Reforma administrativă adâncește ruptura dintre Guvern și autoritățile locale. CALM se opune inițiativei

Planificata reformă administrativ-teritorială a generat tensiuni semnificative între Guvern și autoritățile locale, culminând cu o poziție critică exprimată de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM). Fracțiunea de opoziție „Alternativa” a invocat, într-un briefing de presă, opinia CALM ca un semnal de alarmă pe care guvernarea nu ar trebui să îl ignore.

CALM, organizația care reprezintă interesele primarilor și ale consiliilor locale din întreaga țară, s-a arătat sceptic față de inițiativa Guvernului, criticând lipsa de consultare și abordarea pripită. Potrivit opoziției, această poziție nu este doar opinia primarilor, ci reflectă îngrijorările tuturor autorităților publice locale și, implicit, ale cetățenilor și comunităților pe care aceștia le reprezintă. „Guvernul ar trebui să tragă un semnal de alarmă, dar să nu ignore acele propuneri și acele solicitări care vin din partea CALM-ului, pentru că ele reprezintă părerea și opinia tuturor autorităților publice locale din Republica Moldova”, au subliniat deputații.

Conflictul evidențiază o divergență fundamentală de viziune între o abordare centralizatoare, promovată de Guvern sub pretextul eficienței, și principiul descentralizării și al autonomiei locale, apărat de CALM și de opoziție. Miza principală este modul în care vor fi luate deciziile care afectează direct viața comunităților. Opoziția susține că o reformă corectă ar trebui să consolideze autonomia primăriilor, inclusiv prin alocarea de resurse financiare adecvate, și nu să centralizeze puterea la Chișinău.

Refuzul autorităților locale de a adera la procesul de amalgamare voluntară, soldat cu doar două cazuri de succes, este interpretat ca o dovadă a neîncrederii față de planurile Guvernului. Comunitățile, susțin criticii, privesc cu reticență schimbările promovate fără un dialog real și se tem că reforma va duce la închiderea instituțiilor locale (școli, grădinițe, puncte medicale), la creșterea distanței față de serviciile publice și la accelerarea depopulării, în special în zonele rurale.