Avertisment privind un „monopol instituțional”: Legea camerelor agricole, criticată pentru subminarea libertății de asociere

Noua Lege a camerelor agricole este aspru criticată de opoziție și de o parte a societății civile pentru că ar institui un „monopol instituțional” în reprezentarea fermierilor și ar încălca flagrant libertatea de asociere. Potrivit deputaților care au contestat legea la Curtea Constituțională, actul normativ creează o singură structură obligatorie, cu un rol privilegiat în relația cu statul, marginalizând toate celelalte forme de asociere voluntară.

„Mai grav, această lege creează un monopol instituțional. O cameră agricolă cu rol privilegiat în relația cu statul, care va vorbi în numele tuturor, chiar și a celor care nu vor să se asocieze”, a declarat un deputat al Partidului Nostru. Acesta a explicat că, prin forțarea tuturor agricultorilor să adere la o singură entitate, legea anulează pluralismul de opinii și interese din cadrul sectorului.

Principiul libertății de asociere, protejat de Constituția Republicii Moldova și de convențiile internaționale la care țara este parte, garantează dreptul fiecărui individ de a înființa asociații, de a adera la ele, dar și dreptul de a nu face parte din nicio asociație. Caracterul obligatoriu al afilierii la camerele agricole, stipulat în noua lege, este văzut ca o încălcare directă a acestui din urmă aspect.

Criticii se tem că un astfel de monopol de reprezentare ar putea duce la o situație în care conducerea camerei, potențial influențată politic, să promoveze interese care nu reflectă voința majorității fermierilor. Asociațiile de profil existente, formate voluntar de-a lungul anilor pentru a reprezenta interese specifice (ex: producătorii de cereale, viticultorii, crescătorii de animale), riscă să devină irelevante sau să fie absorbite de noua structură mamut. Astfel, vocile minoritare sau critice ar putea fi mai ușor reprimate.

În sesizarea depusă la Curtea Constituțională se subliniază că fermierii au nevoie de sprijin real și direct din partea statului, nu de „structuri interpuse” care adaugă un nou nivel de birocrație și control. Miza deciziei Curții depășește, astfel, cadrul strict agricol, atingând un aspect fundamental al funcționării democrației: dreptul cetățenilor de a se organiza liber, fără constrângeri din partea statului.