efort minim, nu o să ia în derâdere convenția și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cum au mai făcut-o și foști procurori generali interimari, cred că noi o să avem progrese importante la acest lucru și într-un termen foarte scurt problemele sistemice nu o să mai existe sau o să fie reduse la minim. Dar la moment e suficient să deschidem pagina web a Comitetului de Executare a Consiliului Europei și pentru mine ceea ce văd eu acolo e cea mai bună radiografie a situației de drepturile omului din Republica Moldova. Cât de mult noi nu ne-am minți pe noi și am spune că lucrurile evoluează. Lucrurile evoluează, da, dar nu în măsura în care se depun eforturi, nu în măsura în care, după cum a menționat și domnul profesor Roșca, cetățenii simt această schimbare, pentru că cetățenii în continuare depun foarte multe plângeri la ombudsman, la avocați și la alte instituții despre calitatea unor procese pe care le avem. Și ca să rezum, avem progrese importante, dar trebuie să punem accent pe procesul de executare, trebuie să punem accent și pe procesul, de ce nu, pentru că o să vorbească și colegul Nicolae în sesiunea următoare, dar Nicolae Panfil, de ce nu și procesul de elaborare calitativă a legilor și un proces legislativ calitativ, pentru că, printre altele, iarăși Comisia nu prea a apreciat transparența decizională în acest proces. Este nevoie de muncă, este nevoie de colaborare, este nevoie de deschidere și când vorbesc despre deschidere nu pot să spun că nu am deschiderea colegilor din acest panel, dar este nevoie de deschidere și din partea celor care aplică legea de zi cu zi. Vă mulțumesc.
[01:06:53] — Iulian Groza (1)
Mulțumesc, Vadim, pentru această perspectivă care eu cred că completează întreaga discuție și dezbatere din acest panel și sunt sigur că ea va fi și mai interesantă anume în etapa următoare în care vrem să interacționăm cu audiența, cu colegii din sală, dar și cei care sunt mai timizi, vă încurajăm să scanați QR codul pe Slido și să vă adresați întrebările pe Slido. Acolo puteți să vă spuneți numele, puteți să semnați anonim, după care puteți să votați pentru întrebările care sunt cele mai interesante pentru dumneavoastră și o să le adresăm paneliștilor. Deci avem 25 de minute, sunt sigur eu că o să avem cel puțin două runde de întrebări, dacă o să fim suficient de succinți la formularea întrebărilor. Așa că invit sala acuma să ridicați mâna, veniți la microfon, prezentați-vă, adresați întrebarea. Dacă aveți un comentariu, vă rog nu mai mult de un minut. Vă rog. Cine ar dori să spargă gheața? Colegi? Curaj. Domnul Sturza. Dacă avem un voluntar care să aducă microfonul, dacă nu, mă apropii eu, domnul Sturza, și vă dau un microfon. O secundă.
[01:08:22] — Sturza
Da, vă mulțumesc că mi-ați adus aminte de glorioasa mea activitate în guvern. Eu încă până astăzi îs vinovat că la CEDO... Deci nu, eu am o întrebare foarte pragmatică pentru partea moldovenească. Deci este cunoscut că restanțele la capitolul justiție sunt cele mai alarmante. Cam cum evaluați dumneavoastră această restanță față de media obligațiilor sau, nu știu, obligațiunilor noastre față de Uniunea Europeană și dacă sunteți optimiști că o să le putem recupera până la începutul anului '28? Mulțumesc.
[01:09:14] — Iulian Groza (1)
O secundă. Alte întrebări? Că facem o rundă de întrebări. Nu? Atunci curaj și formulați întrebările pe Slido. Doamna Stela, cred că întrebarea poate fi direcționată și dumneavoastră în primul rând. Poate și cu ocazia asta o să ne vorbiți un pic mai mult despre priorități, cum încercăm să abordăm inclusiv aspectele care le-a menționat domnul Sturza, vă rog.
[01:09:42] — Stela
Eu vă mulțumesc foarte mult pentru întrebare, nu neapărat pentru faptul că ați adresat-o, dar pentru ceea ce ați repetat, stimate domnule Sturza. Exact ieri o echipă frumoasă de jurnaliști au adresat aceeași întrebare comisarei Kos și mi-a plăcut foarte mult faptul că dumneaei a evidențiat că noi nu trebuie să vorbim despre restanțe. Deci etapa la care noi suntem, evident că nu trebuie să vehiculăm cu progrese frumoase și impresionante. Noi știm că noi nu vorbim despre un succes. Noi vorbim despre progrese într-un șir lung de măsuri care trebuiesc realizate ca să ajungem la standardele unui stat care se dorește a fi membru a unei comunități europene. Cu toate acestea, noi nu avem restanțe. Noi vorbim despre un grad de percepere diferit în funcție de domeniul sau sectorul specific care este tratat, examinat fie prin prisma sondajelor internaționale, fie nemijlocit de către Comisia Europeană. Nu avem percepția că există restanțe. Noi avem o percepție foarte clară că avem o ambiție mare de a crește gradul de încredere în sectorul justiției. Deci, evident, când vorbim despre sectorul justiției, primul lucru și prima, să zicem, sintagmă care vine tuturor sau se asociază cu sectorul justiției este vetting-ul sau, așa numit în termeni juridici corect, evaluarea integrității etice și financiare a judecătorilor și procurorilor. Deci, ce ne propunem noi este să asigurăm... Vetting-ul nu este scopul în sine. Scopul final sau scopul pe care ni-l dorim să-l atingem este să asigurăm sustenabilitatea procesului sau integrității mecanismelor la nivel de sistem în rândul judecătorilor, în rândul procurorilor, dar și altor reprezentanți din sector, adică toți cei care reprezintă profesiile conexe sectorului justiției. Deci livrabilul ar fi încrederea în actul de justiție, o accesibilitate la justiție, așa ca toți justițiabilii, atunci când interacționează cu reprezentanții sectorului sau nemijlocit cu instanțele de orice nivel, să aibă percepția că ei nu doar ajung ușor la instanță, dar au și încrederea în actul care este emis în privința lui. Previzibilitatea actului justiției este, să zicem, un obiectiv pe care ni-l dorim să-l atingem atunci când vorbim per ansamblu de sectorul justiției. Există necesitatea de a avea o completare a resursei umane în sector, dar și de a spori atractivitatea sectorului justiției. Evident că principalii actori pe care ni-i dorim noi, cu care dorim să completăm sistemul, ei sunt judecătorii și procurorii, pentru că este cumva vulnerabilizat sistemul pe fondul exercițiului de vetting și a plecărilor masive care au avut loc în ultimii ani. De aceea, deja la etapa respectivă vreau să vă zic că avem, grație unui dialog foarte bun cu toți actorii-cheie din sector – mă refer la organele de autoadministrare a judecătorilor și procurorilor, Institutul Național al Justiției – avem un plan de acțiuni pe care îl vom implementa ca să atingem obiectivul de sporire a încrederii, de creștere a atractivității și pentru a îmbunătăți condițiile de activitate și tot ce înseamnă administrarea și managementul procesului la nivel de organul de urmărire, dar și la nivel de activitate a instanțelor. Nu sunt restanțe, sunt obiectivele noastre pe care ni le propunem ca să creștem percepția generală, inclusiv în indicele statului de drept care este realizat anual. Evident că există în raport cu sectorul justiției așteptările pe partea de politici anticorupție. Ministerul Justiției este responsabil să promoveze politici eficiente în domeniu pentru a asigura un cadru bun anticorupție, iar toți ceilalți, organele de drept, toți ceilalți actori, noi toți în esență suntem responsabili să asigurăm o corectitudine, dar și o eficiență în aplicarea acelor politici anticorupție. Și asta ar fi un alt obiectiv sau o altă treaptă pe care ne dorim s-o atingem atunci când vorbim de sectorul justiției și integritatea sectorului justiției. Așa cum vorbește indicele statului de drept și, de fapt, cifrele care le reflectă indicele statului de drept, accentul trebuie pus pe instituțiile democratice și mecanismele democratice. Ce ar însemna asta? Asta, în esență, ar însemna o abordare mult mai dedicată față de măsurile care astăzi le avem în foaia de parcurs privind funcționarea instituțiilor democratice, și aici avem rolul Parlamentului, trasabilitate și transparență în tot ce înseamnă procedură legislativă, un rol, o consolidare mai degrabă a rolului de control parlamentar a Parlamentului. Procesul electoral ține iarăși de și sectorul justiției, și drepturi fundamentale per ansamblu. Ne dorim un exercițiu electoral care să asigure corectitudine, previzibilitate, dar și transparență, și aici avem de ajustat cadrul legal, dar și apoi să ne asigurăm că fiecare exercițiu electoral este cumva protejat de interferențe de oricare gen, nu neapărat doar externe, de oricare gen. Atunci când vorbim despre elaborarea politicilor publice, pentru că asta este parte a sistemului și a procesului democratic, noi vorbim despre un angajament și nu restanță, dar despre necesitate și un obiectiv pe care trebuie să-l atingem: să asigurăm mai multă transparență și, da, mai multă implicare a reprezentanților societății civile în procesul de elaborare a politicilor publice. Ieri, în panelul dedicat sectorului justiției, am avut discuții foarte faine pe care le-am urmărit și s-a menționat despre track record, da? Deci tot ce înseamnă livrabila noastră în materie de sectorul justiției înseamnă și o cifră care să inspire încredere. Acele măsuri de prevenire și investigare a oricăror categorii de fapte, fie că țin ele de crime de corupție, crimă organizată, spălarea banilor, trebuie să aibă o trasabilitate și o finalizare, adică soluții emise de instanțe de judecată care să ofere încrederea cetățeanului. Deci, în principiu, în linii generale, noi nu trebuie să abordăm restanțele noastre, noi trebuie să ne concentrăm eforturile ca cifrele care le generează percepția publică să sporească încrederea fiecăruia că sectorul justiției este unul independent, eficient, accesibil și creează încredere.
[01:17:15] — Iulian Groza (1)
Mersi mult, dar vă rog frumos și răspunsul să reușim să-l facem mai scurt, ca să reușim să mai avem și întrebări. Avem întrebări pe Slido mai multe, dar avem o întrebare din sală. Vă rog.
[01:17:26] — Elena Mârzac
Da. Bună ziua, vă mulțumesc foarte mult pentru prezentare. Sunt Elena Mârzac, Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare și facem parte dintr-un proiect în ceea ce privește implementarea capitolului 24, care este implementat de către Organizația Internațională a Migrației și IPRE. Și recent am fost într-o vizită de studiu exact pentru a ne întâlni cu diverse instituții europene care se ocupă de acest capitol în special. Întrebarea mea este pentru experții străini și știu că acest subiect va fi discutat în panelul următor, dar cum vedeți dumneavoastră implicarea societății civile? Poate aveți exemple bune, practici din alte țări, cum am putea noi contribui ca să explicăm, inclusiv să facem această legătură cu comunitățile, cu localitățile din diferite regiuni, luând în calcul că avem aceste lacune la capitolul înțelegere, înțelegerea progreselor, poate înțelegerea anumitor acțiuni sau oferirea unei legitimități a acțiunilor Guvernului în ceea ce privește inclusiv reforma justiției, respectarea drepturilor omului. Și totodată, poate întrebare și pentru reprezentantul societății civile, cum percepe dumnealui implicarea în general în practică pe acest capitol. Mulțumesc.
[01:18:49] — Iulian Groza (1)
Mersi, Elena. Și cu ocazia asta am să citesc și câteva întrebări de pe Slido, ca să aibă posibilitatea să răspundă toți vorbitorii. Deci o întrebare care ține de modul în care se justifică principiul de neretroactivitate a aplicabilității deciziilor în cazul unei decizii a Curții Constituționale în care s-a constatat neconstituționalitatea unei modificări legislative cu privire la scăderea pragului de numirea experților internaționali în Comisia de Vetting. Deci poate avem și o perspectivă instituțională, dar poate și o perspectivă din partea avocaților. Celelalte întrebări vizează mai mult despre sustenabilitatea proceselor de schimbare din domeniul justiției și cât de realist – o întrebare este cât de realist este Moldova să reușească să atingă cele mai bune standarde la nivel european în perspectiva anilor următori? Și da, o întrebare care ține deja de practic tot panelul ăsta, despre asta a fost: cum ne asigurăm că reformele în domeniul justiției, independența justiției este percepută ca atare de către cetățeni. Domnul Vieru, o întrebare pentru dumneavoastră legată de mecanismul de contestație. Eu cred că toate aceste întrebări ne oferă posibilitatea să facem o tură de răspunsuri din partea tuturor vorbitorilor și poate cu ocazia asta o să și încheiem ca să ne ținem în program. Am să încep poate cu doamna Veronica Mihailov, că ați vrut să răspundeți și în prima parte a interacțiunii de răspunsuri, și după care o să mergem în continuare, vă rog.
[01:20:34] — Veronica Mihailov
Mulțumesc mult. Deci, în completarea răspunsului oferit de doamna Braniște la întrebarea domnului Sturza, vreau să remarc faptul că în raportul lansat se face o evaluare la fiecare capitol pentru reformele făcute, măsurile făcute pe fiecare capitol pentru perioada 2023-2025, inclusiv 2026, și practic la fiecare aspect este constatat progres și recomandări de îmbunătățire, completare, continuare. Ar fi fost prea ciudat dacă ar fi fost realizate toate aspectele, fiindcă în cazul dat nu ar fi fost un proces sănătos de implementare a unor reforme atât de complexe. Știu cât de mult se muncește în spate și faptul că se acordă o atenție, în ciuda ritmului alert în care se lucrează, la calitatea proceselor. Ori toate aceste măsuri setate în Planul Național de Aderare vizează domenii foarte complexe care vor impacta direct viața noastră de zi cu zi și a tuturor cetățenilor, inclusiv pentru cetățenii UE după aderarea la Uniunea Europeană, și este important ca să avem și discuții sănătoase în continuare și cu Comisia Europeană. Vreau să menționez faptul că în perioada de screening a legislației bilaterale cu Comisia au fost foarte multe discuții în privința acțiunilor, angajamentelor pe care Republica Moldova și le-a setat, și aceste discuții au continuat și în vara aceasta în contextul implementării criteriilor intermediare pe sistemul judiciar și sistemul procuraturii. Nu aș vedea o îngrijorare în ceea ce privește dacă vom reuși să realizăm sau nu până în 2028, fiindcă, cum spuneam mai sus, s-au învățat lecțiile pentru o cât mai bună planificare, iar Planul Național de Aderare actualizat cu toate acțiunile este un, hai să spunem așa, ca o Biblie deja pentru toți funcționarii din cadrul Guvernului și, respectiv, se monitorizează în baza unui proces foarte bine pus la punct la nivel de Guvern, Biroul de Integrare Europeană, cât și la nivel de Comisia Națională de Integrare.
[01:22:50] — Iulian Groza (1)
Mulțumim mult. Am avut ocazia să Doamna Braniște, vă rog să continuați. Mulțumim mult. Doamna Braniște, vă rog să continuați cu concluziile. Vă mulțumesc foarte mult. Vă rog frumos, respect pentru Vă mulțumim. Mulțumim frumos. Vadim, te rog să continui cu răspunsul.
[01:23:39] — Vadim Vieru
Mulțumesc foarte mult. O să încep cu întrebarea care mi-a fost direct adresată mie pe aspectul de contestare. Avem un Cod administrativ nou, avem o justiție administrativă nouă. Contează foarte mult cifrele pe acest segment. Evident, avem o evoluție importantă de la Legea contenciosului administrativ până la Codul administrativ și justiția administrativă evoluează, dar totuși cifrele spun că într-un litigiu, când contești un act administrativ, cel mai probabil este că statul, autoritatea publică care a emis acel act administrativ o să aibă câștig de cauză. Asta nu înseamnă neapărat ceva, dar totuși este o tendință care trebuie să fie monitorizată. Ce ține de întrebarea de contestație, probabil în sensul ăsta a fost formulată și s-a așteptat răspuns de la mine. Ce ține de prima întrebare, care a acumulat cele mai multe like-uri, inimioare, nu sunt doar like-uri. Ce ține de domnul Herman von Hebel, da, s-a expus și Comisia de la Veneția, ne-am expus și public. Problema nu știu dacă e în domnul Herman von Hebel, dar iarăși în modul în care Parlamentul tratează anumite obligații constituționale pe care le are.
[01:24:56] — Iulian Groza (1)
Domnul Roșca.
[01:25:00] — Roșca
Da, vă mulțumesc mult. Ca o generalizare, ținând cont și de întrebările care au fost formulate sub aspect de independența justiției, accesul la justiție, o realitate pentru fiecare cetățean, dar să nu fie doar o asumare politică, dar un obiectiv strategic, eu aș merge pe o idee că acesta este un obiectiv strategic continuu și să nu ne încrispăm sau să ne legăm de un anumit ciclu electoral, dacă eu spun din perspectiva sau ca reprezentant al unei instituții de protecție a drepturilor omului care în mod constant pune accent pe monitorizarea în acest domeniu. Pentru că crearea sau asigurarea unei justiții eficiente atât sub aspect instituțional, cât și deja sub aspectul unui cadru legal potrivit unor standarde înalte la nivel internațional sau european este un obiectiv continuu care în permanență trebuie să fie continuat. Și aș vrea să atrag atenția aici că da, noi am făcut trimitere la anumite cifre care sunt esențiale, imperioase pentru noi pentru a identifica obiective pe viitor, dar și anumite riscuri, dar totuși să ținem minte în permanență că în spate este o ființă umană și ăsta este scopul nostru primordial, anume de a garanta drepturile și libertățile, dar nu să ne încrispăm pe anumite statistici, desigur ca un ajutor, dar nicidecum ca un obiectiv să fie.
[01:26:42] — Bastian
Vă ofer cuvântul dumneavoastră. Dacă puteți să ne spuneți, domnule Bastian, cum se poate implica societatea civilă?
Vă mulțumesc mult, Iulian. Vă mulțumesc pentru întrebare. Moldova a depus eforturi semnificative pentru a transforma reformele în legislație. Este important ca în următoarea fază să ne concentrăm pe implementarea acestor reforme pentru a aduce beneficii reale oamenilor. Referitor la întrebarea cu privire la implicarea societății civile, o lecție învățată din activitatea noastră a GIZ, dar și din experiența mea personală în calitate de consilier al Guvernului, pot să vă spun că în procesul de aderare la Uniunea Europeană există tentația de a ne concentra doar pe transpunerea acquis-ului european și cumva acest proces să fie grăbit. În același timp este extrem de important să includem un grup pe cât de larg posibil, un număr cât de mare posibil de persoane, instituții, ONG-uri la toate nivelurile de guvernanță pentru a ne asigura că reformele care sunt realizate, legile care sunt aprobate să fie transformate în realitate. Din acest punct de vedere cred că este important să avem o abordare temeinică. Trebuie să asigurăm incluziunea în procesul de transpunere a acquis-ului european și angajamentul nostru față de Guvernul Republicii Moldova este să ajutăm ca aceste rezultate, aceste abordări să devină vizibile prin dovezi, prin schimburi de experiență, prin colaborarea cu instituțiile. Și este important ca să învățăm din eșecuri și să ne concentrăm pe obținerea de rezultate.
Și acum aș vrea să îl întreb pe Mark dacă dumneavoastră aveți un răspuns la întrebarea cu privire la societatea civilă, cum o putem implica sau poate cum World Justice Project implică societatea civilă sau poate ați putea să ne spuneți mai multe despre planurile dumneavoastră pentru viitor. Vă mulțumesc.
[01:29:31] — Mark Lewis
Vă mulțumesc mult. Voi fi foarte succint referitor la societatea civilă. Cercetările demonstrează că o societate civilă robustă are un rol fundamental în întreaga arhitectură. Eu înțeleg că vorbind cu publicul din această sală cumva încerc să convertesc cei care deja sunt convertiți, dar
A, a dispărut microfonul.
Este important ca societatea să aibă capacitatea de a asigura transparența a acțiunilor Guvernului pentru a putea interacționa cu Guvernul, să meargă, să obțină informații, să asigurăm acest schimb de informații. Pe final există mecanisme prin intermediul căruia societatea civilă informează Guvernul și Guvernul ține cont de aceste informații în mod direct. Deci există mai multe modalități prin care societatea civilă se poate implica. Și foarte succint, referitor la planurile de viitor, referitor la activitatea pe care am prezentat-o astăzi. Deci vom avea un atelier de lucru în decembrie, unde vom discuta aceste aspecte, ne vom concentra pe capitolele 23 și 24 a acquis-ului și vom vorbi atunci despre un studiu mai cuprinzător din 2027, unde la fel ne vom concentra pe statul de drept în Republica Moldova. Vă mulțumesc mult.
Mulțumesc, Mark.
[01:31:15] — Stela
Eu doar ca să ating foarte ușor aspectul legat de societatea civilă, este într-adevăr, înțeleg că Guvernul și toate autoritățile implicate în procesul de aderare și nu doar implicate în procesul de aderare, trebuie să gândească și să caute cele mai bune soluții pentru a antrena într-un dialog eficient și constructiv reprezentanții societății civile, pentru că din perspectiva instituției pe care o reprezint, trebuie să constat că noi avem un dialog foarte frumos cu reprezentanții societății civile și din fericire, o bună parte din procesele pe care noi le raportăm sau reușim să le realizăm, ele se realizează printr-un dialog frumos cu reprezentanții, deci ei au o contribuție faină. Dacă este să concluzionăm la partea pe de perspectivă, perspectiva, felul cum noi asigurăm sustenabilitatea reformelor, cred că întâi de toate voi face trimitere la așteptările Comisiei din foaia de parcurs. Deci noi nu vom reforme susten, deci nu reforme, dar rezultate sustenabile este ceea ce Guvernul trebuie să livreze în perioada imediat următoare. Noi înțelegem foarte bine că nu vom mai fi evaluați și nu suntem așteptați să livrăm transpuneri de cadru legal. Deci noi trebuie să ne asigurăm că acele reforme care au fost implementate până acum au durabilitate. Iată asta ar însemna perspectiva noastră pe termen lung, consolidarea tuturor actorilor implicați la nivel național pentru a putea livra potrivit așteptărilor. Eu vă mulțumesc.
[01:32:50] — Iulian Groza (1)
Mulțumesc foarte mult, doamna secretar de stat și mulțumesc încă o dată tuturor vorbitorilor pentru această discuție interesantă, interactivă, completă. Thank you very much, Mark and Bastian as well for your perspective.
[01:33:02] — Iulian Groza (2)
Mulțumesc mult, Mark și Bastian pentru opiniile dumneavoastră.
[01:33:05] — Iulian Groza (1)
Următoarea sesiune va începe la orele 14:00 și va fi dedicată rolului societății civile și mass-media și într-adevăr, în ce măsură există această cooperare și implicare vom afla mai mult de la firul ierbii, de la colegii mei. Liliana Palihovici va prelua moderarea următorului panel. Eu vă mulțumesc foarte mult și vreau să vă rog să mulțumim paneliștilor pentru participare. Mersi.
[01:33:45] — Speaker 1
Yeah, yeah, sure.
[01:34:05] — Speaker 2
Iulian, mersi foarte mult pentru invitație.
