Reforma administrativă teritorială, criticată pentru grabă și lipsă de transparență
Reprezentanții Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) și deputații din opoziție și-au exprimat îngrijorări profunde cu privire la modul în care este implementată reforma administrativ-teritorială, acuzând guvernul de grabă, lipsă de transparență și o posibilă exercitare de presiuni politice. Discuțiile, organizate de fracțiunea parlamentară „Alternativa”, au scos la iveală o neîncredere generalizată față de procesul de amalgamare a primăriilor.
Una dintre principalele critici se referă la lipsa unui document de concept clar și publicat, care să stea la baza reformei. Participanții la dezbatere au subliniat că, în absența unei viziuni strategice, discuțiile purtate de guvern cu autoritățile locale sunt prea generale și nu oferă claritate asupra viitorului. „La moment se discută foarte general. Toate lucrurile se discută foarte general, fără a exista o viziune foarte clară în ce direcție noi trebuie să ne mișcăm”, a declarat un reprezentant CALM.
Un semnal de alarmă major a fost creșterea exponențială a numărului de primării care au acceptat „voluntar” amalgamarea, de la aproximativ 320 la 450 în doar trei săptămâni. Această evoluție rapidă a fost percepută ca fiind suspectă, sugerând că primarii ar fi supuși unor presiuni pentru a accepta reforma. „Acest lucru înseamnă că fie sunt cu forța, într-un mod sau altul, direcționați încolo, fie li se explică foarte clar că în cazul amalgamării normative, va fi și mai rău”, a menționat o deputată din opoziție.
De asemenea, s-a făcut o distincție importantă între reforma administrativ-teritorială, care se concentrează pe redesenarea hărții localităților, și o reformă complexă a administrației publice, care ar trebui să includă și administrația centrală, competențele și aspectele financiare. Criticii susțin că guvernul reduce întreaga reformă la un simplu exercițiu de comasare a primăriilor, ignorând problemele de fond. Mai mult, există temeri că această abordare va duce la o diminuare a democrației locale, prin reducerea numărului de primari și consilieri aleși direct de cetățeni, și la o politizare excesivă a administrației locale, un risc considerat „cea mai gravă greșeală”.