Opoziția acuză „taxe mascate” pentru fermieri pe fondul unor datorii de 4 miliarde de lei ale statului

Opoziția parlamentară acuză guvernarea că impune noi poveri financiare asupra agricultorilor prin Legea camerelor agricole, în timp ce statul înregistrează datorii de aproximativ 4 miliarde de lei față de aceștia. Într-o declarație de presă, un deputat al Partidului Nostru a calificat cotizațiile obligatorii, prevăzute de noua lege, drept „taxe mascate” menite să acopere incapacitatea financiară a guvernului.
„Necătând la faptul că la ziua de astăzi, statul datorează agricultorilor în jur de 4 miliarde de lei, ce face guvernarea? Vine cu o lege prin care îi obligă să se asocieze și să achite cotizații”, a afirmat politicianul. Acesta a subliniat paradoxul situației în care fermierii, în loc să primească sprijinul financiar restant și necesar, sunt supuși unor noi obligații de plată.
Suma de 4 miliarde de lei, invocată de opoziție, reprezintă o problemă cronică a sectorului, cumulând subvenții neachitate, compensații promise pentru calamități naturale și alte forme de ajutor care nu au ajuns la timp la beneficiari. Această situație a alimentat numeroase proteste și a adâncit criza de lichidități cu care se confruntă mii de producători agricoli, în special cei mici și mijlocii.
Criticii legii susțin că, în acest context economic precar, introducerea unei taxe de membru obligatorii este inoportună și contraproductivă. Ei argumentează că, în loc să consolideze sectorul, măsura va eroda și mai mult capitalul de lucru al fermierilor, deja afectați de costurile ridicate la motorină, îngrășăminte și pesticide. „Guvernul trebuie să vină cu plata datoriilor, dar nu cu taxe mascate”, a conchis reprezentantul opoziției.
De cealaltă parte, susținătorii legii ar putea argumenta că aceste camere agricole sunt esențiale pentru o mai bună organizare a sectorului, facilitând dialogul cu autoritățile și accesarea fondurilor europene, iar cotizațiile sunt necesare pentru a asigura funcționarea independentă a acestor noi structuri. Cu toate acestea, pentru fermierii care așteaptă de luni sau chiar ani de zile banii proși de stat, percepția este că li se cere să plătească din nou, înainte ca statul să-și onoreze propriile obligații. Disputa economică se mută acum în plan juridic, la Curtea Constituțională, care va trebui să cântărească argumentele ambelor părți.