Proiectul de cogenerare de la Termoelectrica, blocat de prețuri exorbitante și o criză globală de motoare
Proiectul vital de construire a unei noi centrale de cogenerare de 55 MW la Termoelectrica, menit să sporească securitatea energetică a Chișinăului, este blocat din cauza unor oferte de preț considerate inacceptabile de către Guvern și a unei crize globale de motoare specializate. Ministrul Energiei, Dorin Recean, a explicat că licitația a eșuat după ce ofertanții au propus costuri cu zeci de milioane de euro peste bugetul inițial, estimat la aproximativ 81 de milioane de euro.
Potrivit ministrului, majorarea drastică a prețurilor a fost cauzată de mai mulți factori de piață globală. În primul rând, există un deficit acut de motoare de mare capacitate, necesare pentru astfel de centrale, cu un timp de așteptare (backlog) de 2-3 ani la marii producători precum Wärtsilä, MAN Turbo sau Siemens. Cererea masivă este generată în special de dezvoltarea centrelor de date pentru inteligență artificială și de necesitățile Ucrainei în contextul războiului. Pe lângă aceasta, prețurile la oțel, costul forței de muncă și logistica s-au scumpit semnificativ față de momentul în care a fost calculat bugetul proiectului, în 2020-2021.
Deși Guvernul recunoaște că o ajustare de preț de 15-20% ar fi fost rezonabilă în contextul actual, ofertele primite au depășit cu mult acest prag, ajungând la majorări de peste 30 de milioane de euro. „Noi nu acceptăm o creștere atât de mare,” a declarat Dorin Recean, adăugând că se poartă negocieri cu Banca Mondială, finanțatorul proiectului, pentru a găsi o soluție. Se analizează posibilitatea renegocierii directe cu ofertanții pentru a ajusta costul la o valoare rezonabilă, fără a pierde finanțarea.
Un alt aspect care a ridicat semne de întrebare a fost faptul că ofertanții au propus capacități mai mari decât cele 55 MW solicitate, de 61-62 MW, ceea ce a contribuit la creșterea costului final. Situația actuală pune sub presiune un proiect considerat esențial pentru a asigura stabilitatea energetică a capitalei, în special în situații de criză, lăsând autoritățile în căutarea unui compromis între realitățile pieței globale și necesitatea unei gestiuni prudente a banilor publici.