Criza financiară a comunelor: Premierul Bolojan anunță sfârșitul transferurilor masive de la bugetul de stat

Administrațiile publice locale din România se confruntă cu o realitate financiară sumbră, marcată de o dependență structurală de transferurile de la bugetul de stat și de o capacitate redusă de a genera venituri proprii. În cadrul dezbaterii organizate de Asociația Comunelor din România, premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj tranșant primarilor prezenți: „lucrurile în administrația locală nu vor mai putea fi așa cum eram obișnuiți să fie până acum”.

Șeful Guvernului a explicat că deficitele bugetare masive cu care se confruntă România limitează drastic capacitatea statului de a continua transferurile financiare către autoritățile locale la nivelul anilor trecuți. „Capacitatea guvernelor de a crește transferurile către autoritățile locale este foarte scăzută, indiferent cine este premier și indiferent ce coaliție vom avea în România în anii următori”, a avertizat Bolojan. Acesta a subliniat că guvernele anterioare și-au asumat angajamente de corectare a acestor deficite, iar respectarea lor este esențială pentru menținerea echilibrelor financiare ale țării.

Dependența financiară a comunelor este una profundă. Potrivit premierului, aproximativ 80% din fondurile utilizate de administrațiile locale provin din transferuri de la bugetul de stat, un procent semnificativ mai mare față de media de 50% în Uniunea Europeană. Mai mult, veniturile din taxele locale acoperă doar un sfert din cheltuielile de salarii în România, în contrast cu media europeană unde acestea sunt acoperite integral.

În acest context, premierul a anunțat că pachetul de măsuri administrative pe care guvernul îl va adopta va include și o componentă de reducere a personalului, acolo unde schemele depășesc anumite limite. Totuși, a subliniat că principalul obiectiv este eficientizarea administrației. Bolojan a pus autoritățile locale în fața unei alegeri strategice: fie reușesc să devină mai performante și mai eficiente în actualele structuri, fie, pe termen mediu, o reformă administrativă care ar putea implica fuziuni și reduceri ale numărului de comune va deveni inevitabilă. „Ori lucrăm împreună să facem administrația mai eficientă în actualele cadre, ori e doar o problemă de timp până vom ajunge acolo”, a concluzionat acesta, plasând orizontul unei astfel de reforme după alegerile din 2028.