Curtea Constituțională elimină plafonarea despăgubirilor pentru concediere ilegală

Într-o decizie cu impact social major, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională plafonarea despăgubirilor acordate salariaților în cazul concedierilor ilegale. Hotărârea, pronunțată în anul judiciar 2025 și prezentată în detaliu la ceremonia de deschidere a noului an, elimină limita maximă de 12 salarii medii lunare care putea fi acordată ca despăgubire, indiferent de durata absenței forțate de la muncă sau de amploarea prejudiciului suferit.

Cazul a ajuns pe masa Curții în urma unor sesizări depuse de Judecătoria Chișinău și Curtea de Apel Chișinău. Instanțele au contestat prevederea din Codul Muncii (articolul 90, alineatul 2, litera A), argumentând că aceasta limitează în mod nejustificat rolul judecătorilor de a evalua prejudiciul real și nu permite o reparație integrală a daunelor suferite de angajat.

În analiza sa, Curtea a recunoscut că, deși statul are un interes legitim în soluționarea rapidă a litigiilor de muncă, nu există o legătură rațională între plafonarea despăgubirilor și atingerea acestui obiectiv. Magistrații constituționali au arătat că tergiversarea proceselor nu poate fi imputată exclusiv salariaților și că legislația oferă deja instanțelor instrumente pentru a sancționa abuzul de drept procesual.

Curtea a constatat că plafonarea despăgubirilor încalcă principiul proporționalității și afectează dreptul la muncă și la o justă reparație. S-a subliniat că, în multe cazuri, în special atunci când procesele judiciare se prelungesc, prejudiciul real depășește considerabil plafonul de 12 salarii. Limitarea impusă de lege împiedica instanțele să acorde o compensație adecvată, care să acopere integral daunele materiale și morale.

Prin urmare, Curtea a declarat neconstituțional textul de lege care impunea această limitare. Ca efect imediat, până la intervenția legislativului pentru a modifica legea, instanțele de judecată vor stabili cuantumul despăgubirilor de la caz la caz, în funcție de prejudiciul real suferit de salariat. Acestea vor trebui să țină cont de circumstanțele concrete ale fiecărei cauze, de buna-credință a părților și de eventualele venituri obținute de angajat în perioada concedierii ilegale, inclusiv indemnizația de șomaj. Decizia restabilește astfel un echilibru mai just în protecția drepturilor angajaților și consolidează rolul instanțelor în asigurarea unei reparații complete a prejudiciilor.