Eșec digital în agricultură: Sistemul informațional integrat, amânat de un deceniu, are un nou termen - 2030

Crearea unui sistem informațional integrat, esențial pentru administrarea și controlul fondurilor din agricultură, a fost amânată pentru anul 2030, la aproape un deceniu și jumătate de la prima obligație legală în acest sens. Un audit al Curții de Conturi a relevat că, deși legislația prevedea încă din 2016 crearea unui astfel de sistem, autoritățile responsabile, respectiv Ministerul Agriculturii și AIPA, nu au reușit să-l implementeze în decurs de peste opt ani. Această incapacitate administrativă a dus la o gestionare fragmentată și ineficientă a datelor. În prezent, AIPA și Ministerul gestionează multiple sisteme informaționale dezvoltate separat, multe dintre ele fiind nefuncționale sau utilizate ineficient. De exemplu, din șapte sisteme dezvoltate la nivelul ministerului, cu o valoare totală de 9,9 milioane de lei, doar trei sunt funcționale, indicând o risipă a banilor publici. Reprezentanții autorităților au motivat întârzierile prin lipsa mijloacelor financiare din bugetul de stat. Cu toate acestea, s-au făcut pași cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, precum PNUD, care a dezvoltat primul modul al sistemului. Fonduri pentru continuarea dezvoltării sunt acum identificate în Planul de Creștere, însă finalizarea completă a sistemului, care să includă module critice precum identificarea parcelelor agricole (LPIS), a fost amânată pentru 2030. Un obstacol major, conform oficialilor, este dependența de datele ortofoto actualizate de la Agenția Relații Funciare și Cadastru, date care în prezent nu sunt disponibile. Până la operaționalizarea acestui sistem integrat, statul nu dispune de un instrument unitar pentru a gestiona eficient intervențiile, a monitoriza beneficiarii și a asigura transparența și controlul miliardelor de lei destinate agriculturii, perpetuând riscurile de gestionare defectuoasă și fraudă.