Gestiunea platformei MCloud, a complexului Arena Națională și a zonelor economice libere, examinată de Comisia pentru control al finanțelor publice
Chișinău, 11 noiembrie 2026 - Comisia pentru control al finanțelor publice din cadrul Parlamentului Republicii Moldova s-a întrunit miercuri, 11 noiembrie 2026, într-o ședință de audieri publice dedicată evaluării modului în care sunt administrate resursele tehnologice și bunurile statului. Deputații, alături de reprezentanții Curții de Conturi și ai instituțiilor vizate, au analizat trei rapoarte de audit ce vizează performanța platformei tehnologice guvernamentale comune MCloud, conformitatea gestionării patrimoniului public de către SRL „Arena Națională” și administrarea bunurilor transmise zonelor economice libere (ZEL), în scopul responsabilizării entităților publice și al urgentării implementării recomandărilor de audit.
Provocări în consolidarea și securizarea platformei guvernamentale MCloud
Primul subiect de pe ordinea de zi a vizat raportul de audit al performanței asupra gestionării și valorificării platformei MCloud, aprobat de Curtea de Conturi în luna mai 2026. Deși platforma reprezintă o inițiativă strategică esențială pentru modernizarea infrastructurii informaționale din sectorul public, auditorii au constatat că potențialul acesteia nu este valorificat pe deplin din cauza unor carențe de reglementare, coordonare și monitorizare, nivelul actual de implementare a celor 12 recomandări fiind de doar 12%.
Conform datelor prezentate de echipa de audit, delimitarea neclară a responsabilităților între Agenția de Guvernare Electronică (AGE) și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC), alături de limitările de capacitate ale platformei, au favorizat dezvoltarea unor infrastructuri paralele. Astfel, 27 de entități publice dețin servere și echipamente proprii de stocare în afara MCloud, ceea ce a generat cheltuieli bugetare suplimentare care au ajuns în anul 2025 la 79,4 milioane de lei. Totodată, din totalul de 407 sisteme informaționale care urmau să fie migrate pe platformă, 148 (36,4%) continuă să funcționeze în afara acesteia, în multe cazuri fiind vorba despre sisteme învechite tehnologic, care necesită reinginerie. Auditul a mai relevat că 93% dintre entitățile beneficiare nu dispun de personal specializat în domeniul TI, că arhitectura de securitate necesită aliniere la standardele europene pentru infrastructuri critice și că lipsește o procedură națională pentru arhivarea sau nimicirea conținutului digital al cărui termen de păstrare a expirat.
Reprezentanții instituțiilor responsabile au prezentat măsurile aflate în derulare pentru remedierea deficiențelor, inclusiv elaborarea unei noi stive tehnologice și a criteriilor de acceptanță care să asigure că statul deține codul-sursă pentru toate sistemele noi, precum și explorarea unei arhitecturi hibride și diversificate pentru evitarea concentrării riscurilor de securitate într-un singur punct. Conducerea STISC a subliniat că echipamentele actuale ale platformei au o vechime de zece ani, iar construcția și dotarea unui nou centru de date ar necesita investiții estimate la circa 50 de milioane de euro, pe fondul scumpirii globale a echipamentelor de procesare și stocare.
„Noi am luat act de cele 12 recomandări parvenite de la Curtea de Conturi și ne asumăm îndeplinirea acestor angajamente în termenul cât mai scurt”, a declarat Dan Rotaru, secretar de stat în cadrul Cancelariei de Stat, precizând că aprobarea noii arhitecturi de securitate este planificată pentru luna aprilie 2027.
Comisia parlamentară a solicitat Cancelariei de Stat, AGE și STISC prezentarea, în termen de o lună, a unui grafic detaliat privind modernizarea și migrarea celor 148 de sisteme informaționale, precum și o analiză a necesarului de personal TI și a nivelului de salarizare aferent fiecărui sistem, în contextul viitoarelor modificări la legislația salarizării.
Deficiențe de conformitate și recepție la complexul „Arena Națională”
Cel de-al doilea raport examinat a vizat conformitatea gestionării patrimoniului public de către SRL „Arena Națională” în contextul parteneriatului public-privat (PPP), nivelul de implementare a celor 13 recomandări ale Curții de Conturi situându-se la 22,5%. Auditorii au semnalat nereguli încă de la etapele de fundamentare și atribuire a contractului în anul 2018, precum și nefuncționalitatea comisiilor de monitorizare și lipsa verificării sistematice a modului în care au fost utilizate bunurile importate de partenerul privat în valoare de 267,3 milioane de lei, care au beneficiat de scutiri fiscale și vamale de 67,1 milioane de lei.
O problemă majoră identificată este imposibilitatea efectuării recepției finale a complexului, deși acesta este exploatat, deoarece partenerul privat nu a prezentat devizele de cheltuieli prin metoda de resurse, ci doar certificate procentuale de progres. De asemenea, mobilierul și echipamentele speciale în valoare de circa 98,7 milioane de lei au fost incluse eronat în valoarea clădirilor. În perioada 2018–2025, din bugetul de stat au fost alocați 606,8 milioane de lei pentru rambursarea investiției, plățile efective către partenerul privat constituind 573,9 milioane de lei, iar excedentul de 32,8 milioane de lei, rezultat din diferențele de curs valutar, a fost utilizat în trecut de societate pentru cheltuieli curente. Raportul a mai evidențiat lipsa unui sistem verificabil de numărare a spectatorilor pentru respectarea limitei de siguranță de 5.051 de persoane, divizarea unor contracte de achiziții și abateri în stabilirea salariilor și acordarea sporurilor în anii 2024–2025.
În replică, administratorul SRL „Arena Națională”, Sergiu Stanciu, a comunicat că neregulile salariale și procedurale au fost deja corectate, iar la ultimele evenimente a fost implementat un mecanism electronic de monitorizare a accesului. Acesta a adăugat că, deși rezultatul financiar contabil din 2024 a fost negativ din cauza amortizării patrimoniului de peste un miliard de lei, activitatea operațională curentă din 2025 a generat vânzări de 44 de milioane de lei față de cheltuieli operaționale de 42 de milioane de lei, complexul găzduind numeroase campionate europene și mondiale.
„Arena Națională SRL este în regim de autogestiune și nu produce alte cheltuieli din bugetul de stat decât achitarea tranșelor către partenerul privat. Cheltuielile curente ale Arenei Naționale sunt acoperite din servicii și activități proprii”, a menționat Sergiu Stanciu.
Membrii comisiei au cerut clarificarea, în termen de două săptămâni, a statutului de partener public între Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Agenția Proprietății Publice (APP), precum și convocarea comisiei de recepție finală pentru a identifica soluții legale și tehnice privind evaluarea volumelor de lucrări.
Reglementarea statutului și a patrimoniului zonelor economice libere
În partea a treia a ședinței, deputații au audiat raportul de audit privind înregistrarea și gestionarea patrimoniului transmis zonelor economice libere, pentru care Curtea de Conturi a formulat 30 de recomandări, implementate până în prezent în proporție de 36%. Printre principalele constatări se numără faptul că patru dintre cele șase administrații activează sub formă de întreprindere de stat, contrar legii speciale care prevede statutul de organ de stat pe principii de autofinanțare, dar și lipsa actelor de predare-primire sau neconcordanțele între suprafețele prevăzute în lege și cele înregistrate la cadastru în zone precum Valkaneș, Ungheni, Taraclia și Bălți. Totodată, APP nu a reflectat în evidența sa contabilă cinci terenuri proprietate de stat cu o suprafață totală de 186,3 hectare, însă reprezentanții agenției au anunțat în ședință că terenurile respective au fost deja preluate în contabilitate.
Auditul a mai semnalat acumularea unor creanțe de 5,5 milioane de lei la nivelul administrațiilor ZEL, menținerea statutului de rezident pentru companii care nu au demarat activitatea economică, aplicarea neuniformă a taxelor zonale și darea în locațiune a unor terenuri către entități nerezidente în zonele Valkaneș și Bălți. Administratorii zonelor economice libere au explicat că optimizarea hotarelor și restituirea terenurilor nevalorificate către autoritățile publice locale — pentru a fi transformate în parcuri industriale — fac deja obiectul unui proiect de lege votat în prima lectură de Parlament, iar o parte dintre companiile fără activitate curentă sunt prestatori de servicii și construcții care intervin doar la extinderea halelor de producție.
Reprezentantul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED), Eduard Țugui, a precizat că ministerul definitivează un proiect de lege, estimat pentru luna ianuarie 2027, care va reglementa clar forma organizatorico-juridică a administrațiilor ZEL, statutul fondatorului și criteriile de stabilire a taxelor pentru viitor, subliniind că aceste ajustări administrative vizează exclusiv guvernanța internă.
„Agenții economici, rezidenții zonelor economice libere, nu vor fi nicicum afectați de ceea ce noi propunem cu guvernanța. Este un mesaj foarte important, pentru că din aceste discuții sau din rapoarte să nu se deducă că noi iar umblăm și deranjăm agenții economici pe care îi avem puțini, și mediul investițional trebuie să fie unul previzibil și predictibil”, a subliniat Eduard Țugui, amintind că pentru cele 52 de companii producătoare care au realizat investiții conform condițiilor anterioare a fost instituită o schemă tranzitorie de ajutor de stat, coordonată cu Comisia Europeană, valabilă până în anul 2034.
În încheierea dezbaterilor, Comisia pentru control al finanțelor publice a solicitat Agenției Proprietății Publice să prezinte în termen de o săptămână o notă informativă privind măsurile de protejare a unui teren public de 13 hectare din municipiul Bălți, aflat în gestiunea unei întreprinderi de stat în insolvabilitate, și a îndemnat toate entitățile audiate să asigure raportarea trimestrială riguroasă pentru a crește rata de implementare a recomandărilor Curții de Conturi până la următoarea rundă de evaluări parlamentare din primăvara anului 2027.
