Dispută în Parlament pe utilizarea banilor confiscați: Comisia juridică menține formula inițială, dar promite monitorizare

Utilizarea bunurilor și banilor confiscați în scopuri sociale a generat dezbateri aprinse în cadrul Comisiei juridice, numiri și imunități. Membrii comisiei au discutat un proiect de lege (nr. 292) care propune un mecanism de repartizare a fondurilor obținute din valorificarea activelor infracționale, dar au existat opinii divergente cu privire la proporțiile alocării.
Proiectul inițial, votat în prima lectură, prevede ca 70% din sume să fie virate la bugetul de stat, 20% să fie alocate pentru scopuri sociale, iar 10% să revină direct instituțiilor care au contribuit la procesul de confiscare (procuraturi, CNA, ARBI etc.). Această ultimă prevedere a fost punctul central al controversei.
Mai mulți membri ai comisiei, în special din opoziție, au avertizat că alocarea unui procent direct către instituțiile de forță încalcă principiul universalității bugetare, un pilon fundamental al finanțelor publice. Potrivit acestui principiu, toate veniturile statului trebuie colectate într-un buget central și abia apoi distribuite conform priorităților stabilite prin legea bugetului anual. Criticii susțin că un astfel de mecanism ar crea un stimulent pervers, încurajând instituțiile să se concentreze pe cazurile cu potențial de recuperare financiară, în detrimentul altor infracțiuni, și ar putea genera conflicte de interese.
S-a adus ca exemplu negativ experiența din trecut cu poliția rutieră, care era mai motivată să aplice amenzi atunci când o parte din încasări revenea direct instituției. De cealaltă parte, s-a argumentat că o formă de motivare este necesară, având în vedere rata extrem de scăzută de confiscare efectivă a bunurilor sechestrate, care, potrivit unor rapoarte anterioare, este sub 1%.
După lungi deliberări, comisia a ajuns la o soluție de compromis. S-a decis înaintarea proiectului pentru lectura a doua cu menținerea proporțiilor inițiale (70/20/10). Totuși, comisia și-a asumat angajamentul de a monitoriza atent implementarea legii. În acest sens, termenul de intrare în vigoare a fost redus de la trei la două luni, perioadă în care Comisia juridică, împreună cu Comisia economie, buget și finanțe, Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției, va evalua funcționalitatea mecanismului și va decide dacă se impun modificări ulterioare ale modului de repartizare a fondurilor.