Reorientare forțată: Comerțul regiunii transnistrene se prăbușește cu Rusia și devine dependent de România și malul drept al Nistrului

Relațiile comerciale ale regiunii transnistrene au suferit o transformare radicală în 2025, marcând o prăbușire aproape totală a exporturilor către Federația Rusă și o reorientare masivă către malul drept al Nistrului și România. Conform unei analize economice prezentate de Veaceslav Ioniță, 70% din totalul vânzărilor regiunii au fost direcționate către așa-numitul „spațiu românesc”, format din Republica Moldova (malul drept) și România, evidențiind o dependență economică fără precedent de piețele vestice.

Datele arată că exporturile către Federația Rusă, partenerul tradițional al Tiraspolului, au devenit practic nesemnificative. Dacă în trecut acestea se ridicau la sute de milioane de dolari, în 2025 au totalizat doar 25 de milioane de dolari. În schimb, comerțul cu malul drept al Nistrului și cu România a atins un maxim istoric. Doar în 2024, exporturile către aceste două piețe au însumat 527 de milioane de dolari. Deși în 2025, din cauza crizei industriale, volumul total al exporturilor a scăzut, dependența de aceste piețe s-a accentuat.

Analiza detaliată a destinațiilor de export pentru 2025 este revelatoare: 48% din mărfurile din stânga Nistrului au fost vândute pe malul drept, iar 22% au fost exportate în România. Împreună, aceste două piețe constituie 70% din totalul vânzărilor externe ale regiunii. Restul Uniunii Europene (fără România) reprezintă o altă parte importantă, ceea ce face ca dependența totală de piața UE și de cea a Republicii Moldova (malul drept) să fie de peste 85%.

Această reconfigurare a fost forțată de colapsul producției industriale, în special în sectorul energetic și metalurgic, care nu a mai putut susține volumele de export din anii precedenți. Scăderea dramatică a vânzărilor pe malul drept, cauzată inclusiv de faptul că Chișinăul nu a mai procurat energie electrică din regiune, a fost principalul factor al prăbușirii exporturilor totale în 2025. Schimbarea subliniază o realitate economică dură pentru Tiraspol: în ciuda retoricii politice, supraviețuirea economică a regiunii depinde acum aproape exclusiv de accesul la piețele din dreapta Nistrului și din Uniunea Europeană, în special România.