Amalgamarea forțată, sub semnul întrebării: Experții invocă riscuri de neconstituționalitate

Proiectul de reformă administrativ-teritorială, în special componenta sa de amalgamare normativă sau forțată, se confruntă cu obiecții juridice serioase, fiind considerată de experți ca fiind în contradicție cu Constituția Republicii Moldova și cu Carta Europeană a Autonomiei Locale. În cadrul unor discuții publice, reprezentanții Congresului Autorităților Locale (CALM) au avertizat că impunerea modificării hotarelor administrative fără consultarea directă a cetățenilor ar putea fi declarată neconstituțională.

Argumentul central se bazează pe Articolul 5 al Cartei Europene a Autonomiei Locale, care stipulează că orice modificare a limitelor teritoriale ale colectivităților locale necesită consultarea prealabilă a acestora, de preferință prin referendum. Reprezentanții CALM au afirmat că analizele lor juridice arată că o fuziune impusă „din oficiu” ar încălca acest principiu fundamental. „Aceasta poate deveni un impediment în această reformă, dacă nu se respectă această condiție”, a subliniat un expert CALM, referindu-se la necesitatea consultării populare.

În același timp, a fost exprimată o neîncredere profundă în capacitatea Curții Constituționale de a acționa ca un arbitru independent în această chestiune. Un primar a relatat o experiență anterioară în care Curtea a respins o sesizare privind finanțarea discriminatorie a localităților mici, argumentând că decizia „nu afectează bugetul local”, un raționament considerat absurd. „Eu cred că ori Curtea Constituțională n-are capacități, ori e angajată politic”, a concluzionat primarul, sugerând că o eventuală sesizare pe tema reformei ar putea avea aceeași soartă.

Dincolo de aspectele strict legale, participanții au avertizat asupra pericolului politizării excesive a reformei. S-a argumentat că scopul real ar putea fi nu eficientizarea administrației, ci obținerea unui control politic mai strict asupra teritoriului, prin reducerea numărului de primari și consilieri locali aleși, care se bucură de o încredere mai mare din partea cetățenilor decât alte structuri ale statului. Experiența altor țări, precum Albania, unde o reformă similară a dus la o polarizare socială extremă și la boicotarea alegerilor locale de către opoziție, a fost adusă ca un exemplu negativ ce trebuie evitat în Republica Moldova.