Criza demografică din școlile Moldovei: Tinerii specialiști, alungați de salarii care abia acoperă chiria

HÎNCEȘTI — Sistemul educațional din Republica Moldova se confruntă cu o criză de personal fără precedent, marcată de o îmbătrânire accelerată a corpului profesoral și de incapacitatea de a reține tinerii absolvenți în domeniu. Mărturiile cadrelor didactice tinere scot la iveală o realitate financiară dură, care contrastează puternic cu discursul oficial despre reforme și digitalizare.

Cristina Agachi, o tânără profesoară de limba și literatura română cu cinci ani de experiență, a prezentat o analiză detaliată a veniturilor unui debutant. Conform calculelor sale, un tânăr specialist care lucrează 18 ore pe săptămână (o normă didactică) primește un salariu net de aproximativ 8.000 - 8.400 MDL, sumă care include și indemnizațiile anuale repartizate. În contextul actual al prețurilor, această sumă este adesea insuficientă pentru a acoperi costurile de bază ale vieții, cum ar fi chiria, utilitățile și hrana, forțând mulți profesori să depindă de ajutorul familiilor sau să părăsească sistemul.

Statisticile prezentate de sindicate sunt îngrijorătoare. În multe instituții de învățământ, peste 30% din personal este format din pensionari, iar corpul didactic cu vârsta medie de 50 de ani reprezintă coloana vertebrală a sistemului. De exemplu, în liceul unde activează profesoara Agachi, din 61 de cadre didactice, 20 sunt pensionari, în timp ce tinerii specialiști sunt o raritate. Această dependență de personalul pensionat maschează deficitul real de cadre, estimat de sindicate la mii de posturi, mult peste cifrele oficiale de 2.000 de locuri vacante.

Situația este și mai critică în mediul rural. Deși există indemnizații pentru tinerii care aleg să predea la sate, lipsa infrastructurii locative adecvate anulează aceste beneficii. Tinerii profesori se confruntă cu dificultăți majore în găsirea unei locuințe decente, fiind nevoiți uneori să locuiască în condiții improprii sau să facă naveta pe distanțe lungi. Sindicatele atrag atenția că „banii de chirie” oferiți de stat nu rezolvă problema lipsei fizice a spațiilor locative în multe localități rurale.

În ciuda pasiunii pentru pedagogie și a dorinței de a contribui la educarea noilor generații, tinerii specialiști sunt demotivați de comparația cu alte sectoare, unde munca mai puțin calificată este adesea remunerată dublu. Fără o strategie coerentă de salarizare care să ofere un trai decent, nu doar o subzistență, experții avertizează că exodul creierelor din educație va continua, lăsând școlile din Moldova fără viitor.