Miza reformei: CALM cere descentralizare financiară, nu doar amalgamare teritorială

În cadrul dezbaterilor privind reforma administrativă, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a argumentat că adevărata soluție pentru dezvoltarea comunităților locale nu constă în amalgamarea teritorială, ci într-o descentralizare financiară veritabilă. Potrivit reprezentanților CALM, problemele demografice, lipsa locurilor de muncă și veniturile locale scăzute sunt consecințe directe ale unui sistem financiar extrem de centralizat, care nu este abordat de actuala reformă.

„Dacă ar fi această descentralizare veritabilă financiară, eu cred că atunci și cetățenii ar conștientiza de la sine. N-avem posibilitate să ne întreținem, luând în calcul activitatea economică care este în teritoriu. Atunci, benevol vor merge cetățenii spre această reformă”, a declarat un primar prezent la discuții. Acesta a subliniat că, dacă o parte mai mare din impozitele pe venit ar rămâne în bugetele locale, primăriile ar avea resursele necesare pentru a se dezvolta, iar necesitatea comasării ar deveni mai puțin presantă.

O altă problemă majoră ridicată a fost lipsa totală de transparență privind fondurile alocate pentru implementarea reformei. S-a menționat că din „Planul de Creștere” ar fi fost alocate 4,5 miliarde de lei, la care se adaugă alte 2,6-2,8 miliarde de lei din bugetul de stat, însă autoritățile locale nu au nicio informație despre cum pot accesa sau utiliza acești bani. „Cunosc autoritățile publice locale? Nu cunosc. Pot să aplice? Că suntem la sfârșit de februarie, n-a mai rămas atât de mult”, a întrebat retoric o deputată.

În contradicție cu presupusul sprijin financiar masiv, participanții au remarcat că, în același timp, guvernul a luat măsuri care subminează capacitatea financiară a localităților. A fost dat exemplul micșorării fondului rutier pentru anul curent și tăierea sporului salarial pentru personalul din primării implicat în proiecte europene, de la 75% la 50%. Aceste decizii sunt văzute ca fiind contraproductive și ridică semne de întrebare cu privire la intențiile reale ale guvernării. Criticii sugerează că reforma, în forma sa actuală, pare mai degrabă un instrument de control politic și de reducere a autonomiei locale, decât o strategie autentică de dezvoltare economică.