Guvernul și Parlamentul apără legalitatea deciziilor protocolare: „Este o chestiune de eficiență”

Reprezentanții Guvernului și ai Parlamentului au apărat în fața Curții Constituționale legalitatea procedurii de a înainta inițiative legislative prin decizii protocolare, susținând că aceasta nu contravine Constituției și servește scopului de eficientizare a activității executive.

Sergiu Pleșca, reprezentantul Parlamentului, a argumentat că nicio normă constituțională sau legală nu impune în mod expres ca inițiativele legislative ale Guvernului să fie aprobate exclusiv prin hotărâri de Guvern. El a subliniat că decizia protocolară este un act colegial intern al Guvernului, care nu produce efecte juridice normative, ci doar formalizează voința executivului de a demara un proces legislativ. „În opinia Parlamentului, în scopul exercitării funcției de autor al inițiativei legislative, este suficientă o decizie protocolară a Guvernului, deoarece ea înglobează perfect elementele necesare pentru demararea procesului de examinare în Parlament”, a declarat Pleșca.

În ceea ce privește acuzațiile de lipsă de transparență, reprezentantul Parlamentului a respins argumentele, afirmând că proiectele de lege, odată înaintate, devin parte a dosarului legislativ și sunt publicate pe site-ul Parlamentului, fiind astfel accesibile publicului larg. „Acest lucru nu împiedică publicul larg consultarea lor la momentul oportun. Respectiv, publicarea suplimentară în Monitorul Oficial este irelevantă”, a adăugat el.

De asemenea, Eduard Serbenco, reprezentantul Guvernului, a reiterat că executivul a acționat în limitele cadrului legal. El a explicat că noțiunea de „decizie protocolară” este reglementată în Regulamentul Guvernului, care stabilește clar modul de adoptare și consemnare a acestora. Întrebat de judecători, Serbenco a confirmat că orice proiect de lege, chiar și cel aprobat printr-o decizie protocolară, este supus votului majorității membrilor Guvernului în cadrul ședinței, iar în caz contrar, proiectul nu este promovat. „Dacă nu ar întruni majoritatea, nu ar trece de Guvern. Subiectul respectiv nu mai este adoptat”, a precizat el.

Ambele instituții au concluzionat că modificările legislative contestate au fost făcute pentru a raționaliza și eficientiza procesele de lucru, fără a încălca principiile constituționale, și au solicitat Curții respingerea sesizărilor ca fiind nefondate.