Studiu național: Profesorii din Moldova, toleranți față de copiat. Integritatea academică, în ușoară scădere

Un studiu național privind integritatea academică în universitățile din Republica Moldova, prezentat în cadrul unei conferințe a Ministerului Educației, a scos la iveală o realitate complexă: deși studenții sunt în mare parte mulțumiți de calitatea studiilor, practicile neetice rămân răspândite, iar toleranța cadrelor didactice față de copiat este îngrijorătoare.

Studiul, realizat de compania Magenta Consulting, a chestionat peste 3.600 de studenți și 400 de cadre didactice din șase universități de stat. Rezultatele arată că indicele general de integritate a înregistrat o ușoară scădere, de la 7.03 la 6.97 puncte din 10, comparativ cu anul precedent. În același timp, indicele de satisfacție a studenților a crescut, atingând 8.15 puncte.

Una dintre cele mai alarmante constatări se referă la reacția profesorilor în fața fraudei. Conform datelor, atunci când un student este prins copiind, răspunsul standard al majorității cadrelor didactice este să-i ofere posibilitatea de a rescrie lucrarea. Ministrul Educației, Dan Perciun, a comentat acest aspect, subliniind lipsa unor sancțiuni clare. „Îi prindem copiind, nu-i sancționăm, nu-i dăm afară... Îi iertăm creștinește și nici nu raportăm cazul”, a declarat ministrul, sugerând că această abordare permisivă contribuie la perpetuarea problemei.

Studiul a mai relevat că, deși actele de corupție precum mita sunt considerate grave de majoritatea studenților (85%), acestea sunt totuși confirmate ca având loc de 6% până la 16% dintre respondenți. Frecvența copiatului la examene este și mai mare, doar sub 50% dintre studenți și profesori declarând că acest fenomen „cu siguranță nu s-a întâmplat”.

Interesant este și decalajul de percepție între studenți și profesori. Cadrele didactice tind să considere practicile neetice, precum plagiatul sau utilizarea necorespunzătoare a inteligenței artificiale, ca fiind mult mai grave decât o fac studenții. Acest lucru indică o nevoie de aliniere a standardelor și de o comunicare mai eficientă a normelor de etică în mediul universitar.

În ciuda acestor provocări, studiul arată și aspecte pozitive. Net Promoter Score (NPS), care măsoară predispoziția studenților de a recomanda universitatea, a crescut la 37 de puncte, indicând o îmbunătățire a imaginii instituțiilor de învățământ superior. Ministrul Perciun a legat acest progres de implicarea mai activă a rectorilor în promovarea universităților, în special în cadrul campaniei „Învață în Moldova”.