Premierul Bolojan avertizează CCR: Întârzierea deciziei privind pensiile magistraților blochează fonduri PNRR de sute de milioane de euro

România riscă să piardă sume importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din cauza neîndeplinirii jalonului privind reforma pensiilor speciale ale magistraților, a avertizat miercuri prim-ministrul Ilie Bolojan. Peste 230 de milioane de euro sunt în prezent blocate, deoarece Comisia Europeană consideră că jalonul 215 nu a fost îndeplinit, în ciuda încercărilor anterioare ale Guvernului de a modifica legislația. Premierul a calificat drept „falsă” ideea că acest jalon ar fi fost deja atins și a anunțat o măsură fără precedent: va informa oficial Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la consecințele financiare ale amânării unei decizii pe această temă. Legea privind pensiile magistraților, adoptată de Parlament, a fost contestată la CCR, iar o decizie a fost amânată în repetate rânduri. „Mâine voi informa Curtea Constituțională asupra consecințelor amânării unor decizii. Probabilitatea să pierdem acești bani este foarte mare”, a declarat Bolojan. Acesta a subliniat că urgența este maximă, deoarece de soluționarea acestei probleme depinde deblocarea unei tranșe totale de 2,6 miliarde de euro din PNRR. Fără încasarea acestor bani, Guvernul se confruntă cu dificultăți în a-și plăti la timp constructorii angajați în proiecte de infrastructură, riscând încetinirea lucrărilor. Mai mult, România nu poate depune următoarele cereri de plată până când cererea anterioară nu este complet finalizată și aprobată. Termenul limită pentru finalizarea proiectelor din PNRR este august 2026, iar orice întârziere suplimentară pune în pericol capacitatea țării de a absorbi integral fondurile alocate. „Cred că fiecare instituție trebuie să fie informată cu privire la consecințele unor anumite decizii”, a adăugat premierul, transmițând un mesaj clar către judecătorii CCR despre miza financiară și strategică a deciziei lor. Situația evidențiază tensiunile dintre puterea executivă, cea judecătorească și cerințele Comisiei Europene, într-un moment critic pentru dezvoltarea infrastructurii naționale finanțate din fonduri europene.