Cultura memoriei, un pilon al securității naționale: Chișinăul redefinește istoria ca instrument de reziliență
CHIȘINĂU, 2 martie 2026 – Într-un discurs ferm la conferința dedicată Culturii Memoriei, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a poziționat memoria istorică drept o componentă esențială a securității naționale și un instrument vital în lupta împotriva dezinformării și a războiului hibrid. Evenimentul, care a marcat 34 de ani de la începutul războiului de pe Nistru, a reunit lideri politici și academicieni pentru a discuta despre rolul trecutului în consolidarea prezentului și viitorului țării.
„Astăzi ne confruntăm cu un test de maturitate democratică: dacă putem să ne apărăm adevărul și demnitatea într-o epocă a manipulării, a unui război cognitiv tot mai agresiv”, a declarat președinta Sandu. Aceasta a avertizat că propaganda modernă nu urmărește doar să convingă, ci și „să obosească” și „să creeze confuzie”, iar una dintre țintele principale ale acestei strategii este memoria colectivă. Potrivit șefei statului, scopul acestor atacuri este de a instaura „o ceață în care nimic nu mai este clar”, făcând societatea vulnerabilă.
În acest context, Președinta a subliniat că formarea gândirii critice și asumarea adevărului istoric, documentat și verificabil, devin un „pilon de rezistență națională”. Această viziune a fost susținută și de Anna Revenco, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării (STRATCOM). Revenco a explicat că, deși separate la nivel administrativ, cultura memoriei și comunicarea strategică sunt intrinsec legate.
„O societate fără memorie este la fel de vulnerabilă ca una fără apărare militară, poate chiar mai vulnerabilă, pentru că nu se simte atacul, nu-l vezi din prima”, a afirmat Anna Revenco. Ea a descris dezinformarea ca un instrument ce vizează crearea de confuzie identitară, îndoială și oboseală cognitivă, cu scopul de a fragmenta societatea și de a o face mai ușor de controlat.
Atât Președinta Sandu, cât și alți oficiali, au legat direct acest efort de consolidare a memoriei de parcursul european al Republicii Moldova. „Integrarea europeană este, în primul rând, un proiect moral”, a spus Maia Sandu, explicând că Europa modernă s-a construit pe lecția memoriei și pe angajamentul „niciodată să nu mai fie repetate” crimele regimurilor totalitare. Astfel, asumarea trecutului și construirea unei memorii colective bazate pe adevăr sunt văzute la Chișinău nu doar ca un exercițiu academic, ci ca o condiție fundamentală pentru un stat suveran și rezilient în fața provocărilor actuale.