Audit la Arena Națională: Proiectul, viciat din start prin studii superficiale și un concurs fără concurență

Un audit recent al Curții de Conturi a scos la iveală nereguli grave care au marcat proiectul „Arena Națională” încă din faza sa de concepție, sugerând că cel mai mare parteneriat public-privat (PPP) din Republica Moldova a fost construit pe o fundație șubredă. Potrivit raportului, studiile de prefezabilitate și fezabilitate, esențiale pentru justificarea unui proiect de asemenea anvergură, au fost elaborate superficial, cu constatări generale și fără o analiză riguroasă a obiectivelor, alternativelor, costurilor, beneficiilor sau riscurilor.

Auditorii au constatat că necesitatea proiectului a fost argumentată superficial, iar avantajele utilizării unui mecanism de PPP nu au fost demonstrate prin probe concludente. Mai mult, studiul de fezabilitate a fost avizat în regim de urgență de către Agenția Proprietății Publice (APP), fără o verificare corespunzătoare a conformității conținutului și fără validarea unor elemente esențiale, precum analiza alternativelor și evaluarea sustenabilității financiare. Aceste omisiuni, conform Curții, au dus la o fundamentare insuficientă a deciziei investiționale, afectând calitatea implementării proiectului.

O altă problemă majoră identificată a fost selectarea partenerului privat printr-un concurs necompetitiv. Deși proiectul reprezintă o investiție estimată la circa 40 de milioane de euro, cu o complexitate tehnică și financiară majoră, la concurs a participat un singur ofertant. Autoritatea publică, la acel moment Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, nu a utilizat dreptul de a anula procedura în condiții de concurență insuficientă. Această decizie a sporit riscurile atribuirii contractului fără garanția obținerii celei mai avantajoase oferte pentru stat.

În plus, a fost instituită o taxă suplimentară de 5.000 de euro pentru obținerea documentației de concurs, pe lângă taxa de participare de 5.000 de euro, o practică neprevăzută de cadrul normativ, care ar fi putut restrânge și mai mult concurența. Contractul de PPP a fost, de asemenea, aprobat într-o formă incompletă, lipsind clauze obligatorii privind repartizarea riscurilor, etapele de realizare sau regimul fiscal. Aceste deficiențe contractuale din faza inițială, subliniază auditorii, continuă să producă efecte juridice și tehnice negative până în prezent, slăbind capacitatea statului de a-și proteja interesele pe termen lung.