Guvernul mizează pe un „buget al relansării” în 2026, cu investiții proiectate de peste 20 de miliarde de euro

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a prezentat marți, în prima conferință de presă a anului, viziunea Guvernului pentru bugetul pe 2026, descriindu-l drept un „buget al relansării” și un „buget al investițiilor”. Conform ministrului, calendarul de adoptare a fost agreat în coaliție, urmând ca plafoanele bugetare să fie aprobate în următoarea ședință de Guvern, iar bugetul final să fie adoptat la jumătatea lunii februarie. Până atunci, vor avea loc discuții detaliate cu fiecare minister în parte pentru a stabili proiecțiile bugetare, pornind de la o analiză a execuției din 2025.
Accentul principal al bugetului pentru 2026 va fi pus pe investiții, pentru care sunt proiectate sume record. Ministrul a anunțat o alocare totală de aproximativ 20 de miliarde de euro pentru investiții, o sumă menită să stimuleze puternic economia. Din acest total, o componentă majoră o reprezintă fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), de unde se estimează o absorbție de 10,7 miliarde de euro. Aceste fonduri vor fi direcționate către granturi (7,2 miliarde de euro) și împrumuturi (3,5 miliarde de euro).
Pe lângă PNRR, bugetul se va baza și pe alte surse de finanțare europeană. Se proiectează cheltuieli de 5 miliarde de euro din fondurile de coeziune, la care se adaugă alte 5 miliarde de euro destinate agriculturii, provenite tot din fonduri europene. Aceste sume, totalizând peste 100 de miliarde de lei, sunt considerate de ministrul Finanțelor ca fiind „bani extrem de importanți pentru relansarea economică”.
În ceea ce privește cadrul macroeconomic, proiecția de creștere economică pentru 2026 este una prudentă, de aproximativ 1%, cu un PIB prognozat la 1.745 de miliarde de lei. Ținta de deficit bugetar este stabilită „spre 6%”, cifra finală urmând a fi decisă după finalizarea discuțiilor cu ministerele și cu Comisia Europeană. Ministrul a subliniat importanța construirii unui buget realist, care să nu supraevalueze veniturile sau să subevalueze cheltuielile, pentru a asigura predictibilitate și a evita rectificări bugetare negative pe parcursul anului.