Arsenalul juridic al UE în lupta contra deepfake-urilor: De la Legea Serviciilor Digitale la Actul privind Inteligența Artificială
Confruntată cu o creștere exponențială a materialelor deepfake cu caracter sexual, Uniunea Europeană își mobilizează arsenalul legislativ pentru a combate acest fenomen periculos. În centrul strategiei se află un set de reglementări interconectate, precum Legea Serviciilor Digitale (DSA), Actul privind Inteligența Artificială (AI Act) și directivele specifice privind combaterea violenței, au explicat oficialii europeni în cadrul unei dezbateri parlamentare.
Legea Serviciilor Digitale (DSA) reprezintă principalul instrument de responsabilizare a platformelor online foarte mari, precum X sau Facebook. Conform DSA, aceste companii au obligația legală de a evalua și a atenua riscurile sistemice pe care le generează, inclusiv răspândirea de conținut ilegal, cum ar fi materialele de abuz sexual asupra copiilor (CSAM) sau imaginile non-consensuale. DSA impune platformelor să aibă mecanisme rapide și eficiente de moderare și să coopereze cu autoritățile. Nerespectarea acestor obligații poate atrage amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală a companiei. Comisia Europeană a subliniat că investigația actuală asupra instrumentului Grok al platformei X se bazează tocmai pe aceste prevederi.
Actul privind Inteligența Artificială (AI Act), a cărui implementare va începe treptat din luna august, aduce o nouă dimensiune reglementării. Acesta abordează problema de la sursă, impunând obligații dezvoltatorilor de sisteme AI. Legislația introduce o abordare bazată pe risc, iar sistemele AI care pot genera deepfake-uri realiste ar putea fi clasificate ca fiind de "risc înalt". Acest lucru ar atrage cerințe stricte de transparență, cum ar fi obligația de a eticheta în mod clar conținutul ca fiind generat de AI, pentru a preveni înșelăciunea. De asemenea, AI Act interzice anumite practici considerate inacceptabile, o categorie în care ar putea intra, în funcție de interpretare, și crearea de deepfake-uri cu scop vătămător.
Pe lângă aceste două acte legislative majore, cadrul juridic este completat de directive penale, precum cea privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, care incriminează producerea și distribuirea de CSAM, inclusiv cel generat de AI, și Directiva privind combaterea violenței împotriva femeilor. Acestea asigură că faptele comise în mediul digital pot fi sancționate penal la nivel național. Prin această abordare pe mai multe niveluri, UE încearcă să creeze un ecosistem digital mai sigur, în care atât platformele, cât și creatorii de tehnologie sunt trași la răspundere.