Discursul de ură în campaniile electorale: O analiză a creșterii alarmante și a ineficienței instituționale

Utilizarea discursului de ură și a instigării la discriminare a atins un nivel alarmant în ultima campanie electorală din Republica Moldova, normalizând violența verbală în spațiul public. Aceasta este concluzia principală a unei analize prezentate în cadrul Forumului Electoral 2026 de către reprezentanții asociației Promo-LEX.

Conform datelor de monitorizare, în perioada electorală recentă au fost înregistrate peste 700 de cazuri de discurs de ură, marcând o creștere de 1,7 ori față de campaniile precedente. Aceste mesaje, răspândite în principal prin rețele de socializare precum Facebook, TikTok și Telegram, au generat peste 13 milioane de vizualizări, amplificând impactul negativ asupra societății.

Analiza a relevat o schimbare a principalelor criterii care stau la baza acestor atacuri. Dacă în trecut predominau discursurile bazate pe sex, gen sau orientare sexuală, în ultima campanie, cele mai frecvente ținte au fost legate de apartenența politică, activitatea profesională și starea de sănătate. Această tendință indică o strategie de patologizare a oponenților politici, prin care aceștia sunt asociați cu diverse tulburări mentale sau fizice pentru a-i denigra și a-i discredita în fața electoratului.

Raportul a identificat și partidele ai căror reprezentanți au recurs cel mai frecvent la acest tip de discurs, menționând, printre altele, Blocul Patriotic, Partidul Nostru și Democrația Acasă. De asemenea, au fost numiți politicieni specifici care s-au remarcat prin utilizarea repetată a limbajului urii.

Un aspect critic subliniat în cadrul dezbaterii a fost ineficiența instituțiilor responsabile cu sancționarea acestor derapaje. Un reprezentant de partid a menționat că a depus o contestație la Consiliul pentru Egalitate în urma unor declarații ofensatoare făcute de un ministru, însă plângerea nu a fost examinată nici până în prezent. Această întârziere ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea și voința autorităților de a interveni prompt și eficient. S-a clarificat că, în conformitate cu legislația actuală, competența de a investiga discursul de ură revine în principal poliției, în timp ce Consiliul pentru Egalitate se ocupă de actele de discriminare. Participanții au concluzionat că este necesară o reacție mai fermă din partea societății și o aplicare riguroasă a legii pentru a combate acest fenomen toxic, care subminează coeziunea socială și integritatea procesului democratic.