Alertă de mediu în Moldova: Plan de urgență pentru salvarea râurilor Nistru și Răut propus în Bugetul Alternativ

CHIȘINĂU (AP) – Securitatea apei și degradarea accelerată a mediului înconjurător au fost temele centrale ale celei de-a doua părți a briefingului susținut de opoziția parlamentară din Republica Moldova. Deputații PSRM au tras un semnal de alarmă privind starea critică a principalelor artere hidrografice ale țării, râurile Nistru și Răut, propunând un pachet de măsuri ecologice integrate în „Bugetul Alternativ 2026”.

Criza apei: O amenințare la adresa securității naționale

Potrivit datelor prezentate, râul Nistru, care asigură apă potabilă pentru 7 din 10 moldoveni, se află într-un proces continuu de scădere a debitului și degradare. Situația râului Răut este descrisă ca fiind și mai gravă, fiind caracterizat drept „pe moarte” din cauza poluării și a malurilor degradate. Deputații au avertizat că un accident ecologic sau o secetă severă ar putea declanșa o criză umanitară de proporții, similară cu situațiile de penurie de apă observate în regiuni afectate din România.

Pentru a contracara aceste riscuri, PSRM propune alocarea a 286 milioane de lei pentru salvarea râului Răut și crearea a două fonduri distincte: un „Fond de Urgență pentru Râuri” și un „Fond de Reziliență Climatică”. Acestea ar urma să finanțeze lucrări de dragare, curățare a albiilor și consolidare a malurilor.

„Păduri sub pază” și monitorizarea împăduririlor

Critici dure au fost aduse și actualului program de împădurire, pe care opoziția îl consideră ineficient din cauza lipsei de monitorizare post-plantare. Programul propus, „Păduri sub pază”, prevede nu doar plantarea de puieți, ci și finanțarea îngrijirii acestora timp de trei ani, pentru a asigura o rată de supraviețuire de peste 80%. În prezent, multe dintre inițiativele de plantare sunt considerate acțiuni de PR fără rezultate ecologice durabile.

Finanțare prin „Obligațiuni Verzi” și audit extern

Pentru a susține aceste proiecte costisitoare, bugetul alternativ propune mecanisme financiare inovatoare, inclusiv emiterea de „obligațiuni verzi” prin viitorul Fond Național de Investiții în Infrastructură. De asemenea, se solicită un audit extern obligatoriu al Fondului Ecologic Național pentru ultimii doi ani, acuzând cheltuieli ineficiente pe consultanță și administrație în detrimentul proiectelor concrete. Se propune realocarea a 20-30 milioane de lei din cheltuieli administrative către reabilitarea râului Bîc și achiziția de echipamente de monitorizare a poluării.

„Acțiunile climatice pot vindeca natura și pot transforma modul în care oamenii percep lumea. Soluțiile noastre pornesc de la realitățile dure ale schimbărilor climatice”, a declarat Alla Darovannaia, subliniind necesitatea trecerii de la declarații politice la acțiuni concrete de inginerie ecologică.