Violența împotriva femeilor în politică, un fenomen sistemic în Moldova: Studiul UN Women scoate la iveală realități dure
Violența împotriva femeilor în politică este un fenomen răspândit și sistemic în Republica Moldova, care subminează calitatea democrației și limitează participarea egală. Acestea sunt câteva dintre concluziile cheie ale primului Studiu Național privind Violența împotriva Femeilor în Politică, lansat de UN Women Moldova în parteneriat cu Guvernul Suediei.
Studiul, prezentat în cadrul unui eveniment la Chișinău, definește violența politică bazată pe gen ca fiind „orice act sau amenințare cu violență care provoacă prejudicii fizice, psihologice sau sexuale” și care împiedică femeile să-și exercite drepturile politice. Cercetarea evidențiază o creștere alarmantă a violenței facilitate de tehnologie, care se adaugă formelor tradiționale de agresiune.
Prezentarea metodologiei a scos în evidență complexitatea măsurării acestui fenomen. Experții UN Women, Emilia Rusu și Elena Rațoi, au explicat că lipsa unor definiții standardizate la nivel global și subraportarea cazurilor de către victime – adesea din frica de repercusiuni sau de expunere publică – fac dificilă colectarea de date comprehensive. Cu toate acestea, studiul realizat în Moldova, parte a unei inițiative globale, a utilizat o metodologie mixtă, combinând sondaje cantitative cu interviuri calitative pentru a contura o imagine cât mai clară a realității.
Printre constatările preliminare se numără faptul că femeile candidate se confruntă frecvent cu comentarii denigratoare și limbaj ofensator. De asemenea, studiul a analizat modul în care femeile sunt poziționate pe listele electorale, relevând că adesea sunt plasate pe locuri mai puțin eligibile, chiar și în contextul existenței cotei de gen de 40%. Această practică, deși respectă formal legea, nu garantează o implicare reală în procesul decizional.
Un alt aspect îngrijorător este impactul financiar disproporționat asupra femeilor. Datele arată că aproape 40% dintre candidatele intervievate au fost nevoite să-și acopere parțial sau total cheltuielile de campanie, o barieră semnificativă având în vedere că, statistic, femeile sunt mai sărace decât bărbații. Studiul a mai relevat că personalul de campanie al femeilor este, de asemenea, ținta amenințărilor, iar materialele lor electorale sunt frecvent vandalizate. Aceste date concrete oferă, pentru prima dată, o bază solidă de dovezi pentru a formula politici publice și a dezvolta mecanisme eficiente de prevenire și combatere a acestui fenomen distructiv pentru democrația din Moldova.