Sesizare la CC: Deputații „Alternativa” contestă obligativitatea IDNP-ului pe bonurile fiscale

Fracțiunea parlamentară „Alternativa” a depus o sesizare la Curtea Constituțională (CC) prin care contestă normele legale ce obligă persoanele care desfășoară activități independente să imprime codul numeric personal (IDNP) pe bonurile fiscale. Această măsură, considerată o ingerință în viața privată, a intrat în vigoare în urma modificărilor legislative din 2022, care au forțat foștii deținători de patentă să treacă la un nou regim de activitate.

Într-o conferință de presă, deputații au explicat că, începând cu 1 iulie 2023, micii antreprenori care au trecut la regimul de activitate independentă au fost obligați să utilizeze mașini de casă și control. Problema semnalată este că, la eliberarea bonurilor fiscale, aceste aparate printează, pe lângă alte date, și IDNP-ul persoanei fizice care prestează serviciul sau vinde produsul. Potrivit autorilor sesizării, această practică reprezintă o încălcare a dreptului la protecția datelor cu caracter personal și o expunere nejustificată a informațiilor private.

Deputații susțin că modificările legislative încalcă drepturile cetățenilor Republicii Moldova, transformând un simplu bon fiscal într-un document ce conține date sensibile, accesibile oricărui client. Ei consideră că această cerință este disproporționată și nu servește unui scop legitim care să justifice o astfel de încălcare a vieții private. Prin demersul la Înalta Curte, fracțiunea solicită suspendarea acțiunii prevederilor contestate și examinarea constituționalității acestora, în speranța că drepturile micilor antreprenori vor fi protejate.

Această problemă a apărut după ce Guvernul a decis reformarea sistemului de patente, argumentând necesitatea unei evidențe fiscale mai stricte și a combaterii economiei tenebre. Cu toate acestea, tranziția a generat nemulțumiri în rândul micilor comercianți, care au acuzat costuri suplimentare și birocrație excesivă. Sesizarea la CC reprezintă un nou capitol în acest conflict, mutând dezbaterea din plan economic în cel al drepturilor fundamentale ale omului.