România riscă pierderea a 231 de milioane de euro din PNRR. Guvernul așteaptă decizia Curții Constituționale privind pensiile speciale
România se află în situația iminentă de a pierde fonduri în valoare de 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din cauza eșecului în îndeplinirea jalonului privind reforma pensiilor speciale. Purtătorul de cuvânt al Guvernului a confirmat, în cadrul unei conferințe de presă de joi, că, deși scrisoarea oficială de la Comisia Europeană nu a fost încă primită, sosirea acesteia este „o chestiune de zile”, având în vedere că termenul de două luni de la ultima notificare, din 28 noiembrie, a expirat.
Blocajul este cauzat de amânarea unei decizii din partea Curții Constituționale a României (CCR) asupra legii de reformare a pensiilor speciale, în special a celor destinate magistraților. Guvernul susține că și-a epuizat opțiunile pentru a asigura adoptarea reformei. „Guvernul a depus absolut toate diligențele pentru îndeplinirea acestui jalon, inclusiv prin două angajări de răspundere”, a declarat purtătorul de cuvânt, subliniind că responsabilitatea nu mai aparține Executivului. „Dincolo de asta, nu mai este decizia Guvernului”.
Situația este complicată și mai mult de o solicitare a Înaltei Curți de Casație și Justiție ca speța să fie trimisă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), o cerere asupra căreia CCR trebuie, de asemenea, să se pronunțe. Purtătorul de cuvânt al Guvernului a precizat că Executivul nu poate comenta asupra acestei solicitări, decizia de admitere sau respingere aparținând în totalitate Curții Constituționale.
Contextul este unul tensionat, reforma pensiilor speciale fiind un subiect controversat în România și o condiție esențială pentru accesarea fondurilor din PNRR. Aceste fonduri sunt vitale pentru modernizarea și dezvoltarea economică a țării. Eșecul în îndeplinirea acestui jalon nu doar că duce la o pierdere financiară directă, dar afectează și credibilitatea României ca partener european angajat în implementarea reformelor structurale asumate. În acest moment, soarta celor 231 de milioane de euro depinde exclusiv de calendarul și deciziile Curții Constituționale.